Prefect Cristian Roman ziar 100%

Administratie 17.02.2017

Prefect Cristian Roman: Românii îşi schimbă încet, dar sigur, mentalitatea

La aproape un an de la preluarea mandatului de prefect al Sibiului, Cristian Roman consideră că rezultatele obţinute sunt rodul unei excelente colaborări interinstituţionale, niciun efort nefiind prea mare atunci când ştii că poţi aduce bucurie în vieţile oamenilor. În plus, crede că românii îşi schimbă încet, dar sigur, mentalitatea, fiind mult mai informaţi, mai pragmatici, mai implicaţi şi mai exigenţi. Într-un interviu acordat Sibiu 100%, vorbeşte despre provocările funcţiei de prefect, rolul instituţiilor deconcentrate, precum şi despre modul în care a receptat protestele desfăşurate la Sibiu în ultima perioadă.

Se împlinește în curând un an de când ați fost numit prefect al Sibiului. Dacă ar fi să faceți un bilanț la ce anume v-ați referi?

Ar fi multe de spus despre anul care a trecut! A fost unul intens, cu foarte multe activităţi: organizarea alegerilor locale şi parlamentare, cu un feedback foarte bun din partea tuturor celor implicaţi; am acordat o atenţie deosebită controlului de legalitate asupra actelor emise de administraţia publică locală; apoi, activităţile specifice numeroaselor situaţii de urgenţă (inundaţii, accidente de maşini sau de avion, proiectile de război, zăpezi abundente, ger necruţător şi chiar stânci uriaşe care puneau bunurile şi vieţile oamenilor în pericol). Prin Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Sibiu, al cărui preşedinte este prefectul, am reuşit să convingem Guvernul să ne aloce toate sumele cerute pentru calamităţi, fapt care nu s-a mai întâmplat de ani buni. Totodată, am sprijinit activităţile ministerelor de resort, astfel că, de exemplu, în prezent se circulă continuu în regim de autostradă de la Şelimbăr până la ieşirea din judeţ către Alba; pe DN7 se circulă pe mai multe benzi până la intrarea în judeţul Vâlcea; lucrările avansează într-un ritm bun la reabilitarea liniei de cale ferată CF Braşov-Simeria care cuprinde şi tronsoane din judeţul Sibiu.

Având în vedere obiectivele propuse pentru această perioadă, pot spune că da, categoric, a fost un prim an foarte bun, rezultatele fiind rodul unei excelente colaborări interinstituţionale. În plus, în tot ceea ce fac pornesc de la premisa că funcţiile sunt efemere, însă faptele bune rămân!

Cum credeți că se explică faptul că Sibiul nu a primit bani de la Guvern pentru niciuna dintre investițiile majore solicitate – spital, centura ocolitoare a Mediașului?

Din poziţia de înalt funcţionar public în care mă aflu nu îmi permit luxul de a comenta deciziile politice pe care le ia Guvernul sau Parlamentul. Totuşi, chiar dacă amendamentele care se refereau la aceste investiţii au fost respinse la adoptarea bugetului, sunt sigur că mai devreme sau mai târziu aceste proiecte vor fi realizate.

Spitalul Judeţean Sibiu, care ar putea fi denumit uşor şi regional, din motive lesne de înţeles, va fi construit, pentru că există o mare voinţă a autorităţilor publice locale şi pentru că s-au făcut deja paşi importanţi. În ceea ce priveşte centura ocolitoare a Mediaşului, este un proiect foarte important pentru dezvoltarea nordului judeţului. Însă, pentru concretizarea lui şi, adaug în acest context, şi realizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti, voinţa locală nu este suficientă. Pentru aceste proiecte, sprijinul Guvernului este determinant.

Care este situația Biroului pentru Permise pe care Prefectura dorește să îl deschidă la Mediaș?

Acest centru va fi deschis în curând, pentru a veni în mod real în sprijinul cetăţenilor din zona de nord a judeţului. Am fost chiar zilele trecute într-o vizită de lucru la Mediaş şi domnul primar ne-a asigurat că în maxim o lună lucrările de amenajare a spaţiului se vor încheia. Imediat ce clădirea ne va fi pusă la dispoziţie, Ministerul Afacerilor Interne va instala aparatura necesară pentru a putea începe deja activitatea de examinare teoretică a candidaţilor.

De altfel, caut în permanenţă soluţii, împreună cu şefii serviciilor publice de Permise şi Paşapoarte, pentru a veni în sprijinul cetăţenilor. De exemplu, de curând am dat posibilitatea sibienilor să se programeze online, pentru a se evita astfel aglomeraţia de la ghişee. În plus, sunt adeptul descentralizării complete a acestor servicii, care parţial încă sunt subordonate Direcţiilor de la Bucureşti, tocmai pentru ca noi, pe plan local, să rezolvăm mai uşor problemele cu care ne confruntăm.

Cum ați lucrat în acest an cu instituțiile deconcentrate? Cum credeți că și-ar putea îmbunătăți acestea relația cu cetățenii?

În general, sunt mulţumit. Însă, aş vrea să-i văd pe şefii instituţiilor mult mai implicaţi în relaţia cu Instituţia Prefectului şi cu cetăţenii. Funcţionarii nu trebuie să stea în expectativă, ei trebuie să inoveze, trebuie să fie mai curajoşi şi mai deschişi către oameni.

