IMG_1886

Cultura 12.04.2013

„Căsuţa de lectură”, un proiect cu şi pentru sibieni

„Înainte de a deveni o filozofică amărăciune, cartea e o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie prin suflet, gânduri şi frumuseţi”, Tudor Arghezi.

Într-o navigare pe internet, Anabella Târnovan a descoperit o idee. Este vorba despre „Căsuţa de lectură”. Adică minibiblioteci publice, aceesibile tuturor, care funcţionează pe principiul „ia o carte şi pune alta în loc” sau „ia o carte, bucură-te de ea şi apoi returneaz-o”. Şi-a spus: de ce nu? Şi Sibiul poate avea aşa ceva, iar sibienii se pot bucura şi pot îngriji ceva al lor. O idee minunată, un proiect îndrăzneţ, ce deja a prins contur. „Trăim în vremuri zbuciumate şi de multe ori, mai ales datorită nevoilor finanicare pe care trebuie să le acoperim, ne găsim într-o continuă alergare şi fără să vrem nu mai avem timp pentru sufletul nostru, pentru linişte şi spiritualitate. Încercăm prin acest proiect să răspundem acestei nevoi prin crearea unor experienţe frumoase de lectură. Aducem cărţile mai aproape de oameni”, Anabella Târnovan. 

De ziua ei, Anabella şi-a rugat prietenii ca banii meniţi pentru cadourile ei să fie donaţi proiectului. Până în momentul de faţă s-au strâns 4 000 de lei, bani din care aceste căsuţe vor fi construite şi dotate cu cărţi. Prima căsuţă este deja gata şi a fost amplasată la maternitatea Polisano. 

Proiectul este realizat cu spijinul Fundaţiei Comunitare Sibiu prin crearea şi administrarea unui „Fond numit” – Un mecanism prin care fundaţia oferă oricui (persoane fizice, grupuri de iniţiativă, companii etc.) posibilitatea de a-şi derula propriul proiect. Anabella nu a stat pe gânduri şi a dat startul proiectului „Căsuţa de lectrură”, pe care îl coordonează şi care a fost primit cu braţele deschise de toată lumea. 

„Este un proiect care îşi propune în primul rând să încurajeze şi să susţină pasiunea pentru cărţi, să cultive spiritul comunitar şi să creeze o cultură colaborativă. „Este important să se înţeleagă că aceste căsuţe, din momentul în care sunt amplasate în locuri publice, nu mai sunt ale mele sau ale fundaţiei, ci ale sibienilor, ale noastre, ale tuturor. Prin urmare, devin responsabilitatea noastră, ca cetăţeni. Trebuie să avem grijă de ele, să aibă mereu cărţi de calitate, de care să ne bucurăm pe termen lung”, spune Anabella. Ea îşi doreşte să amplaseze restul căsuţelor în toate locurile publice aglomerate şi de aşteptare. „Am avut discuţii preliminare cu Primăria, în care am agreat că vom amplasa căsuţe în spaţiile de joacă pentru copii. În plan se află şi mall-ul, apoi mi-aş dori să le amplasăm şi la Spitalul Judeţean, la case de bătrâni, la Casa de Sănătate, în staţiile de autobuz, în cafenele, la Universităţi , şi idei tot vin”.

 

Sunt ale noastre, le facem cum vrem

 

