IMG_1886

Cultura 12.04.2013

„Căsuţa de lectură”, un proiect cu şi pentru sibieni

„Înainte de a deveni o filozofică amărăciune, cartea e o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie prin suflet, gânduri şi frumuseţi”, Tudor Arghezi.

Într-o navigare pe internet, Anabella Târnovan a descoperit o idee. Este vorba despre „Căsuţa de lectură”. Adică minibiblioteci publice, aceesibile tuturor, care funcţionează pe principiul „ia o carte şi pune alta în loc” sau „ia o carte, bucură-te de ea şi apoi returneaz-o”. Şi-a spus: de ce nu? Şi Sibiul poate avea aşa ceva, iar sibienii se pot bucura şi pot îngriji ceva al lor. O idee minunată, un proiect îndrăzneţ, ce deja a prins contur. „Trăim în vremuri zbuciumate şi de multe ori, mai ales datorită nevoilor finanicare pe care trebuie să le acoperim, ne găsim într-o continuă alergare şi fără să vrem nu mai avem timp pentru sufletul nostru, pentru linişte şi spiritualitate. Încercăm prin acest proiect să răspundem acestei nevoi prin crearea unor experienţe frumoase de lectură. Aducem cărţile mai aproape de oameni”, Anabella Târnovan. 

De ziua ei, Anabella şi-a rugat prietenii ca banii meniţi pentru cadourile ei să fie donaţi proiectului. Până în momentul de faţă s-au strâns 4 000 de lei, bani din care aceste căsuţe vor fi construite şi dotate cu cărţi. Prima căsuţă este deja gata şi a fost amplasată la maternitatea Polisano. 

Proiectul este realizat cu spijinul Fundaţiei Comunitare Sibiu prin crearea şi administrarea unui „Fond numit” – Un mecanism prin care fundaţia oferă oricui (persoane fizice, grupuri de iniţiativă, companii etc.) posibilitatea de a-şi derula propriul proiect. Anabella nu a stat pe gânduri şi a dat startul proiectului „Căsuţa de lectrură”, pe care îl coordonează şi care a fost primit cu braţele deschise de toată lumea. 

„Este un proiect care îşi propune în primul rând să încurajeze şi să susţină pasiunea pentru cărţi, să cultive spiritul comunitar şi să creeze o cultură colaborativă. „Este important să se înţeleagă că aceste căsuţe, din momentul în care sunt amplasate în locuri publice, nu mai sunt ale mele sau ale fundaţiei, ci ale sibienilor, ale noastre, ale tuturor. Prin urmare, devin responsabilitatea noastră, ca cetăţeni. Trebuie să avem grijă de ele, să aibă mereu cărţi de calitate, de care să ne bucurăm pe termen lung”, spune Anabella. Ea îşi doreşte să amplaseze restul căsuţelor în toate locurile publice aglomerate şi de aşteptare. „Am avut discuţii preliminare cu Primăria, în care am agreat că vom amplasa căsuţe în spaţiile de joacă pentru copii. În plan se află şi mall-ul, apoi mi-aş dori să le amplasăm şi la Spitalul Judeţean, la case de bătrâni, la Casa de Sănătate, în staţiile de autobuz, în cafenele, la Universităţi , şi idei tot vin”.

 

Sunt ale noastre, le facem cum vrem

 

