IMG_1886

Cultura 12.04.2013

„Căsuţa de lectură”, un proiect cu şi pentru sibieni

„Înainte de a deveni o filozofică amărăciune, cartea e o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie prin suflet, gânduri şi frumuseţi”, Tudor Arghezi.

Într-o navigare pe internet, Anabella Târnovan a descoperit o idee. Este vorba despre „Căsuţa de lectură”. Adică minibiblioteci publice, aceesibile tuturor, care funcţionează pe principiul „ia o carte şi pune alta în loc” sau „ia o carte, bucură-te de ea şi apoi returneaz-o”. Şi-a spus: de ce nu? Şi Sibiul poate avea aşa ceva, iar sibienii se pot bucura şi pot îngriji ceva al lor. O idee minunată, un proiect îndrăzneţ, ce deja a prins contur. „Trăim în vremuri zbuciumate şi de multe ori, mai ales datorită nevoilor finanicare pe care trebuie să le acoperim, ne găsim într-o continuă alergare şi fără să vrem nu mai avem timp pentru sufletul nostru, pentru linişte şi spiritualitate. Încercăm prin acest proiect să răspundem acestei nevoi prin crearea unor experienţe frumoase de lectură. Aducem cărţile mai aproape de oameni”, Anabella Târnovan. 

De ziua ei, Anabella şi-a rugat prietenii ca banii meniţi pentru cadourile ei să fie donaţi proiectului. Până în momentul de faţă s-au strâns 4 000 de lei, bani din care aceste căsuţe vor fi construite şi dotate cu cărţi. Prima căsuţă este deja gata şi a fost amplasată la maternitatea Polisano. 

Proiectul este realizat cu spijinul Fundaţiei Comunitare Sibiu prin crearea şi administrarea unui „Fond numit” – Un mecanism prin care fundaţia oferă oricui (persoane fizice, grupuri de iniţiativă, companii etc.) posibilitatea de a-şi derula propriul proiect. Anabella nu a stat pe gânduri şi a dat startul proiectului „Căsuţa de lectrură”, pe care îl coordonează şi care a fost primit cu braţele deschise de toată lumea. 

„Este un proiect care îşi propune în primul rând să încurajeze şi să susţină pasiunea pentru cărţi, să cultive spiritul comunitar şi să creeze o cultură colaborativă. „Este important să se înţeleagă că aceste căsuţe, din momentul în care sunt amplasate în locuri publice, nu mai sunt ale mele sau ale fundaţiei, ci ale sibienilor, ale noastre, ale tuturor. Prin urmare, devin responsabilitatea noastră, ca cetăţeni. Trebuie să avem grijă de ele, să aibă mereu cărţi de calitate, de care să ne bucurăm pe termen lung”, spune Anabella. Ea îşi doreşte să amplaseze restul căsuţelor în toate locurile publice aglomerate şi de aşteptare. „Am avut discuţii preliminare cu Primăria, în care am agreat că vom amplasa căsuţe în spaţiile de joacă pentru copii. În plan se află şi mall-ul, apoi mi-aş dori să le amplasăm şi la Spitalul Judeţean, la case de bătrâni, la Casa de Sănătate, în staţiile de autobuz, în cafenele, la Universităţi , şi idei tot vin”.

 

Sunt ale noastre, le facem cum vrem

 

Într-un Sibiu SMART, proiectul Anabellei se încadrează perfect. În oficializarea căsuţelor de lectură putem participa cu toţii, pentru că vor fi evenimente organizate în aer liber, cu membrii fiecărei comunităţi deţinătoare de astfel de comori literare. „Oamenii pot participa activ la personalizarea acestora. Pot face căsuţele să arate exact cum îşi doresc ei. În cazul căsuţelor amplasate la locurile de joacă se vor organiza activităţi în care vor fi implicaţi atât părinţii, cât şi copiii. Ei îşi vor pune creativitatea în sprijinul decorării acestora”. Anabella Târnovan se aşteaptă ca sibienii să înceapă să colaboreze pentru îmbunătăţirea oraşului şi implicit a vieţii. „Acesta este un proiect care ne arată şi ne învaţă cum putem participa cu toţii la ceva care să ne facă viaţa de zi cu zi mai frumoasă. Fiecare din noi are şi este o resursă care nu se rezumă nici pe departe doar la resursele financiare. Să învăţăm să dăm o bucăţică din noi, pentru comunitate şi aşa să creăm un oraş în care să ne facă plăcere să trăim. Dacă fiecare din noi dăruieşte puţin, în final vom fi cu toţii mai câştigaţi. Dacă de unul singur este greu, împreună sigur putem schimba ceva în noi şi pentru noi”. Însă dincolo de toate, proiectul „Căsuţa de lectură”, facilitează sibienilor accesul la lectură şi poate astfel revitaliza dragostea pentru citit. Prin acest proiect pot citi cei care nu mai au timp, cei care au uitat cum te simţi când lecturezi şi cei care iubesc să citească oriunde şi oricând. „Cel mai mult mă fascinează potenţialul proiectului de a crea poveşti frumoase prin circulaţia cărţilor în comunitate. Când pui o carte în căsuţa de lectură, poţi să scrii pe prima pagină un mesaj. Imaginaţi-vă ce frumos şi amuzant ar fi ca peste o vreme să îţi regăseşti cartea”, mai spune Anabella Târnovan. 

