IMG_1886

Cultura 12.04.2013

„Căsuţa de lectură”, un proiect cu şi pentru sibieni

„Înainte de a deveni o filozofică amărăciune, cartea e o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie prin suflet, gânduri şi frumuseţi”, Tudor Arghezi.

Într-o navigare pe internet, Anabella Târnovan a descoperit o idee. Este vorba despre „Căsuţa de lectură”. Adică minibiblioteci publice, aceesibile tuturor, care funcţionează pe principiul „ia o carte şi pune alta în loc” sau „ia o carte, bucură-te de ea şi apoi returneaz-o”. Şi-a spus: de ce nu? Şi Sibiul poate avea aşa ceva, iar sibienii se pot bucura şi pot îngriji ceva al lor. O idee minunată, un proiect îndrăzneţ, ce deja a prins contur. „Trăim în vremuri zbuciumate şi de multe ori, mai ales datorită nevoilor finanicare pe care trebuie să le acoperim, ne găsim într-o continuă alergare şi fără să vrem nu mai avem timp pentru sufletul nostru, pentru linişte şi spiritualitate. Încercăm prin acest proiect să răspundem acestei nevoi prin crearea unor experienţe frumoase de lectură. Aducem cărţile mai aproape de oameni”, Anabella Târnovan. 

De ziua ei, Anabella şi-a rugat prietenii ca banii meniţi pentru cadourile ei să fie donaţi proiectului. Până în momentul de faţă s-au strâns 4 000 de lei, bani din care aceste căsuţe vor fi construite şi dotate cu cărţi. Prima căsuţă este deja gata şi a fost amplasată la maternitatea Polisano. 

Proiectul este realizat cu spijinul Fundaţiei Comunitare Sibiu prin crearea şi administrarea unui „Fond numit” – Un mecanism prin care fundaţia oferă oricui (persoane fizice, grupuri de iniţiativă, companii etc.) posibilitatea de a-şi derula propriul proiect. Anabella nu a stat pe gânduri şi a dat startul proiectului „Căsuţa de lectrură”, pe care îl coordonează şi care a fost primit cu braţele deschise de toată lumea. 

„Este un proiect care îşi propune în primul rând să încurajeze şi să susţină pasiunea pentru cărţi, să cultive spiritul comunitar şi să creeze o cultură colaborativă. „Este important să se înţeleagă că aceste căsuţe, din momentul în care sunt amplasate în locuri publice, nu mai sunt ale mele sau ale fundaţiei, ci ale sibienilor, ale noastre, ale tuturor. Prin urmare, devin responsabilitatea noastră, ca cetăţeni. Trebuie să avem grijă de ele, să aibă mereu cărţi de calitate, de care să ne bucurăm pe termen lung”, spune Anabella. Ea îşi doreşte să amplaseze restul căsuţelor în toate locurile publice aglomerate şi de aşteptare. „Am avut discuţii preliminare cu Primăria, în care am agreat că vom amplasa căsuţe în spaţiile de joacă pentru copii. În plan se află şi mall-ul, apoi mi-aş dori să le amplasăm şi la Spitalul Judeţean, la case de bătrâni, la Casa de Sănătate, în staţiile de autobuz, în cafenele, la Universităţi , şi idei tot vin”.

 

Sunt ale noastre, le facem cum vrem

 