Într-un Sibiu SMART, proiectul Anabellei se încadrează perfect. În oficializarea căsuţelor de lectură putem participa cu toţii, pentru că vor fi evenimente organizate în aer liber, cu membrii fiecărei comunităţi deţinătoare de astfel de comori literare. „Oamenii pot participa activ la personalizarea acestora. Pot face căsuţele să arate exact cum îşi doresc ei. În cazul căsuţelor amplasate la locurile de joacă se vor organiza activităţi în care vor fi implicaţi atât părinţii, cât şi copiii. Ei îşi vor pune creativitatea în sprijinul decorării acestora”. Anabella Târnovan se aşteaptă ca sibienii să înceapă să colaboreze pentru îmbunătăţirea oraşului şi implicit a vieţii. „Acesta este un proiect care ne arată şi ne învaţă cum putem participa cu toţii la ceva care să ne facă viaţa de zi cu zi mai frumoasă. Fiecare din noi are şi este o resursă care nu se rezumă nici pe departe doar la resursele financiare. Să învăţăm să dăm o bucăţică din noi, pentru comunitate şi aşa să creăm un oraş în care să ne facă plăcere să trăim. Dacă fiecare din noi dăruieşte puţin, în final vom fi cu toţii mai câştigaţi. Dacă de unul singur este greu, împreună sigur putem schimba ceva în noi şi pentru noi”. Însă dincolo de toate, proiectul „Căsuţa de lectură”, facilitează sibienilor accesul la lectură şi poate astfel revitaliza dragostea pentru citit. Prin acest proiect pot citi cei care nu mai au timp, cei care au uitat cum te simţi când lecturezi şi cei care iubesc să citească oriunde şi oricând. „Cel mai mult mă fascinează potenţialul proiectului de a crea poveşti frumoase prin circulaţia cărţilor în comunitate. Când pui o carte în căsuţa de lectură, poţi să scrii pe prima pagină un mesaj. Imaginaţi-vă ce frumos şi amuzant ar fi ca peste o vreme să îţi regăseşti cartea”, mai spune Anabella Târnovan. 

Date de contact:

e-mail: anabella.tarnovan@fundatiacomunitarasibiu.ro

website: www.casutadelectura.ro (în construcţie)

 

 

Ad
ceasornicar

Sibiu 100% 29.08.2014

MAREA AVENTURĂ ROMÂNEASCĂ A COLECȚIONARULUI CEASORNICAR

Florian Daniel P. are 30 de ani și o mare pasiune… ceasurile. Însă nu orice fel de ceasuri. Trebuie să fie cu adevărat speciale ca să-și găsească un loc în colecția lui. Tânărul le achiziționează și le recondiționează. Nu întâlnim des astfel de oameni în România, dar comunitatea lor este unită și bine închegată. „O lume fără animozități, fără dispute politice”, după cum o descrie Florian. Are și un mentor căruia îi poartă un respect deosebit. Îl ascultă cu sfințenie, pentru că mai are multe de învățat despre ceasuri. Îl descrie asemeni bunicului care își țese înțelepciunea în pilde, dar care a obosit să se mai arate lumii. Acest mentor este Hermann F., „unul dintre cei mai abili și mai profunzi ceasornicari ai Sibiului”, spune Florian. Despre cum se învârte timpul în lumea acestor oameni și despre cum ar trebui să privim cultura ceasului ne dezvăluie Florian, într-o poveste de colecție.

Florian a descoperit „timpul” în copilărie, atunci când dădea de pământ cu ceasurile străbunicului. „Nu știam la acea vârstă cât de valoroase și frumoase sunt. Îmi amintesc că eram curios să văd ce tot zdrăngăne în ele și ce se ascunde sub carcasa lor”. De altfel, în perioada comunismului, bunicul său era plecat în străinătate cu contract. La întoarcere aducea acasă mai multe lucruri, printre care și ceasuri, pe care le împărțea fiilor săi. „Bunicul meu a purtat mereu ceasul lui rusesc, muncitoresc. Nu-mi amintesc să fi renunțat vreodată la el. Acum face parte din colecția mea. Nu are o valoare materială, în schimb are o mare valoare sentimentală”. În timp, interesul lui Florian a crescut. Admira mereu ceasurile părinților săi: automatice, frumoase, complexe, cu secundar central și calendar. A venit și momentul în care nu au mai funcționat. Atunci a fost pus față în față cu realitatea. În țara noastră nu mai erau meșteri ceasornicari autentici. „ Ei servisau aceste ceasuri, dar nu aveau condiții speciale, iar lipsa pieselor de schimb era o mare frustrare.” Așa s-a decis să vadă dacă nu poate el să le repare. „La început a fost o poveste de dragoste și ură. Eram fascinat de ceea ce reprezentau ceasurile pentru mine, însă nu aveam cui să mă adresez, nu avea cine să-mi arate. Nu exista o piață deschisă pentru a dezvolta această pasiune. A trebuit să aflu singur cum se face și am prins drag de acest meșteșug, deși nu am nicio școală în domeniu.”