Date de contact:

e-mail: anabella.tarnovan@fundatiacomunitarasibiu.ro

website: www.casutadelectura.ro (în construcţie)

 

 

accident elicopter

Eveniment 21.11.2014

FOTO: Scene dramatice la locul producerii accidentului aviatic. Localnicii care au ajuns primii acolo au fost șocați

Scene dramatice la locul producerii accidentului aviatic. Localnicii care au ajuns primii după producerea tragediei sunt încă șocați iar imaginile pe care le-au văzut nu li se vor șterge prea curând din minte. Primii care au ajuns lângă epavă au fost doi ciobani care se aflau în zonă cu oile. Aceștia au auzit elicopterul prăbușindu-se și au mers repede să ajute. Din nefericire nu au putut să facă nimic decât să anunțe autoritățile. Doi dintre militarii aflați în elicopter au murit chiar sub privirile lor.
Fratele unuia dintre ciobanii care se afla în zonă povestește clipele dramatice ce au urma după prăbușirea elicopterului. “A auzit elicopterul iar când a ajuns acolo era foc foarte mare, a dat să se apropie și a mai bubuit o dată, după care a strigat dacă e cineva acolo și a auzit strigăte de ajutor. Când s-a dus erau două persoane în viață, erau aruncați afară din elicopter la vreo 50 de metri iar celălalt la vreo 15 metri. Fratele meu a mers la cel care era mai la distanță, avea o tăietură mare la burtă, și-a pus mâinile la piept și a murit sub ochii lui. A fugit apoi la a doua persoană dar din păcate când a ajuns la ea, era decedată.” a declarat Marcel Florea, fratele ciobanului care a ajuns la la locul accidentului imediat după prăbușire
După ce a fost sunat de fratele său, Marcel Florea a pornit și el imediat înspre locul tragediei. “Când am ajuns eu acolo era dezastru, flăcări și tăblărie, persoanele care erau afară din elicopter erau distruse. Nu am văzut așa ceva niciodată, am rămas cu traume după tot ceea ce am văzut acolo.” a adăugat Marcel Florea
Zeci de pompieri, jandarmi, salvamontiști și medici de la SMURD au intervenit în zonă însă din nefericire doar doi dintre militarii aflați în elicopter au mai putut fi salvați. Aceștia au fost transportați la Spitalul din Târgu Mureș după care au fost transferați la Spitalul de Arși din București.
Procurorii militari au cercetat ore în șir fiecare centimetru pătrat pentru a putea afla care a fost cauza producerii acestei tragedii. Au fost ridicate probe iar trupurile neînsuflețite ale militarilor au fost transportate la Serviciul de Medicină Legală din Sibiu. “Au fost ridicate probe, au fost recuperate toate trupurile neînsuflețite și urmează să se efectueze necropsia.” a declarat Crișan Lăzureanu, șef Biroul Criminalistic Sibiu
Anchetatorii vor continua cercetările la fața locului.