Într-un Sibiu SMART, proiectul Anabellei se încadrează perfect. În oficializarea căsuţelor de lectură putem participa cu toţii, pentru că vor fi evenimente organizate în aer liber, cu membrii fiecărei comunităţi deţinătoare de astfel de comori literare. „Oamenii pot participa activ la personalizarea acestora. Pot face căsuţele să arate exact cum îşi doresc ei. În cazul căsuţelor amplasate la locurile de joacă se vor organiza activităţi în care vor fi implicaţi atât părinţii, cât şi copiii. Ei îşi vor pune creativitatea în sprijinul decorării acestora”. Anabella Târnovan se aşteaptă ca sibienii să înceapă să colaboreze pentru îmbunătăţirea oraşului şi implicit a vieţii. „Acesta este un proiect care ne arată şi ne învaţă cum putem participa cu toţii la ceva care să ne facă viaţa de zi cu zi mai frumoasă. Fiecare din noi are şi este o resursă care nu se rezumă nici pe departe doar la resursele financiare. Să învăţăm să dăm o bucăţică din noi, pentru comunitate şi aşa să creăm un oraş în care să ne facă plăcere să trăim. Dacă fiecare din noi dăruieşte puţin, în final vom fi cu toţii mai câştigaţi. Dacă de unul singur este greu, împreună sigur putem schimba ceva în noi şi pentru noi”. Însă dincolo de toate, proiectul „Căsuţa de lectură”, facilitează sibienilor accesul la lectură şi poate astfel revitaliza dragostea pentru citit. Prin acest proiect pot citi cei care nu mai au timp, cei care au uitat cum te simţi când lecturezi şi cei care iubesc să citească oriunde şi oricând. „Cel mai mult mă fascinează potenţialul proiectului de a crea poveşti frumoase prin circulaţia cărţilor în comunitate. Când pui o carte în căsuţa de lectură, poţi să scrii pe prima pagină un mesaj. Imaginaţi-vă ce frumos şi amuzant ar fi ca peste o vreme să îţi regăseşti cartea”, mai spune Anabella Târnovan. 

Date de contact:

e-mail: anabella.tarnovan@fundatiacomunitarasibiu.ro

website: www.casutadelectura.ro (în construcţie)

 

 

11092091_952152854817623_1222107976_n

Educatie 17.04.2015

4 elevi din Sibiu, gardienii mediului înconjurător

Alexandra Claudia Olaru, Laura Muntean, Cristina Lotrean și Dragoş Vlad sunt patru nume care spun aceeași poveste de succes. Tinerii sunt ocupanții locurilor 1 și 2, la nivel național, la concursul anual de proiecte de mediu. Pe locul I s-a situat echipa formată din Alexandra și Laura, eleve la Liceul Teoretic „Gustav Gundisch” din Cisnădie. Proiectul lor, „Modalități de utilizare a câmpului magnetic” evidențiază influența câmpului magnetic asupra creşterii şi dezvoltării ciupercilor şi asupra germinării plantelor de salvie şi panseluţă.  Acest proiect a convins juriul că este cel mai bun. Echipa lor a fost coordonată de prof. Daniela Nicula și prof. Vasilica Olaru. Locul doi a fost ocupat tot de doi sibieni, cu un proiect îndrăzneț. Cristina și Dragoş, elevi la Colegiul Economic „George Barițiu” au prezentat „Turnul  Bionic“. Proiectul lor evidențiază construirea unei clădire Eco-friendly, autosustenabilă, eficientă energetic, care foloseşte apa din precipitaţii, epurează apa menajeră şi reciclează deşeurile. Au fost coordonați de prof. Carmen Stănese, prof. Marcela Pârvu și prof. Geta Negrea.

Alexandra și Laura au ajuns să lucreze la proiect, ca echipă, doar pentru faza națională, însă au făcut treabă bună împreună. Au ales subiectul proiectului în urma vizionării mai multor documentare. „Am hotărât că acest subiect este important atât pentru natură, cât si pentru om, având efecte benefice în diferite activități. Le-am propus profesoarelor coordonatoare subiectul, iar acestea au fost încântate de idee. Am început experimente la un nivel mic, continuâd cu experimente mai complexe”, spune Alexandra. Este minunat să vezi cum se bucură fetele de reușita proiectelor și cum găsesc mereu soluții care ajută mediul. Aportul lor esențial îl reprezintă însă faptul că reușec să promoveze protejarea mediului înconjurător printre tineri. „Mă motivează faptul că aflu multe informații interesante despre mediul înconjurător și despre cum ar putea fi salvat”, spune Laura. Dacă Alexandrei îi place să-și petreacă timpul liber în natură și să se pregătească pentru Evaluarea Națională, care este din ce în ce mai aproape, Laura este o împătimită a sportului și adoră să meargă cu rolele. Una din cele mai mari temeri ale Alexandrei este poluarea naturii. „Din păcate, există oameni care uită importanța acesteia. Ar trebui să protejăm mai mult natura”, spune ea. Cele două colege ale echipei câștigătoare sunt în clasa a VIII-a și bune prietene, iar colaborarea nu este o problemă pentru ele. Alexandrei i-ar plăcea, ca atunci când va fi mare, să lucreze în domeniul IT sau ca cercetător în medicină, însă perfecțiunea pentru ea ar veni sub forma îmbinării informaticii cu medicina. Laura își dorește să urmeze farmaceutica. Am fost curioși să aflăm ce crede un copil în clasa a VIII-a despre lumea în care trăim. „Consider că deșeurile aruncate de om în natură sunt foarte dăunătoare mediului. Ar trebui încurajate acțiunile pentru protejarea mediului. De asemenea, ar trebui urmărită respectarea legilor care vizează mediul. Fiecare om trebuie să fie conștient de importanța lui. La nivel individual, este bine să selectăm deșeurile, să avem grijă la substanțele toxice care ajung în mediu și să fim atenți la tot ce ne încojoară”, spune Alexandra. „Nu îmi plac oamenii care nu știu să păstreze mediul înconjurător curat. Oamenii din ziua de azi poluează mediul foarte mult și ar trebui motivați într-un fel să renunțe la acest obicei”, o completează și Laura.