Discuțiile cu mentorul său sunt ca jocul de șah fără tablă

Astăzi Florian nu doar colecționează ceasuri, dar le întreține, le recondiționează și le restaurează. În mare parte lucrează pentru colecția lui, însă dacă este rugat, îi ajută și pe alții. Ceea ce face nu este o afacere, ci pură pasiune. „Nu intru în contact cu piesele altora decât foarte puțin, în general atunci când sunt rugat. Nu mă interesează câștigul, o fac în primul rând pentru mine. Eu cumpăr piesa și încerc să o recondiționez.” Nu a fost ușor să ajungă la statutul de colecționar. A trebuit să citească mult, să se informeze, să vadă ceasurile în detaliu, să aibă răbdare și să-și formeze ochiul. „La început îmi era greu să cântăresc. Mi se păreau toate frumoase și cumpăram până când realizam că nu mai aveam bani pentru ce-mi doream cu adevărat. În timp însă, m-am autoeducat. Acum nu mai am rutina de a aduna. Mi-am făcut o listă scurtă. Este important să nu te pierzi în detalii și să te dotezi cu multă răbdare. Îți trebuie timp pentru ca piesa dorită să intre în posesia ta.” Un aport în ceea ce este astăzi, îl are și mentorul său. Își amintește ziua în care l-a cunoscut. „Am mers la un ceasornicar, în Sibiu, pentru repoziționarea indicatorului de secunde. S-a uitat la ceas, l-a întors, probabil și-a dat seama că nu are o cheie specială de desfăcut capacul, după care s-a mai uitat o dată la cadran. I-am explicat care este defectul și l-am identificat, însă mi-a spus că acest ceas nu poate fi reparat și că trebuie trimis în Elveția la fabrică. În acea zi l-am cunoscut pe omul care avea să-mi devină mentor. M-a ajutat să repar ceasul în aceeași zi”. De atunci, Florian a devenit tot mai curios. Punea întrebări și cerea răspunsuri, pe care le primea mereu sub forma unei povești frumoase. „El m-a învățat că în loc să faci o reparație proastă, mai bine nu o faci și tot el mi-a spus să orice ceasornicar sau orice șurubar de sfârșit de săptămână ar trebui să aibă o pereche de genunchere bune, pentru ca atunci când îi sare șurubul, să se apuce să-l caute”.

Calitate, nu cantitate. Nu știe câte ceasuri are

Florian recunoaște că este foarte greu să fii colecționar în România. „Colecționarul român merită mult, dar nu-și permite. Colecționarul este cel mai pătimaș cumpărător. Cumpără în cunoștință de cauză, cu toate elementele la îndemână și noi românii suntem prea săraci să cumpărăm lucruri de proastă calitate. Lumea iubitorilor de ceasuri este o lume sensibilă și fragilă, unde onoarea de colecționar este la înălțime și nu trebuie pierdută.” Cel mai vechi ceas ținut în mână de Florian are peste 200 de ani, iar locurile pe care își dorește și probabil le va vizita, sunt Elveția, patria ceasurilor tradiționale și moderne, și Franța. Este un împătimit al cesurilor Omega, care se regăsesc în colecția sa. Crede că locul ceasurilor de colecție este deopotrivă în muzee și în colecții perivate. Despre cele din muzee spune că sunt originale, iar fiecare defect face parte din istoria piesei. Cele din colecțiile private bat mai mult spre estetic, impecabil.

De-ale ceasornicarului: Un strănut poate costa 1000 de lei

„Într-o seară, târziu, deși ar fi fost indicat să nu lucrez mai mult decât mă țin balamalele, demontasem un ceas și încercam să îi îndepărtez cadranul de mecanism. Avea un sistem de fixare al mecanismului pe șuruburi. Am luat în mână ceasul să studiez sistemul de desfacere al cadranului, după ce înlăturasem deja arătătoarele. Într-o asemenea situație ar fi de evitat să te apropii și cu un suflu. Mie însă mi-a venit să strănut. Degetele mele erau bine fixate pe mecanism, dar nu am fost atent și în secunda în care am strănutat am apăsat cu degetul pe balans, iar strănutul m-a făcut să rup axul balans al ceasului. Acesta ar fi fost necazul cel mai mic, dar am încălecat și obadele roții balans. Ce înseană asta? Am stricat geometria roții balans, adică mi-a fost imposibil să o repar fără piese de schimb. Am așteptat o bună și lungă perioadă de timp până a apărut piesa de care aveam nevoie. Cred că am așteptat aproape un an de zile și m-a costat peste 1000 de lei. A fost învățătură de minte. De atunci nu mai strănut cu ceasuri desfăcute în mână și niciodată deasupra mesei de lucru”, a povestit cu determinare Florian.