Într-un Sibiu SMART, proiectul Anabellei se încadrează perfect. În oficializarea căsuţelor de lectură putem participa cu toţii, pentru că vor fi evenimente organizate în aer liber, cu membrii fiecărei comunităţi deţinătoare de astfel de comori literare. „Oamenii pot participa activ la personalizarea acestora. Pot face căsuţele să arate exact cum îşi doresc ei. În cazul căsuţelor amplasate la locurile de joacă se vor organiza activităţi în care vor fi implicaţi atât părinţii, cât şi copiii. Ei îşi vor pune creativitatea în sprijinul decorării acestora”. Anabella Târnovan se aşteaptă ca sibienii să înceapă să colaboreze pentru îmbunătăţirea oraşului şi implicit a vieţii. „Acesta este un proiect care ne arată şi ne învaţă cum putem participa cu toţii la ceva care să ne facă viaţa de zi cu zi mai frumoasă. Fiecare din noi are şi este o resursă care nu se rezumă nici pe departe doar la resursele financiare. Să învăţăm să dăm o bucăţică din noi, pentru comunitate şi aşa să creăm un oraş în care să ne facă plăcere să trăim. Dacă fiecare din noi dăruieşte puţin, în final vom fi cu toţii mai câştigaţi. Dacă de unul singur este greu, împreună sigur putem schimba ceva în noi şi pentru noi”. Însă dincolo de toate, proiectul „Căsuţa de lectură”, facilitează sibienilor accesul la lectură şi poate astfel revitaliza dragostea pentru citit. Prin acest proiect pot citi cei care nu mai au timp, cei care au uitat cum te simţi când lecturezi şi cei care iubesc să citească oriunde şi oricând. „Cel mai mult mă fascinează potenţialul proiectului de a crea poveşti frumoase prin circulaţia cărţilor în comunitate. Când pui o carte în căsuţa de lectură, poţi să scrii pe prima pagină un mesaj. Imaginaţi-vă ce frumos şi amuzant ar fi ca peste o vreme să îţi regăseşti cartea”, mai spune Anabella Târnovan. 

Date de contact:

e-mail: anabella.tarnovan@fundatiacomunitarasibiu.ro

website: www.casutadelectura.ro (în construcţie)

 

 

IMG_4504 site

Dragoș Buhagiar: Cred că cel mai periculos lucru la noi este vanitatea. Poți fi cel mai bun azi și mâine să nu mai fii

Scenograful Dragoș Buhagiar s-a impus în peisajul teatral sibian prin crearea scenografiei pentru spectacole precum Hamlet, Breaking the Waves, Felii, Turandot, Călătoriile lui Gulliver sau Oidip, iar în această perioadă semnează scenografia piesei Marat/Sade, ce va avea premiera în luna octombrie. Absolvent al Academiei de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, a câștigat pe parcursul carierei numeroase premii și distincții în țară și străinătate, din palmaresul său făcând parte și 6 premii UNITER. Artistul a acceptat să vorbească pentru cititorii Sibiu 100% despre performanță, viziune scenografică, echilibru și amprenta copilăriei în devenirea sa.

Sunteți unul dintre cei mai premiați scenografi din România, astfel încât ar fi interesant de cunoscut de către public modul în care dumneavoastră definiți și vă raportați la performanță….

Sincer, pentru mine decorațiile n-au fost niciodată o preocupare, mai degrabă sunt niște accidente, hai să le spunem fericite. Din punctul meu de vedere, ele au fost mai folositoare pentru teatrul în care am lucrat, pentru că în moementul acesta socio- politic dur, capitalismul acesta turbat în care trăim, teatrele sunt subvenționate de primării, de consilii locale și atunci aceste confirmări sunt mai degrabă niște atuuri pentru directorii și instituțiile respective. Eu de mic am știut că decorațiile sunt periculoase, pentru că te pot clătina un pic. Azi sunt, mâine nu sunt. Cred că cel mai periculos lucru la noi este vanitatea, este catastrofală. Chestia asta cu competitivitatea și aceste remarce gen „cel mai bun”, „cea mai bună”etc., pe mine mă sperie. Poți fi cel mai bun azi și mâine să nu mai fii, astea sunt niște chestii îngrozitor de relative, care hrănesc un fel de statuie.

Ce calități considerați că trebuie să aibă un scenograf pentru ca piesa să aibă succes?

E obligatoriu ca în primul rând scenograful să fie atent la text, apoi să fie foarte atent la conceptul regizoral, daca el există și să se raporteze foarte bine la scena pe care lucrează și la trupa cu care lucrează, asta în vederea conceperii costumelor. Și nu în ultimul rând trebuie să fie un bun tehnician. E obligatoriu ca un scenograf să știe să își proiecteze decorurile sau obiectele cu exactitate. Până la urmă, toate gândurile, mai mult sau mai puțin poetice, se rezumă la niște planuri desenate îngrozitor de inginerește.

Reveniți la Sibiu la anumite intervale, premiera la care lucrați în prezent, Marat/Sade, fiind a douăsprezecea colaborare cu Teatrul Radu Stanca. Ce vă atrage aici, prin ce este reprezentantiv teatrul din Sibiu?

