Acum citesti:
Valentin Delcă, director DJC Sibiu: Valorile culturale trebuie conservate, puse în valoare şi transmise generaţiilor viitoare
Intreg articolul 6 minute de lectura

Valentin Delcă, director DJC Sibiu: Valorile culturale trebuie conservate, puse în valoare şi transmise generaţiilor viitoare

 

Din septembrie 2017, Direcția de Cultură Sibiu are un nou director, dr. Valentin Delcă. De profesie preot, acesta reușește să îmbine munca de funcționar cu slujirea la altar, pe care o face în timpul liber, după ce a renunțat la statutul de angajat al Bisericii Ortodoxe Române. Spune că orice tranziție are perioadele ei grele, dar orice început este o nouă provocare. Cum a înceiat anul 2017 Direcția de Cultură Sibiu, care consideră că sunt provocările domeniului și la ce să ne așteptăm în Anul Centenarului la Sibiu, ne explică într-un interviu acordat ziarului Sibiu 100%. 

 

Ați preluat conducerea instituției în ultima parte a anului 2017, venind dintr-un alt domeniu. Cum apreciați trecerea de la preoție la munca de funcționar? A fost o tranziție dificilă?

Orice schimbare presupune efort şi riscuri, dar şi o parte inedită, o descoperire de noi posibilităţi şi o şansă. În realitate, nu pot vorbi de un schimb între preoţie şi munca de funcţionar. În Occident, preoţii care lucrează sunt ceva normal. În cazul meu, tot ce s-a modificat a fost contractul de muncă cu B.O.R.. Preoţia rămâne, dar eu sunt un preot cu servici de funcţionar public. Ce se întâmplă în timpul meu liber, slujirea la altar, o fac de plăcere, nu ca angajat al Bisericii. Să nu uităm că majoritatea clădirilor de patrimoniu din judeţ aparţin bisericilor: ortodoxă şi lutherană-evanghelică.

Cum ați găsit instituția? A fost așa cum vă așteptați, cunoscând lucrurile doar din exterior?

Evaluarea oricărei instituţii publice se face prin serviciul de audit, care schiţează imaginea obiectivă şi recomandările pentru viitor. Analiza complexă (socio-culturală, administrativă, economică şi previziunea strategică) realizată de mine poate să facă obiectul unui interviu separat.

Care considerați că sunt principalele provocări ale domeniului? Cum condiderați că ar putea fi acestea depășite?

Direcţia pentru Cultură Sibiu are ca atribuţie principală protejarea patrimoniului cultural naţional, prin colaborarea cu alte instituţii publice şi de specialitate. Provocările privesc protejarea valorilor culturale imobile, mobile (obiecte de artă) şi imateriale (tradiţii). Un prim set de provocări se referă la informarea publicului, obişnuit să ignore valoarea economică a culturii. Dorim să contribuim la formarea unei conştiinţe publice despre patrimoniul naţional, ca resursă strategică. Dacă un cetăţean este propietarul unui imobil sau apartament situate în centrul istoric, nu poate face lucrări de renovare fără avizul specialiştilor Direcţiei. Aşa spune Legea 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice. În continuare, trebuie spus că evoluţia legislativă în domeniu nu trebuie să se limiteze la răspunsuri punctuale, ci să urmărească strategia şi efectul pe termen lung.

Valorile culturale trebuie conservate, puse în valoare şi transmise generaţiilor viitoare. În al treilea rând, eforturile Direcţiei pentru Cultură sunt disproporţionate în comparaţie cu presiunile distructive reprezentate fie de micile intervenţii asupra monumentelor istorice (de exemplu: înlocuirea ferestrelor vechi cu ferestre tip „termopan” sau omniprezenta vopsea „lavabilă”) sau de intrevenţii majore (ca de exemplu: demolarea unei clădiri vechi, cu valoare arhitecturală şi istorică pentru a face loc „noului”, confundat cu kitschul) .

Cum a fost anul 2017 pentru Direcția de Cultură Sibiu?