Visează ca Turnul Bionic să prindă contur într-o zi

Dragoș și Cristina sunt elevi în clasa a X-a și sunt câștigătorii locului II. Ideea Turnului Bionic le-a fost dată de colegii lor mai mari și ei au preluat-o și dezvoltat-o până a ajuns la rezultatul final. „Doamna profesoară a fost cea care ne-a îndrumat și numai cu ajutorul ei și al celorlalte doamne profesoare am dus la bun sfârșit acest proiect, transformat dintr-unul mast într-unul de mediu”, spune Dragoș. Turnul lor Bionic, este un mic oraș sub forma unei clădiri ecologice, în care găsești de la apartamente de locuit, săli de cinema, birouri, spații comercială, până la grădini suspendate și panouri solare. „Suntem motivați în ceea ce facem, în speranța că ideile noastre vor fi puse în practică pe viitor”, spune Cristina. Cei doi colegi de echipă sunt iubitori de sport și dacă Cristinei îi place să se plimbe cu bicicleta și să descopere peisaje noi, lui Dragoș îi place să meargă la sală, să înoate și să joace volei. Recunoaște însă, că este pasionat și de calculatoare. Sunt tineri și au și ei temerile lor. Cristina se teme ca ideea lor din proiect să nu fie înțeleasă greșit. „Nu este o idee de afacere prosperă, este o idee de protejare a mediului”. Dragoș speră să nu-i dezamăgească pe cei din jur. Asta este cea mai mare temere a lui. Fata își dorește să ajungă inginer proiectant, iar Dragoș nu s-a hotărât încă. Pe parcursul proiectului s-au sprijinit, s-au sfătuit și nu au dat înapoi în realizarea lui. Ce spun ei despre lumea în care trăim? „Nu toți oamenii sunt educați în așa manieră să ajute natura, lucru ce le va dăuna și lor pe viitor. Ar trebui să se susțină ore de ecologie și protejare a mediului înconjurator în școli”, spune Cristina. „Câteodată unii oameni sunt mai răi decât animalele. Aruncarea gunoaielor în spațiile interzise, nereciclarea lor, toate acestea țin de bunul simt și de modul în care au fost educați. Iar la acest capitol, cred eu, că mai trebuie lucrat”, spune și Dragoș. Pentru amândoi ar fi extraordinar dacă proiectul lor ar prinde viață într-o zi. „Așa vom ști că munca noastră nu a fost în zadar”.

IMG_5935
IMG_5939
IMG_5962
11092091_952152854817623_1222107976_n
BISERICA MUZEU SITE

Cultura 17.04.2015

Biserica din Muzeul ASTRA, „micul Rai al Sibiului”

A trecut mai puţin de o săptămână de când credincioşii ortodocşi au sărbătorit cel mai mare praznic creştinesc: Învierea lui Isus Hristos. Cu gândul bun în suflet, cu dorinţa şi speranţa de mai bine, zeci de mii de sibieni s-au îndreptat către biserici pentru „a lua lumină”. Peste cinci mii de persoane au trecut, în noaptea de Înviere, pragul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului şi au vizitat Biserica de lemn din Bezded, lăcaş de cult devenit în ultimii ani unul dintre reperele importante din oraş, mai ales la ceas de sărbătoare.

În Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, la capătul unei alei, printre monumente tradiţionale din viaţa satului românesc a fost amplasată Biserica din lemn din Bezded. Mică, dar fermecătoare, bisericuţa a ajuns să fie unul dintre cele mai căutate locuri de către sibieni şi turişti în noaptea de Înviere.
Pentru că interiorul bisericii este complet neîncăpător pentru miile de oameni care se perindă în noaptea de Înviere pe acolo, slujba se ţine sub cerul liber. Noaptea, lumânările aprinse, mirosul de ceară şi tămâie, cântecul preotului, aerul curat şi încărcătura emoţională a momentului, fac din noaptea de Înviere la Biserica de lemn din Bezded o experienţă de neuitat. De aceea, cei care merg odată revin anual pentru „a lua lumină” din Muzeul ASTRA.
Biserica din Bezded este primul lăcaş de cult care a ajuns în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Evenimentul s-a petrecut în 1990, după căderea regimului comunist care nu a permis includerea bisericilor în patrimoniul muzeului. Modul în care este construită şi felul în care s-a conservat, dar şi numele meşterului care a realizat-o şi numele primului preot care a slujit în ea, Alexandru Ioan Pop, tatăl lui Alexandru Papiu Ilarian, au dat importanţă monumentului şi i-au asigurat locul în colecţia Muzeului ASTRA. Când fac referire la Biserica din Bezded, muzeografii sibieni vorbesc despre importanţa ei pentru „valoarea absolută a arhitecturii populare tradiţionale”.
„Datată la jumătatea secolului al XVIII-lea, biserica ilustrează, în mod deosebit, procedeele tehnice utilizate de meşterii populari la edificarea construcţiilor monumentale din lemn, sistemul constructiv fiind caracterizat prin tehnica de îmbinare a pereţilor din grinzi orizontale, cioplite şi încheiate în cheutoare dreaptă, ale căror capete, ieşite în afară, sunt profilate în trepte şi dau un efect estetic cu totul deosebit întregului ansamblu. Totodată, Biserica din Bezded oferă posibilitatea ilustrării procedeelor tehnice aplicate la realizarea bolţilor cilindrice din lemn şi a scheletelor de susţinere a turlelor, caracteristice bisericilor transilvănene din lemn, conferindu-le acestora, valoarea absolută a arhitecturii populare tradiţionale”, scriu muzeografii sibieni în prezentarea Bisericii din Bezded.
În plus, specialiştii apreciază că „arhitectura acestui edificiu de cult este în strânsă şi directă legătură cu casa ţărănească românească, indicând punctele de convergenţă, până la identificarea celor două linii de dezvoltare: este vorba de bisericile-casă, adică de acele edificii în care sunt întrunite şi contopite, în mod intim, caractere ţinând de ambele categorii de construcţii, sugerând filogeneza monumentelor de cult religios din vechea casă ţărănească”. Echilibrul şi proporţia volumelor sunt principalele atu-uri ale micii biserici construite în întregime din lemn de către meşterul Breaz Ion din Gilău în 1754.
Monument istoric de listă A, Biserica din Bezded nu este însă un simplu exponat muzeal. Este o biserică vie care adună oameni şi în care se fac regulat slujbe religioase. De zece ani în această biserică slujeşte preotul Rareş Sbera. „Biserica din Bezded este printre puţinele biserici din Europa amplasată într-un muzeu în aer liber în care se şi slujeşte. Este un lăcaş de cult permanent”, explică preotul Rareş Sbera. În fiecare duminică, la fiecare sărbătoare, se fac slujbe la Biserica din Bezded. Se fac, de asemenea, cununii şi botezuri, lăcaşul de cult funcţionând ca oricare altă biserică orodoxă. Biserica din Muzeul Astra are însă avantajul de a fi amplasată într-un peisaj superb.
„Oamenii vin aici pentru că se simt bine. De asemenea, pot îmbina utilul şi plăcutul: se şi roagă, dar pot să se şi plimbe. Bisericuţa aceasta este micul Rai al Sibiului”, mai spune Rareş Sbera.
Întrebat cum se simte ca preot al acestei biserici, Rareş Sbera explică: „E o altfel de stare. Faptul că biserica este mică, te apropie mai mult de Dumnezeu şi dă o încărcătură aparte atât prin vechime, cât, mai ales, prin simplitate, iar oamenii simplii o umplu cu rugăciune”.
Deşi este o biserică neparohială, Biserica din Bezded are proprii ei credincioşi care vin cu regularitate. Familii întregi şi-au dedicat timpul acestei bisericuţe şi vin cu bucurie aici în fiecare duminică. De exemplu, toaca este bătută de 9 ani de aceeaşi fetiţă. Ioana a început această activitate pe vremea când avea 4 ani, iar acum a ajuns la 13 şi bate toaca în continuare la Biserica din Bezded.
În general se încearcă atragerea copiilor către acest loc și către activități care pot fi făcute la biserică. De la 1 mai, de exemplu, copii de toate vârstele vor putea participa în fiecare duminică la un atelier de pictură. După Liturghie, copiii vor putea rămâne o oră la biserică pentru a deprinde arta picturii și a desenului.