„Eu îmi doresc să cultiv conștiința națională, nevoia de a colecționa, nevoia de a ne întâlni, de a povesti, de a ne educa în primul rând, de a ne salva valorile și trecutul, de a încerca să ne aducem aminte de unde venim și să păstrăm sfânt locul asta, trecutul nostru. Este o lume extrem de mică și în România oamenii care mai au timp și de așa ceva sunt foarte puțini. Dacă am reuși să răspândim fenomenul, din punctul meu de vedere ar fi un succes”.

ceas 1
ceas 2
ceas 3
adrian-tibu-micsorata

Cultura 29.08.2014

Noul director al Teatrului Gong, Adrian Tibu: Lăsați copiii să vină la teatru

Adrian Tibu este cel mai tânăr director de teatru din România. Desemnat la vârsta de 26 de ani ca manager al Teatrului pentru Copii și Tineret Gong în urma concursului organizat în această primăvară, a preluat mandatul de la Mihaela Grigoraș la 1 iulie 2014. Până la acea dată a fost PR manager la Teatrul Național „Radu Stanca”, timp de aproape 4 ani. Despre strategia câștigătoare propusă pentru următorii 3 ani, dar și despre surprizele pe care le pregătește Teatrul Gong sibienilor în următoarea perioadă ne spune noul manager, Adrian Tibu.

Ce te-a determinat sa candidezi pentru functia de director al unui teatru pentru copii?

Sunt foarte mândru de orașul meu. Cred că ăsta e cel mai important motiv. Puține orașe din țara noastră au o tradiție teatrală atât de veche ca Sibiul, unde s-au organizat spectacole de teatru încă din secolul al XVI-lea. Iar un teatru pentru copii reprezintă un pilon important în dezvoltarea unei comunități ca un loc mai bun în care să trăim, prin formarea unor generații motivate să își folosească curiozitatea și imaginația. Din punct de vedere al evoluției, nu prea contează cât trăiești, ci ce reușești să transmiți generațiilor care vin după tine. Ce motiv ar fi mai bun decât acesta?

Cu ce viziune și strategie vii, ca nou manager, desemnat la vârsta de 26 de ani? Ce element din proiectul de management prezentat în fața comisiei de concurs crezi că a fost cel mai relevant?

Strategia culturală a Teatrului pentru Copii și Tineret GONG Sibiu își propune să servească și să promoveze cu prioritate arta animației și a mânuirii păpușilor, bogăția și diversitatea acestei forme de artă, precum și dezvoltarea noului public. Pe termen lung aspirăm să devenim un hub artistic care să contribuie la dezvoltarea politicilor culturale din acest sector, de ce nu… ca un centru de excelență! Proiectul meu de management s-a axat pe cinci programe mari: unul repertorial dedicat secției române și un altul dedicat secției germane, un program editorial și de documentare, un program de educație și un program de festivaluri. Nu cred că e vorba de un element care să fi fost mai relevant în fața comisiei, ci mai degrabă de gândirea de ansamblu orientată spre proiect.

Cum ai descrie nivelul la care se afla in prezent Teatrul Gong? Puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari?

Teatrul Gong este o instituție cu tradiție la noi în țară. Ca instituție profesionistă de spectacole a fost înființat în anul 1949, fiind a doua instituție din țară de acest gen, după Teatrul de păpuși Țăndărică din București. Suntem norocoși să avem un teatru bine ctitorit, ce a fost renovat recent sub conducerea Mihaelei Grigoraș. Teatrul Gong este, de asemenea, singurul teatru de păpuși din țară care are o secție germană. Mai mult decât atât, primăria municipiului a reușit să creeze un mediu de dezvoltare sănătos printr-o strategie culturală coerentă, pe termen lung, ceea ce reprezintă o oportunitate incredibilă. Cu siguranță că avem niște goluri de acoperit, printre care, cu prioritate, diversificarea repertoriului și îmbunătățirea infrastructurii teatrului, precum și dezvoltarea profesională continuă a angajaților.