vlcsnap-2014-11-21-22h53m14s55
vlcsnap-2014-11-21-22h53m02s187
vlcsnap-2014-11-21-22h49m21s22
vlcsnap-2014-11-21-22h47m57s206
accident elicopter
vlcsnap-2014-11-21-22h47m07s219
vlcsnap-2014-11-21-22h45m38s99
vlcsnap-2014-11-21-22h45m25s219
vlcsnap-2014-11-21-22h44m56s185
vlcsnap-2014-11-21-22h44m40s26
vlcsnap-2014-11-21-22h43m55s84
vlcsnap-2014-11-21-22h43m41s185

colaj personalitati

Eveniment 21.11.2014

Personalități din Sibiu, despre președintele Iohannis

Ce opinii au unele dintre persoanele emblematice ale Sibiului, reprezentative pentru diverse domenii de activitate, despre câștigarea alegerilor prezidențiale de către Klaus Iohannis, vedem în următorul material:

tulpan 1Teodor Tulpan, alpinist, salvamontist voluntar

Era timpul pentru o schimbare, Europa aștepta asta de mult timp, dar mai ales tinerii din afara țării. Aceștia au sperat la un viitor mai bun, și iată că așteptarea a dat roade, dar mai ales implicarea celor care au mers la vot. Au dovedit că mulțimea contează și are un cuvânt greu de spus. Să nu uitam că anul acesta se împlinesc 25 de ani de la evenimentele din decembrie ’89 și acum am dovedit că sacrificiul celor de atunci n-a fost degeaba. Felicitări domnului Președinte Iohannis și să-și facă treaba așa cum a promis!

Mircea VulcMircea Vulc, Antrenor emerit,   Director CSU Sibiu,Cetățean de onoare al municipiului Sibiu

Sibian fiind, alegerea domnlui Klaus Werner Iohannis în funcția cea mai înaltă în stat nu poate decât să mă bucure. În cei 14 ani petrecuți de dânsul la primăria Sibiu, și-a dovedit pe deplin calitățile de bun administrator, lider desăvârșit și excelent diplomat. Noi ne-am bucurat mereu de sprijinul său în baschetul sibian și îi dorim mult succes în noua funcție.  Sper ca România să aibă numai de câștigat după această alegere, dar sper, totodată, că și Sibiul își va continua linia ascendentă impusă de fostul (de acum) nostru primar.

dorin cioaba conferinta mediere 2Dorin Cioabă, autotintitulat Rege Internațional al Rromilor

Mă bucur că la conducerea țării a ajuns un minoritar. Asta arată că în România există o democrație vie și că sunt garantate drepturile tuturor, dar și că fiecare are obligațiile sale față de stat. Doresc să îi urez noului președinte multă înțelepciune și putere de muncă și să fie președintele tuturor!

Camelia ProcaCamelia Proca, director ALEG și reprezentanta rețelei naționale de ONG-uri “Rupem tăcerea privind violența sexuală”

Ne dorim ca, în calitate de președinte, domnul Klaus Iohannis să intensifice dialogul cu oganizațiile societății civile și implicarea acestora în parteneriate public-private pentru rezolvarea unor probleme ce țin de inechități și violența de gen în societatea românească. Știm că pentru domnul Iohannis egalitatea de gen este ceva de la sine înțeles, dar faptul că 38% dintre femeile din România au suferit violență fizică sau sexuală la un moment dat în viață, arată că mai sunt multe lucruri care trebuie schimbate și ele nu se vor schimba de la sine.