Teatrul din Sibiu e un teatru performant, un teatru care a fost ridicat de actualul manager, Constantin Chiriac, prin muncă. Adică nu e un teatru ridicat artificial. Un teatru nu se ridică așa, îl iei de urechi și îl ridici. Sunt ani de zile în care ai un gând, ai un concept, o viziune, nu numai asupra textelor, dar și asupra trupei. E complicat și atunci sigur că mă interesează să revin în spațiile în care simt că e nevoie de mine și unde lumea e preocupată nu neapărat de performanță, ci să facă serios teatru. Aici se face serios teatru, o trupă tehnică foarte bună și ateliere foarte bune, o atmosferă favorabilă actului de creație.

Care considerați că este limita până la care se pot face sacrificii atunci când lupți să îți îndeplinești cel mai mare vis?

Păi se pare că eu nu am nicio limită, mi-am sacrificat și familia până acum. Cred că o să revizuiesc un pic atitudinea asta. E greu să vorbești despre limite în artă, nici nu vreau să exagerez, dar nici să minimizez, eu nu m-am gândit nicodată la limite în niciun sens și în nicio direcție.

Considerați că un om este menit să vină pe lume chiar și numai pentru a realiza un singur lucru, dacă acesta este grandios, nemaifiind necesară împlinirea și pe alte planuri? Vă întreb asta pentru că sunteți artist, iar arta se știe că este o pasiune care consumă…

Da, eu cred că pentru oamenii care au fost înzestrați cu ceva, poate că discutăm și de un tâmplar sau un croitor, nemaivorbind de un artist, e de ajuns. S-ar putea să fie de ajuns.

Care ar fi echilibrul pentru Dragoș Buhagiar?

Echilibrul ar fi, probabil, o femeie care să mă ia exact așa cum sunt și să reușească să înțeleagă că îmi iubesc foarte tare meseria pe care mi-am ales-o.

Dar refugiul, oaza de liniște?

Oaza de liniște… eu mi-aș dori să fie o familie, dacă s-ar putea.

Ați declarat că vă place ca în meseria dumneavoastră să lăsați urme asupra oamenilor cu care lucrați, spunând că nu sunteți genul de artist care vine, își face treaba profesionist, dar impersonal, după care își ia banii și pleacă. Ține de educație sau de un mod de a fi?

Mie mi se pare că asta cu lăsatul urmelor, eu am curajul să spun, și nu e vanitate, că procedez așa, pentru că am crescut niște scenografi, nu unul, chiar vreo 3-4, cărora le-am oferit foarte mult din timpul meu și pe care chiar i-am învățat cu mare drag. Cred că, dacă sunt germeni de talent și dorință de a face bine lucrurile, atunci trebuie puși în situații în care să arate că sunt în stare. Întotdeauna e loc pentru toată lumea, deci trebuie să le dăm șanse oamenilor de a face ceva.

Ar putea fi această implicare reală – aplecarea cu căldură asupra oamenilor cu care lucrezi – remediul pentru a ne feri de dezumanizarea promovată astăzi într-o Românie în care angajații luptă pentru pentru supraviețuire și cât mai mulți bani?

Da, pentru că de fapt am observat că pe toți ne interesează banii, n-are rost să fim ipocriți, trebuie să trăim și să trăim cât mai decent, dar am descoperit că sunt colegi în jurul meu, care în afară de bani vor să și facă bine la locul de muncă și atunci nu le trebuie decât un impuls ori să le creezi un cadru în care să se întâmple acest lucru.

Cum s-a imprimat toposul natal, curgerea Dunării, asupra personalității dumneavoastră?

Cu siguranță Brăila există undeva foarte adânc în corpul meu, dar mai degrabă cred că nu numai spațiul, ci și mixtura asta foarte ciudată a strămoșilor mei ( N.red – Bunic din Malta, bunică din Grecia și altă bunică din Bulgaria). Probabil că toți au venit cu câte o genă. Eu am fost foarte iubit de bunici și am beneficiat de o copilărie fericită. Iar foarte multe lucruri pe care le-am făcut ulterior în carieră au fost relaționate cu momente din copilăria mea, de la lumea obiectelor până la lumini și sunete, deci am folosit în spectacolele mele foarte multe impresii din copilărie.

Cine a avut cel mai important aport în devenirea dumneavoastră?