Care sunt proiectele pe care Teatrul Gong le va continua si in timpul mandatului tău?

Vom continua să exploatăm toate producțiile din repertoriul teatrului respectând misiunea instituției. Teatrul Gong rămâne un teatru pentru copii și tineret.

Am auzit persoane care se temeau ca si piesele prezentate pe scena Teatrului Gong vor capata un iz avangardist, avand in vedere ca inaine ai fost adânc implicat în Teatrul Radu Stanca. Ce le transmiti?

Să șadă blând. E adevărat că țin la integrarea noilor tehnologii și la sincretismul în arte, dar mai mult decât orice țin la tradiție fiind vorba de păpuși și copii. Iar în final publicul e cel care decide politica artistică a teatrului, nu eu. Îmi doresc ca în timp să dezvoltăm o zonă magică care să atragă și copiii lipiți în fața televizoarelor sau de jocurile electronice. Dar asta se face în timp.

Practic, ce vei aplica la Teatrul Gong din ceea ce ai învățat la Teatrul Radu Stanca?

Tot ce e mai bun. Iar ce e mai bun constă în competiție, colaborări și responsabilizare.

Te vei mai implica în vreun fel în activitățile de la Teatrul Radu Stanca?

Eu am colaborat cu Teatrul Național din Sibiu încă din clasa a IX-a. Cu siguranță ca da, cred că e important ca cele două teatre să fie aproape. Iar această colaborare va exista probabil cu toate instituțiile de cultură și de învățământ din oraș, și nu numai.

Constantin Chiriac ne-a declarat anul trecut că există câteva persoane tinere în teatru, spre care și-ar putea transfera în viitor atribuțiile. Consideri că funcția de director al Teatrului Gong reprezintă o treaptă în plus, care să te ajute, la un moment dat în preluarea funcției de director al TNRS?

Echipa Teatrului Radu Stanca este formată din foarte mulți tineri, nu cred că se referea neapărat la mine. Cu siguranță că orice fel de experiență ajută.

Ce surprize le pregătește Teatrul Gong sibienilor? Câte premiere sunt programate în această toamnă?

Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu își redeschide cortina sâmbătă, 13 septembrie, cu spectacolul „Vrăjitorul din Oz” după Lyman Frank Baum. Primele patru luni din noul sezon teatral vor pune accent pe reluarea celor mai valoroase producții din repertoriu prin refacerea scenografiilor și înlocuirea actorilor lipsă, acolo unde e cazul. Mai mult decât atât, actorii teatrului vor pregăti două noi producții pentru copiii cu vârsta între 3 și 8 ani. Primul spectacol în premieră este o creație originală ce poartă semnătura regizorului Robert Bălan, iar cea de-a doua premieră este o adaptare după „Făt – Frumos din lacrimă” în regia lui Marian Râlea. Finalul anului acesta va aduce, de asemenea, o serie de ateliere pentru copii și actori, precum și o microstagiune cu spectacole de animație și teatru cu păpuși din Europa.

Cum l-ai descrie pe șeful Adrian Tibu?

Așa nu îmi place termenul șef… Trebuie să îți mărturisesc că eu nici măcar nu am preluat titlul de director al teatrului, ci de manager al instituției. Cred foarte mult într-o echipă responsabilă și productivă, dar mai ales în în bun simț și în dialogul sincer, fără orgolii.

Dar pe omul Adrian Tibu?

Mi-e foarte greu să vorbesc despre mine… Dar să știi că sunt un om simplu, uneori chiar puțin autist. O singura lingură de Nutella mă poate face cel mai fericit om de pe lume! Cred că e important să ne distragem uneori atenția pentru că la un moment dat tot ceea ce prețuim, fie că e vorba de soare, Shakespeare, Murakami, James Blake sau umbra unui copac vor dispărea.

Care este motto-ul personal?