Anul 2017 a fost un an bogat, în care Direcţia pentru Cultură Sibiu a emis aproape 500 de avize de specialitate, dintr-un total de aproape 3.000 de acte, a organizat şedinţele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, a clasat mai multe clădiri din judeţ cu valoare culturală (de exemplu reşedinţa mitropoliţilor Transilvaniei de pe Bulevardul Victoriei, nr. 38), a efectuat mai mult de 100 de deplasări în judeţ (inspecţii curente sau în urma sesizărilor), a eliberat certificate de export pentru obiecte de artă, certificate de descărcare arheologică, a acordat consultanţă de specialitate pentru elaborarea PUG-urilor, a PUZ-urilor, a organizat activităţi culturale proprii (acţiuni de informare, concursuri şcolare, expoziţii) sau a participat la numeroase activităţi comune (împreună cu Biblioteca ASTRA, Primăria Sibiu, Consiliul Judeţean, CNM Astra) şi altele.

Raportul anual de activitate va fi postat pe site-ul propriu: www.culturasibiu.ro.

Care sunt principalele puncte ale planului managerial? Ce considerați că este prioritar într-un județ plin de istorie ca Sibiul?

În judeţul nostru sunt clasate ca monumente istorice, ansambluri, situri (atât cu valoare locală sau naţională, cât şi universală) peste 1.100 de obiective ce acoperă toate perioadele istoriei cunoscute, cu rădăcini în preistorie. Volumul patrimoniului cultural este impresionant. Planul managerial cuprinde o analiză culturală şi socială a mediului în care funcţionează instituţia, un program de îmbunătăţire a organizării în sensul măririi eficienţei operaţionale (reglementări interne, acte normative, inspecţii, informare, timp de răspuns), strategia şi planul de acţiune în elaborarea bugetului şi activităţilor culturale specifice. Ideea este că aspectele pozitive din instituţie trebuie păstrate şi accentuate, iar cele negative, corectate. Nu sunt nici adeptul schimbărilor radicale, nici al pasivităţii. Pe scurt, cred că disciplina în interior şi transparenţa spre exterior definesc traseul managerial pe care doresc să rămân.

Am intrat în Anul Centenarului, extrem de important pentru instituțiile de cultură. Cum vedeți acest an?

Cultura nu are confesiune proprie, naţionalitate proprie sau limbă proprie. Cultura nu are partid politic. Cultura este suma valorilor materiale cu sens spiritual, comune locuitorilor ţării noastre. Este suma valorilor religioase, economice, artistice care se pot exprima sau descrie în limba română. De aceea şi Ministerul Culturii se numeşte şi al „Identităţii Naţionale”. Descentralizarea instituţiilor de cultură presupune acordarea unei libertăţi sporite în organizarea evenimentelor culturale care să marcheze Anul Centenar. În Sibiu, există cel puţin trei agende culturale dedicate aniversării Marii Uniri: a Consiliului Judeţean, a Primăriei Municipiului, a Instituţiei Prefectului şi a Direcţiei pentru Cultură. Majoritatea instituţiilor de cultură aparţin Consiliului Judeţean şi Primăriei, Ministerul coordonând activităţile culturale. De exemplu, Primăria Sibiu şi-a propus amplasarea de plăcuţe comemorative pe clădirile din oraş care au adăpostit Consiliul Dirigent după Marea Unire şi o reconstituire istorică a evenimentului. Noi am început deja seria evenimentelor comemorative printr-o expoziţie tematică în luna decembrie a anului 2017. În 2018 ne propunem mai puţine activităţi festive şi mai multe activităţi de educare a conştiinţei publice, cu caracter ştiinţific, editorial şi pregătirea organizării întâlnirii Uniunii Europene a Patrimoniului la Sibiu. Punctual, elementele din programul propriu vor fi date publicităţii în luna februarie.

Direcţia pentru Cultură răspunde de integrarea şi coordonarea agendelor culturale din judeţ.

Introdu cuvintele cheie si apasa Enter.