Cu siguranță, ambii părinți ai mei, și mama, și tata. Pentru că a fost un moment în existența mea în care a trebuit să fie luată o decizie. Decizia asta a venit când eu aveam 14 ani și a fost luată în sensul dorințelor mele. Am fost lăsat să plec departe de casă, la Liceul de Artă din Cluj, destul de departe, la 700 de kilometri de casă. Ai mei voiau să merg la matematică-fizică la cel mai bun liceu din Brăila. Eu le-am spus că nu pot, că nu simt, am urât matematica. Dar tu ce-ai vrea, m-au întrebat? Eu aș vrea să merg la liceul de artă. Unde? Păi am auzit că cel din Cluj ar fi cel mai bun. Și atunci s-a luat decizia că voi merge la Cluj. Acela a fost un moment crucial, o desprindere de comun acord. Deși au venit din exterior foarte multe sfaturi care erau împotriva acestui lucru, totuși părinții mei au avut curajul să facă acest lucru și au acceptat această variantă, până la capăt.

Cu ce se ocupau?

Agronomi amândoi, n-aveau nicio legătură cu arta.

Ați avut modele pe parcursul vieții, cine v-a inspirat în diverse planuri ?

Da, am avut modele, sigur. Primul meu profesor pe care l-am iubit extrem de tare și cu care am avut o relație aproape de tată și fiu și din păcate n-a apucat să mă vadă intrat la Academia de Artă – se cheamă Mihai Tofan, unul dintre cei mai importanți scenografi români, fost angajat al Teatrul Național, o personalitate care s-a impus puternic în anii 50 , în acea perioadă de reteatralizare a teatrului. Iar mai nou, când am deschis ochii pe teatru l-am iubit foarte tare pe Helmut Sturmer – care a fost un exemplu și inclusiv în ziua de azi e, nu numai de scenograf, ci și de om, de caracter, chiar și-a dedicat viața acestei meserii, e un exemplu de urmat.

Dacă un adolescent care dorește să fie artist citește acest interviu și ar avea nevoie de câteva recomandări din partea dumneavoastră, care ar fi 3 dintre acestea?

În primul rând , ar trebui să se gândească foarte tare cât își dorește să meargă pe drumul ăsta. Dacă constată că își dorește, cât timp din viața lui e dispus să sacrifice. După care, dacă chiar se hotărăște că vrea să facă meseria asta, atunci va trebui să se transforme într-un fel de burete, să se uite cu mare atenție la tot ce e în jur și să folosească anii de studenție realmente în folosul lui, pentru că asta rămâne perioada în care înmagazinezi informații și ai timp. Pe urmă începi să lucrezi și nu mai ai timp nici să te gândești cum ar trebui să treci strada.

Spre ce vă îndreptați, care este farul călăuzitor în carieră, în viață, la momentul actual?

În momentul ăsta mă interesează foarte tare să îmi reconsider mijloacele de lucru. Să zicem să sunt într-un fel în căutarea unui anumit tip de adevăr în scenă și prin asta înțelegem distrugerea construcției de tip teatral. Pe mine mă interesează dacă ce pun eu pe scenă spune, adică, dacă gândul merge mai departe, nu se oprește doar la nivel de decorații. Sunt împotriva decorurilor și a costumelor decorative, care nu au o evoluție cu personajul. Mie nu mi se pare că scenografia este un tablou și mă bucur eu de el ca scenograf, scenografia ar trebui să fie bună în cadrul acelui spectacol și acelui text. În momentul în care un decor poate fi bun pentru mai multe texte, deja am dubii…

Ați considera că n-ați trăit degeaba dacă…..

Aș considera că n-am trăit degeaba până acum. Să zicem că dacă s-ar întâmpla să dispar mâine, cred că nu îmi las ceva neîmplinit la ora asta.