Nu mă ghidez după un motto anume, dar îmi place să cred e în puterea noastră să ne facem viața frumoasă, iar lucrurile bune se întâmplă atunci când faci bine! Lăsați copiii să vină la teatru!

colaj lideri

Politica 29.08.2014

CE CRED LIDERII JUDEȚENI DESPRE ORDONANȚA CARE LEGALIZEAZĂ MIGRAȚIA ALEȘILOR

Cindrea: OUG-ul care permite migraţia aleşilor deblochează administraţiile locale. PNL ne blochează în consiliul local Mediaş

Liderul PSD Sibiu și președintele CJ, Ioan Cindrea, a declarat joi că era nevoie de o Ordonanţă de Urgenţă prin care să le permită aleşilor locali să îşi aleagă partidul din care doresc să facă parte pentru a debloca situuaţiile din administraţiile locale, unde alianţa USL nu mai funcţionează.

„Cu siguranţă suntem într-o situaţie specială, situaţie în care uniunile care au participat la alegerile locale nu mai funcţionează. Şi trebuia deblocată situaţia. Avem, de exemplu, situaţia din Consiliul Local din Mediaş, unde nu putem înlocui doi consilieri, pentru că foştii parteneri din PNL nu semnează. Or, în această situaţie, cred că a liberaliza, a da posibilitatea, într-o anumită perioadă, celor care au candidat în alianţe să opteze pentru unul din partidele din alianţă, este o soluţie de a debloca situaţia din administraţiile locale aflată în imposibilitatea de a funcţiona. Acesta este scopul pentru care s-a dat Ordonanţa care le dă posibilitatea aleşilor să îşi aleagă partidul din care să facă parte. Cred că este o măsură bună care, după această perioadă, va debloca situaţia din administraţiile locale”, a declarat Cindrea.

De asemenea, preşedintele CJS a spus că nu are semnale că ar fi şi primari care să treacă de la PNL la PSD, însă le recomandă să se gândească ce este mai bine pentru comunitatea care i-a ales.
„Nu am astfel de situaţii, dar probabil, că şi ei vor avea posibilitatea să meargă la partidul din alianţă care îi reprezintă. Să rămână sau nu în partidul care i-a recomandat? Să se gândească bine şi să facă ceea ce este mai bine pentru comunitate”, a încheiat Cindrea.

Iohannis: OUG privind primarii avantajează PSD şi este o bătaie de joc la adresa votului oamenilor

Liderul PNL, Klaus Iohannis consideră că adoptarea acestei ordonanțe este o gravă eroare, precizând că e o ”bătaie de joc” faţă de votul dat la alegerile locale, unde s-a ales pe criterii politice şi nu pe criterii de ”frizură”.
”În 2006 s-a legiferat stabilitatea politică, iar în 2014 Guvernul Ponta încearcă să legalizeze traseismul politic. Noi am atras atenţia că este o eroare, este o problemă mare pentru stabilitatea în administraţia publică locală din România. Suntem total împotrivă”, a spus Iohannis în timpul protestului organizat joi, de ACL, în Piața Victoriei.
Întrebat dacă vor fi mulţi aleşi locali PNL care vor părăsi partidul, Iohannis s-a declarat îngrijorat de presiunile care se fac asupra primarilor din opoziție.
”Eu sunt foarte îngrijorat, pentru că, discutând cu primarii, aflu în fiecare zi de noi şi noi cazuri unde se fac presiuni asupra primarilor noştri. Eu am toată încrederea în ei, însă o astfel de presiune dublată de legalizarea traseismului este un real pericol pentru stabilitatea administraţiei locale şi pe de altă parte trebuie să vedem şi alegătorul. Oamenii au ales primar, consilieri pe criterii politice, nu pe criterii de frizură, şi atunci această legalizare a traseismului este îndreptată nu numai împotriva principiilor pe care funcţionează sistemul politic din România, este chiar îndreptată împotriva alegătorului, este o bătaie de joc la adresa votului dat în administraţiile locale”, a mai spus Iohannis.

Turcan: Această ordonanță este un abuz instituțional

Raluca Turcan, deputat PDL Sibiu, susține că această ordonanță va reprezenta un test de sinceritate pentru primarii aleși pe listele democrat-liberale.