Ion Dur (2)Ion Dur, profesorul universitar, scriitor și eseist

A devenit acum prea cunoscută replica pe care a dat-o Arghezi atunci când a fost întrebat de ce are nevoie spaţiul românesc: „…de nemţi”, ar fi spus poetul. Ei bine, după vreo şaizeci şi şase de ani de la plecarea forţată a Regelui Mihai I din ţară, după decenii de pârjol totalitar şi – din 1990 încoace – după un sfert de secol dominat de comunism rezidual, avem, ca preşedinte ales, omul care ne trebuie: un sas (re)numit Klaus Iohannis. Primarul oraşului Sibiu – un nedezminţit centru al toleranţei şi românismului – a fost challengerul care şi-a confirmat cu asupra de măsură pretenţia şi provocarea aruncată adversarului său. Pe bună dreptate, izbânda sa a fost caracterizată cu o sumedenie de epitete la superlativ. Cred că este o victorie istorică, pe care o presupuneam încă de la debutul campaniei electorale, suntem într-o răscruce de unde Klaus Iohannis indică – clar, exact şi sigur pe sine – direcţia cu adevărat occidentală a evoluţiei României. Drumul pe care-l arată proiectul de ţară este în fapt o potecă pe care se poate avansa nu aşa de uşor şi repede, ci prin efortul colectiv şi continuu al celor ce vor lucrurile bine făcute, ispravă care vine după 99 % transpiraţie şi doar 1 % distracţie.
Asta vrea cu obstinaţie preşedintele ales, Klaus Iohannis, omul care propune categoric, fără rezerve, renunţarea definitivă la trăncăneala, machiavelismul şi corupţia din politica românească, un mecanism primitiv şi clientelar pe care vrea să-l înlocuiască de îndată cu unul pliat pe nevoia de educaţie şi prosperitate a românului. Este un mod de a face politică din care să nu fie izgonită morala convingerilor, într-o ţară care preţuieşte cum se cuvine fiecare cetăţean al ei, indiferent că trăieşte aici sau în diaspora. Rostul naţional-european al lui Klaus Iohannis poate fi unul cu accente providenţiale pentru o Românie încă virusată de microbul naţionalism-comunismului. Drumul său în istoria mare ne va confirma însă dacă ne putem despărţi ireversibil de mentalitatea reflexelor balcanice numite „da-da, bine-bine, lasă-lasă” şi dacă axioma după care ne conducem în viaţă este dată, poate exclusiv, de etica expresiei: „Ein Mann, ein Worth”.

danperjovschi_headerDan Perjovschi, artist vizual, scriitor, jurnalist

Mă bucur că a ajuns președinte și sunt trist că nu-l mai am primar la Sibiu. Sunt convins că va reuși să injecteze în viața politică și publică din România un standard de civilizație și seriozitate care a lipsit mortal până acum. Va fi primarul României.

chiriacConstantin Chiriac, Director general Teatrul Naţional Radu Stanca sibiu

În ultimele patru zile am primit mii de mesaje de pe toate continentele, care salută cu entuziasm victoria domnului Klaus Iohannis şi şansa pe care, de acum înainte, o are România de a fi un alt fel de partener internaţional. Încercăm un sentiment de mândrie, dar şi de normalitate şi sunt convins că energiile pozitive pe care le-a generat această victorie se vor materializa în multe împliniri. Va fi în acelaşi timp o perioadă grea şi trebuie să conştientizăm faptul că schimbările atât de necesare de care are nevoie ţara nu se vor produce cu uşurinţă. Vechile metehne se vor vedea în continuare, iar răul care a fost lovit se va reorganiza în forme mai subtile de exprimare. Acest rezultat extraordinar arată că există toate şansele ca schimbările profunde să se întâmple: libertatea oamenilor de a-şi alege în mod conştient liderii şi de a-i respinge pe cei care nu corespund valorilor lor. E un triumf pe care toată lumea civilizată îl salută, iar această victorie a fost adusă de dl Iohannis.

raluca_morar_002Raluca Morar, director Crucea Roșie Română, Filiala Sibiu
 

Îi dorim domnului Klaus Iohannis mult succes în noua sa calitate, de președinte al tuturor românilor și avem siguranța că va face față cu brio acestei noi provocări. În aceeași măsură știm că prin calitățiile sale administrative și umane va știi să susțină și sectorul ONG-urilor din România iar noi vom fi mândri să spunem că pe noi ne-a susținut deja în calitatea sa de primar. Pe lângă sediul în care funcționăm, pus la dispoziție de Primăria Muncipiului Sibiu, Domnia Sa, a răspuns mereu pozitiv solicitărilor noastre pentru proiectele umanitare pe care le derulăm la Sibiu. Așteptările tuturor sunt mari acum de la Domnia Sa, dar noi, aici la Crucea Roșie am învățat că această zicala este de urmat: ” Nu te întreba ce face țara ta pentru tine, întreabă-te ce poți face tu pentru țara ta!”

sibiu-turism.ro
Foto credit: sibiu-turism.ro

Administratie 21.11.2014

Cum s-a schimbat Sibiul în timpul mandatelor lui Klaus Iohannis

Klaus Iohannis a fost validat astăzi de Curtea Constituțională în calitate de președinte al României. Potrivit legii, următorii pași pe care trebuie să îi facă înainte de a-și prelua postul de la Palatul Cotroceni, sunt demisia din fruntea Partidului Național Liberal și din fucția de primar al municipiului Sibiu, pe care o deține de 14 ani. Care au fost principalele plusuri pe care le-a înregistrat Sibiul în cele 4 mandate de primar ale lui Klaus Iohannis, vedem mai jos.