Ovidiu Matiu
Foto credit: Ovidiu Matiu

Eveniment 19.09.2014

Grasu XXL cel mai premiat artist la Media Music Awards 2014

Sibiul a găzduit aseară cea mai mare gală de premii din industria muzicală românească și peste 40.000 de spectatori au fost prezenți la show-ul pregătit de organizatori. Media Music Awards (MMA) este evenimentul care aduce pe scenă cei mai în vogă artiști ai momentului, dar și legende ale muzicii din România, pentru a fi premiați. Timp de patru ore artiștii au cântat live pe o scenă impozantă, umplută de ecrane LED imense, jocuri spectaculoase de lumini, lasere, artificii și lansatoare de flăcări, înregistrând o audiență record.
Media Music Awards a fost prezentat de Adrian Sînă, având-o ca și co-prezentator pe Sore. Potrivit organizatorilor, artiștii au cântat live, iar spectacolul s-a derulat conform desfășurătorului, la secundă. Artiștii și-au făcut apariția pe covorul verde eleganți, și au acordat autografe fanilor. Pe scenă au cântat life Alina Eremia, Nicole Cherry, Sore, Amna și Adda, 3 Sud Est, Dj Sava și Raluka, Oana Radu (feat. Dr. Mako și Edi), Lidia Buble, Deepcentral, Fly Project, Cargo, Akcent, Scandalos Music (Puya, Doddy, Vescan, Alina, Melina), Delia (feat. Uddi), Faydee, Elena Gheorghe, VUNK, Corina, Maxim, Okapi Sound (Grasu XXL, Guess Who, Maximilian, Tranda, Ami, Sore), Holograf, Connect-R, Mandinga, Andra (feat. Liviu Teodorescu) și What’s Up. Întreg evenimentul va fi transmis în curând de MTV România.
Mai jos vă prezentăm premiile acordate în cadrul celei de-a III-a ediție MMA.

Trofeele Media Music Awards 2014

Best Hip-Hop: Grasu feat. Ami – „Deja Vu”
Best New Artist: Maxim
Best Rock: VUNK feat. Andra – „Numai la doi”
Best International: Pharrell Williams
Best Featuring: Grasu XXL feat. AMI – „Deja Vu”
Best Group: Holograf
Best Pop: Smiley – Acasă
Premiul de Excelență: Cargo
Best Video: DJ Sava feat. Raluka – „Aroma”
Fans Like Award: Andra
Best Label: Cat Music
Media Forest Award: What’s Up – “Taxi”
MTV Award – Marius Moga
Best Youtube: Grasu XXL feat. AMI – „Deja Vu”
Fastest Climber: What’s Up – “Taxi”
Best Male: Smiley
Best Female: Andra
Best Dance: DJ Sava feat. Raluka – Aroma
Best Song: Smiley – Acasă
Best Comeback: 3 Sud Est
Pro FM Award: Grasu XXL feat. AMI

Trofeele Media Music Awards au fost acordate, în mod transparent, artistilor care au avut, în ultimele 12 luni, cele mai difuzate piese la radio si TV, pe baza statisticilor Media Forest. „Fans Like Award” și „Best Fan” au fost singurele categorii de la Media Music Awards la care publicul poate vota.
Media Music Awards 2014 powered by Media Forest este un eveniment recomandat de Pro FM și prezentat de MTV, finanțat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu.

IMG_5675
IMG_5601
IMG_5511
IMG_5382
IMG_5358
IMG_5213
IMG_5199
IMG_5115
IMG_5087
IMG_5057
IMG_1823
IMG_1819
IMG_8265

Politica 19.09.2014

Klaus Iohannis se înscrie oficial la BEC pentru prezidențiale

Klaus Iohannis își depune sâmbătă, 20 septembrie, la Biroul Electoral Central ( BEC) din București dosarul de candidatură pentru alegerile prezidențiale din această toamnă. Evenimentul este programat la ora 13.30, fiind inclus între vizita în județul Argeș, unde va fi prezent la ora 10 la Școala de vară a Organizației Femeilor Liberale de la Pitești și vizita în județul Călărași, unde are programată o întâlnire cu alegătorii începând cu ora 17.
Candidat din partea Alianței Creștin Liberale (ACL), Iohannis a declarat că își propune să fie „un președinte al tuturor românilor” și va contribui la construirea unei „Românii a lucrului bine făcut”.
„România are nevoie de un nou început. România are nevoie de un președinte al tuturor românilor, de o viziune pe termen lung, de o cultură a respectului. De acum înainte, politica se face cu și pentru oameni! Împreună, construim România lucrului bine făcut, împreună, arătăm că se poate!”, declară Klaus Iohannis.
În ultima lună, primarul Sibiului a mers prin toată țara pentru a participa la întâlniri cu potențialii alegători. Astfel, din 16 august și până în prezent, Iohannis a vizitat nu mai puțin de 20 de județe, fără a mai lua în calcul Sibiul și capitala. Astfel, în județul Brașov a mers în 16 august, în județele Mureș și Alba în 19 august, în județul Argeș în 20 august, în județul Arad în 22 august, în județul Vâlcea în 23 august, în județele Dolj și Olt în 29 august, în județele Iași și Vaslui în 31 august, în județul Caraș-Severin în 4 septembrie, în județele Bihor și Sălaj în 10 septembrie, în județele Mehedinți și Gorj, în 11 septembrie, în județul Tulcea în 12 septembrie, în județul Constanța, în 13 septembrie, în județele Teleorman și Giurgiu în 16 septembrie, în județul Bistrița-Năsăud în 17 septembrie.
Cât privește programul următoarelor deplasări electorale în țară, potrivit Biroului de Presă al PNL, acesta include următoarele locații: în 23 septembrie la Botoșani și Suceava, în 27 septembrie miting de lansare la București, în 30 septembrie deschidere an universitar la Sibiu, în 1 octombrie la Cluj, în 2 octombrie la Satu-Mare și Maramureș.
Până în prezent, numai Victor Ponta, candidatul din partea Alianței Electorale PSD-UNPR-PC și-a mai depus dosarul de înregistrare la BEC, miercuri, 17 septembrie. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor la BEC este 23 septembrie.