Am convingerea că societatea românească actuală nu mai este cea de dinaintea intrării în Uniunea Europeană. Românii îşi schimbă încet, dar sigur, mentalitatea: sunt mult mai informaţi, mai pragmatici, mai implicaţi şi mai exigenţi. E bine! Este normal să fie aşa! Toţi cei care sunt plătiţi din bugetul public trebuie să se adapteze noilor realităţi!

Cum s-au văzut protestele din perspectiva Prefecturii, având în vedere că la Sibiu a fost organizat cel mai mare protest de după Revoluție?

Liberatea de exprimare şi libertatea întrunirilor sunt drepturi cetăţeneşti constituţionale. Vocile şi doleanţele românilor de pretutindeni trebuie ascultate cu atenţia cuvenită, indiferent de opţiunile lor.

Protestele au fost într-adevăr de amploare; de fapt, în municipiul Sibiu a fost înregistrat cel mai mare procent de participanţi din ţară raportat la numărul populaţiei. Important este faptul că nu s-au înregistrat probleme, întrucât sibienii s-au manifestat paşnic şi civilizat. Evident, prin atitudinea lor civică, românii au transmis un mesaj puternic, de care nu ai cum să nu ţii cont, cu atât mai mult cu cât România este angajată de ani buni pe drumul ireversibil de luptă împotriva corupţiei.

Care considerați că este cea mai mare provocare a funcției de prefect?

Bună întrebare! O consider chiar „provocatoare”, în sens pozitiv. Tocmai de aceea, vă voi răspunde tranşant şi oarecum neconvenţional. Chiar dacă de 17 ani s-a luat decizia depolitizării acestei funcţii, în mentalitatea multora a rămas sau s-a transmis ideea că prefectul trebuie să fie numit politic şi să acţioneze în interes de partid. Eu le spun că este o abordare greşită, deoarece nu acesta este spiritul european al Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. Statutul său legal de înalt funcţionar public trebuie să primeze, profesionalismul, integritatea şi stabilitatea în funcţia publică trebuie să fie respectate, inclusiv de politicieni. Noi avem rolul de a spune răspicat aceste lucruri, dacă dorim să mergem mai departe pe drumul corect. Aceasta este „provocarea” pe care instituţia „prefectului” trebuie să o depăşească.

Susţineam aceste idei şi când conduceam Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi le susţin şi azi, cu aceeaşi tărie. Trebuie să înţelegem cu toţii că încrederea cetăţeanului în instituţiile statului şi în clasa politică va creşte numai prin aplicarea riguroasă a principiilor legalităţii, imparțialităţii, transparenței şi responsabilităţii.

Dumneavoastră invocaţi statutul prefectului şi principii, dar se vorbeşte tot mai mult de schimbare, se vehiculează nume în spaţiul public. Cum le comentaţi?

Fiecare este liber să gândească şi să spună despre prefect ceea ce doreşte. Realitatea este însă că înaltul funcţionar public nu este un demnitar, calitate eminamente politică, ci un funcţionar care exercită, potrivit legii, prerogative de putere publică. Statutul său este cât se poate de clar. Oricum, nu este o poziţie deloc simplă, dacă vrei cu adevărat să munceşti, să faci ceva pentru oameni. Spun doar că, prin prisma cadrului legal, pentru a ajunge în poziţia de prefect, trebuie să îndeplineşti anumite condiţii, să ai o experienţă profesională care să te recomande şi, bineînţeles, trebuie să îţi asumi anumite responsabilităţi şi restricţii (de exemplu, nu poţi face politică). Desigur, pe lângă obligaţii, prefectul se bucură de stabilitate în funcţia publică şi nu este normal să fie schimbat fără motiv, nici din punct de vedere legal şi nici din perspectivă morală.

Politicienii trebuie să înţeleagă faptul că nu pot ignora la infinit drepturile acestor funcţionari, considerând că prevederile legale specifice ar fi opţionale. De altfel, drumul corect a fost deschis de Guvernul anterior, care a schimbat prefecţi şi subprefecţi doar în situaţiile care impuneau acest lucru. Exemplul la îndemână este chiar Sibiul: eu am fost numit pe o funcţie vacantă întrucât fostul prefect a demisionat, iar subprefectul numit de Guvernul Ponta a rămas şi este şi astăzi în funcţie, ca de altfel şi prefecţii din Bucureşti, Arad, Cluj, Mureş, Ialomiţa şi alte judeţe. Am spus mereu că România trebuie să intre în normalitate şi din acest punct de vedere!

Oricum, eu mă concentrez 100% doar la a-mi îndeplini cu profesionalism atribuţiile cu care am fost învestit de Guvernul României.

Ce vă doriți să faceți în continuare pentru Sibiu din funcția de prefect al județului?

Potrivit competenţelor, Instituţia Prefectului va continua în mandatul meu în aceeaşi manieră axată pe respectarea prevederilor legale de către toate instituțiile publice din judeţ. În acelaşi timp, voi lupta pentru dezvoltarea Sibiului şi voi susţine la ministerele de resort orice proiect valoros promovat de autorităţile locale.

În februarie sărbătorim Valentine’S Day și Dragobetele. Pentru care optaţi?

De obicei, eu prefer ceea ce este al nostru, specific românesc, dar, dacă avem două zile dedicate iubirii, este chiar mai bine. În definitiv, când vorbim despre Iubire, nu e nevoie să te uiţi în calendar. EA iti da putere! Cu Dragoste, Credinta si Nadejde, putem muta si muntii din loc.

Ad