Zona Industrială Vest a revigorat economia locală

După perioada comunistă, economia Sibiului se prăbușea încet. Vechile fabrici s-au închis una câte una, iar șomajul ajunsese în 2000 la peste 10%. Era timpul ca locația economică Sibiu să renască. Printr-o puternică acțiune de lobby dusă de administrația condusă de Klaus Iohannis, prin prezentări ale locației în fața potențialilor investitori străini și apoi prin creearea Zonei Industriale Vest, Sibiul a început un parcurs de dezvoltare economică accelerată. Administrația locală a făcut mai mult decât să pună la dispoziție terenuri în zona industrială. Au fost introduse rețelele de utilități și amenajate drumurile, tocmai pentru a-i atrage pe potențialii investitori. Acesta a fost un proiect cu o valoare de peste 10 milioane de lei, fonduri provenite din bugetul local. Astăzi în Zona Industrială Vest lucrează peste 12.000 de angajați în cele 28 de puncte de producție, deschise în marea lor majoritate de investitori străini. În Sibiu sunt reprezentate ca ramuri economice atât industria producătoare de subansamble pentru autovehicule, dar și industria alimentară, industria textilă și cea farmaceutică.
iohannis viaduct site

zona industriala vest (3) site

Sibiu, Capitală Culturală Europeană
Sibiul și-a început parcursul de dezvoltare în perioada 2002-2003, dar ritmul s-a accelerat din 2004 atunci când Sibiul a aflat că în 2007 va purta titlul de Capitală Culturală Europeană. Administrația locală condusă de Klaus Iohannis, împreună cu toți actorii locali au făcut eforturi semnificative în toate domeniile pentru a pregăti orașul pentru anul 2007. Primăria s-a îngrijit de reabilitarea piețelor centrale și a străzilor din centrul istoric, amenajându-se și iluminatul public și arhitectural pentru a pune în valoare toate acestea. Au fost modernizate și arterele principale din oraș și a fost modernizat și Aeroportul Internațional Sibiu. Toate aceste investiții din perioada 2003- 2007 s-au ridicat la aproximativ 100 de milioane de euro.
În anul capitalei culturale, Primăria a alocat doar pentru agenda culturală peste 13 milioane de lei. Peste 2.000 de evenimente culturale au fost organizate într-un singur an în Sibiu pentru a sărbători acest an special. Dar Sibiul nu s-a oprit aici. Anul 2007 a fost un motor și nu doar un vârf al dezvoltării Sibiului. Orașul își continuă parcursul de dezvoltare și după 2007.

Schimbarea la față a Pieței Mari și a Centrul istoric
În anul 2000 centrul istoric al Sibiului era dovada vie a lipsei de lucrări de conservare și reabilitare din perioada comunistă. Primăria Sibiu a început în anul 2002 lucrările de reabilitare a străzilor și pasajelor din această zonă a orașului. Până în 2007 străzile din centrul istoric au fost pavate proaspăt, rețelele de apă și canal au fost modernizate, firele suspendate au fost coborâte în subteran, iluminatul public și arhitectural a fost complet refăcute, piețele centrale au fost modernizate și au devenit mult mai funcționale. Pasajele au fost de asemenea reabilitate. Acest proiect a depășit 35 de milioane de euro. Lucrările în centrul istoric au continuat și după anul 2007, când au fost reabilitate străzile și piețele din Orașul de Jos. Un alt proiect foarte important a fost reconfigurarea traficului în zona istorică prin introducerea de zone pietonale și semi-pietonale și a sistemului de circulație în sens unic, care au contribuit la funcționalitatea acestei zone, protejând în același timp patrimoniul construit.
sibiu-turism.ro


Infrastructura în cartiere

Nu doar centrul istoric al Sibiului a fost reabilitat. Cartierele sibiene au fost supuse unor ample lucrări de modernizare. În perioada 2006-2008 au fost modernizate principalele artere de trafic din cartiere. După 2008, s-au promovat ample proiecte de modernizare a rețelelor de apă și canalizare și a drumurilor din cartiere. În total, în perioada 2002 – 2014 au fost reabilitate peste 250 de străzi din Sibiu. Proiectul a continuat anul acesta cu reconfigurarea și modernizarea cartierului Vasile Aaron, unde s-au refăcut străzi, locuri de parcare, s-au reconfigurat spațiile verzi și locurile de joacă. Un alt proiect foarte important din punctul de vedere al infrastructurii a fost acela de creare de spații de parcare în cartiere și în centrul istoric. În prezent, municipalitatea pune la dispoziție aproximativ 11.000 de locuri de parcare.
iohannis 9 mai