lansare-cc (12 of 25)

Cultura 19.09.2014

S-a lansat “Capital Cultural” – prima revistă online, dedicată culturii sibiene

Prima revistă online, dedicată culturii sibiene, Capital Cultural, s-a lansat joi, 18 septembrie, sub sloganul “Descoperim, Scriem, Povestim!”.

La eveniment au luat parte, pe lângă echipa redacţională, care se descrie ca fiind „un grup de tineri, din diferite orașe ale țării, toţi îndrăgostiţi de Sibiu şi de valorile sale culturale” şi reprezentanţii instituţiilor de cultură din oraş: Adrian Tibu (director Teatrul Gong), Ioan Bojin (director Filarmonica de Stat Sibiu), Răzvan Pop (director Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Naţional), Silviu Borş (director Biblioteca Judeţeană Astra), dar şi reprezentanţi ai mediului academic sibian şi organizatori de evenimente cultural artistice din Sibiu.

“Am facut primul pas și ne bucurăm că majoritatea instituțiilor din Sibiu, au răspuns afirmativ invitației noastre de a promova orașul și valorile sale, printr-un proiect editorial. Împreună vom reuși să creștem vizibilitatea evenimentelor culturale la nivel național și internaţional. Îi invităm să se alăture echipei, pe toți cei care cred că e nevoie de evenimente culturale de calitate, e nevoie de materiale de presă de calitate și de o bună comunicare între operatorii culturali, finanțatori și public. Ne propunem să fim peste tot: în muzee și teatre, în biblioteci, librării și cafenele culturale, dar și printre oameni. Așa cum este și motto-ul nostru “Descoperim, Scriem, Povestim”!”, a declarat redactorul şef al revistei, Oana Ciucă.

Iniţiativa a fost primită cu laude şi mai ales sfaturi, de cei care sunt cunoscuţi în Sibiu şi nu numai pentru că şi-au dedicat cariera producerii actului cultural.

„E normal să încurajăm un astfel de demers. În același timp, cred că el trebuie să fie coerent și trebuie să se adreseze tuturor operatorilor culturali, celor care creează evenimente de calitate. Trebuie să fie legat de nevoia de mai bine a omului de astăzi și de mâine”, este mesajul transmis echipei redacţionale de directorul Teatrului Național “Radu Stanca”, Constantin Chiriac.

Pe de altă parte, directorul Filarmonicii de Stat Sibiu, Ioan Bojin, a subliniat beneficiul pe care îl au evenimentele culturale organizate la Sibiu care, până acum, nu aveau o revistă de specialitate pentru a fi promovate.

”Mereu am considerat că este o lipsă, la Sibiu, a consemnării evenimentelor culturale, în perioada în care ele se derulează. Chiar dacă se fac avantcronici, promovări sau conferințe de presă care prezintă evenimentele, toate acestea nu sunt de ajuns și nu acoperă, așa cum ar trebui, un eveniment cultural. Este nevoie de o astfel revistă, mă bucură inițiativa și cred că este binevenită pentru toți operatorii culturali”, a declarat directorul Filarmonicii de Stat Sibiu, Ioan Bojin.

Primul număr al revistei poate fi acesat pe pagina http://www.capitalcultural.ro/.