„Concluzia este una simplă – PSD dorește să câștige alegerile prezidențiale prin abuz instituțional. Odată, legea care stopa migrația aleșilor locali a reprezentat un pas înainte în reforma administrației locale, adică, a reformei politice. Ordonanța care modifică această lege arată că în guvernarea PSD nicio reformă nu mai este ireversibilă, ci, dimpotrivă, prin abuz instituțional, prin comportament antidemocratic sunt dispuși să facă orice pentru a-și consolida Puterea. Orice cetățean de bună credință ar trebui să se gândească ce va face PSD în privința reformei în justiție dacă , prin absurd, va câștiga alegerile prezidențiale. O va subordona!
În privința aleșilor locali din Sibiu, cred că această ordonanță va reprezenta un turnesol pentru dedicarea și caracterul pe care îl au. Eu cunosc echipa PDL din județul Sibiu și am încredere că sunt oameni de caracter, dedicați interesului local și nu oportuniști politic. Și transmit un avertisment PSD-ului din județul Sibiu, să renunțe la presiuni și amenințări, pentru că primarii PDL-iști sunt oameni de caracter, corecți și rezistenți.”


Cazan: Acum îi putem vedea pe cei care sunt „bărbați” cu adevărat. Cindrea, așteptat să facă pasul spre PNL

Liderul ACL Sibiu, deputatul Mircea Cazan, susține că nu crede că această ordonanță va avea efecte majore în rândul primarilor din județul Sibiu.
„Cred că această ordonanță nu va avea efecte majore la nivelul județului Sibiu. Este un moment al adevărului și acum îi putem vedea pe cei care sunt „bărbați” cu adevărat, în sens politic vorbind, și am încredere că oamenii noștri, mă refer la cei din marele Partid Național Liberal (PNL-PDL) nu vor mușca din mărul otrăvit oferit de PSD acum. Știu că domnul Cindrea este un om liberal din punctul de vedere al gândirii, un om deschis și dacă ar dori să facă pasul spre PNL ar fi o bucurie din partea noastră.
Această ordonanță este ilegală, este un abuz de putere din partea domnilor Ponta și Dragnea, sunt convins că mai devreme sau mai târziu vor răspunde în fața legii, la fel cum au răspuns și alți prim-miniștri și miniștri, pentru abuzul și traficul de putere pe care îl fac acum. Indiferent ce va face PSD, Klaus Iohannis va fi președintele României”.

OUG care permite migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată, joi, 28 august, de Guvern. Premierul Victor Ponta a declarat, joi, la începutul şedinţei Guvernului, că îşi asumă OUG privind migraţia primarilor, pentru că trebuie făcută dreptate, el precizând şi că termenul în care aleşii locali îşi pot alege partidul va fi de 45 de zile.

targul olarilor

Cultura 27.08.2014

Meșteri olari din toată țara se întâlnesc la Sibiu

Meșteri olari din cele mai importante centre din țară îşi dau întâlnire din nou la Sibiu, la cea de-a 48 ediție a Târgului Olarilor, ce va avea loc între 6 și 7 septembrie, în Piața Mare a orașului.
Aproximativ 150 de meşteri din renumite centre de olărit din ţară – Horezu, Corund, Baia Mare, Oboga, Glogova, Marginea, Obârşa, Rădăuţi – îşi etalează creaţiile, oferind localnicilor şi turiştilor ocazia să se târguiască şi să cumpere oale, ulcele, vase decorative, farfurii şi căni, toate realizate din lut. Din perimetrul târgului nu va lipsi roata olarului, aşa că publicul va avea prilejul să urmărească transformarea unei bucăţi de lut în vas, în timpul demonstrațiilor oferite de meșteri olari. De asemenea, pe parcursul celor două zile, artiști ceramişti vor îndruma copiii să își descopere talentul și îndemânarea, să își dezvolte imaginația şi inventivitatea, în cadrul unor ateliere de modelaj în lut şi pictat plăci ceramice.
Noutatea acestui an este prezenţa în cadrul târgului a unui producător de materii prime necesare pentru industria ceramicii, care va participa cu un stand de vopsele şi glazuri ecologice.
Târgul Olarilor este cel mai vechi eveniment cultural al Sibiului contemporan. Ediția 2014 este organizată de Consiliul Județean Sibiu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale “Cindrelul-Junii” Sibiu, în parteneriat cu Complexul Naţional Muzeal ASTRA. Acțiunea este cofinanțată de Consiliul Local Sibiu, prin Primăria Municipiului Sibiu.
Târgul se desfăşoară sâmbătă, 6 septembrie şi duminică, 7 septembrie, în Piaţa Mare din Sibiu şi este deschis vizitatorilor între orele 9.00 – 20.00.

Ad