120 de milioane, atrași prin fonduri structurale

Sibiul a reușit să atragă fonduri structurale în valoare de peste 120 de milioane de euro, acest succes datorându-se echipei de la nivelul administrației locale. Cu ajutorul fondurilor europene au fost reabilitate străzile Ocnei, 9 Mai, Turnului și Faurului din Orașul de Jos, a fost modernizat și extins Centrul pentru Copii cu Handicap de pe strada Aleea Streiu, a fost organizată promovarea anului cultural 2012 – Sibiu Baroc Update, a fost demarată construirea viaductului Mihail Kogălniceanu, a fost modernizată și extinsă Școala nr. 18 și urmează aceleași lucrări pentru Școala nr. 13 și a fost creată o platformă electronică de e-administrație. Un proiect extrem de important este cel de extindere și modernizare a rețelelor de apă și canalizare din Sibiu și împrejurimi. Pentru sesiunea de finanțare 2014-2020 municipalitatea are deja pregătite direcțiile prioritare pentru care se vor depune proiecte în vederea obținerii de noi fonduri structurale cu care orașul va putea să își continue dezvoltarea.
pod cibin site


Sibiul, singurul oraș din România cu 3 stele în Ghidul Verde Michelin, lansat în 2011

Astăzi, Sibiul este o locație turistică foarte apreciată pe plan național, european și chiar internațional.
“O stea înseamna că merită să te abați puțin din drum ca să vezi locul respectiv, două stele înseamnă că e bine să te abați din drum, iar trei stele înseamnă o locație care trebuie neapărat văzută”, explica în 2011 Klaus Iohannis, primarul Sibiului.
Un proiect amplu, care s-a potrivit Sibiului, a fost dezvoltarea în domeniul cultural și turistic, cele două dezvoltându-se împreună în mod natural, datorită specificului orașului.Domeniul turismului a înregistrat o dezvoltare accentuată și susținută, continuând și în prezent trendul ascendent. Numărul de locuri de cazare în municipiul Sibiu este dublu în prezent față de anul 2002, ajungând la 4.700 de locuri de cazare în hoteluri de 2, 3, 4 și 5 stele, în pensiuni și hosteluri. De asemenea, numărul de înnoptări în Sibiu a crescut constant din 2005, menținându-se trendul crescător și în prezent. Începând din anul 2004 viața culturală a orașului a crescut de la an la an. Agenda culturală a orașului, cofinanțată de municipalitate, conține în fiecare an peste 100 de evenimente care au loc în marea lor majoritate în spațiile publice. Sumele investite de administrația locală în cultură sunt importante: spre exemplu, agenda culturală a anului 2014 a fost finanțată cu peste 6,5 milioane de lei. Și sportul a fost și este susținut în continuare de Primăria Sibiu, fiind organizate în municipiul Sibiu evenimente de talie națională și internațională din diverse discipline sportive. Agenda sportivă a fost finanțată anul acesta cu peste 3,4 milioane de lei.

20141120_133619

Cultura 21.11.2014

Ateliere de creaţie din materiale reciclate, la Turnişor

Atelierele de creație pentru copii nu sunt doar un bun destinat părinților dispuși să ofere activități de dezvoltare copiilor lor, ci pot funcționa ca mijloc de integrare socială și ajuta la crearea unor comunități pentru copiii din familii care nu-și permit cursuri plătite. La biserica Sf. Nicolae din Turnișor, reprezentanții Crucii Roșii Sibiu, alături de Părintele Ciprian Creangă au organizat un atelier de creație din materiale reciclabile. Beneficiarii acțiunii interactive au fost copiii familiilor vulnerabile din Turnișor, aceștia realizând o mulțime de ornamente pentru pomul de Crăciun. Activitățile educative sunt frecvente la biserica Sf. Nicolae, acestea având loc, sub o formă sau alta, săptămânal, după masa caldă pe care o primesc prin efortul colectiv al voluntarilor și oamenilor bisericii. Bradul din incinta bisericii va fi decorat cu realizările copiilor din această zi.