IMG_7691
IMG_7693
IMG_7697
IMG_7701
BISERICA MUZEU SITE
IMG_7704
brindusa gritu site

Brîndușa Gritu: Aveți curajul să fiți inovatori şi să dați viață visurilor voastre

 La 35 de ani, avocata sibiană Brîndușa Gritu activează cu succes la Haga, unde și-a deschis în urmă cu 3 ani primul birou de avocatură românesc în Olanda pentru sprijinirea firmelor românești și olandeze și intensificarea relațiilor de afaceri dintre cele două țări . Deși o crește singură pe Anastasia, fetița sa de 10 ani, și a plecat în Olanda doar cu banii împrumutați din bancă, sibianca a reușit acolo nu doar să supraviețuiască, ci să își pună în valoare abilităţile profesionale, ideile şi viziunea sa în materie de antreprenoriat. Iar pentru că meritele i-au fost recunoscute, anul acesta Brîndușa Gritu a primit titlul „Femei remarcabile pentru România”, din partea Ambasadei României la Haga.

În luna martie ați primit diploma Ambasadei României la Haga. Practic, care au fost meritele pentru care ați fost distinsă cu acest titlu?

Titlul a venit ca urmare a recunoașterii contribuţiei mele avută la dezvoltarea relaţiilor bilaterale româno-olandeze şi a promovării imaginii României în Regatul Ţărilor de Jos prin intermediul activităţilor profesionale pe care le-am desfăşurat în ultimii 3 ani şi care au o strânsă legătură cu expunerea ţării noastre în afară graniţelor. Sunt deosebit de mulţumită de eforturile depuse de Ambasada României din Haga, care susţin şi promovează munca românilor aflaţi pe teritoriul Olandei.

Care sunt domentiile în care activaţi ?

În urmă cu trei ani şi jumătate am fondat la Haga primul birou românesc de avocatură care acum este cunoscut pe piaţă internaţională sub numele de BG &Partners . Este un proiect care se dezvoltă continuu şi care prinde amploare. Planul nostru de dezvoltare pentru acest an constă în deschiderea unor noi birouri la Istanbul şi Bucureşti. Titlul acordat de ambasadă a venit atât ca o recunoştere a realizărilor mele din domeniul avocaturii, cât şi pentru un proiect adiacent pe care l-am demarat şi dezvoltat în Olanda începând cu 2 ani în urmă având oportunitatea să devin partener asociat şi investitor al unei companii cu specialitatea de anti–aging şi chirurgie plastică. Astfel, am avut oportunitatea de a promova medicina românească în Olanda, având trei medici chirurgi de naţionalitate română în echipa pe care am format-o. Astfel, am reuşit să tratăm până în prezent peste 4000 de pacienţi străini, cu precădere pacienţi de naţionalitate olandeză. Drept urmare, pe lângă faptul că marea mea pasiune şi dedicare pentru avocatură a avut efecte pozitive pentru dezvoltarea mediului de business dintre România şi Olanda, am avut totodată şansa de a promova şi talentul românilor în domeniul medicinei, calităţi deja cunoscute în Europa şi în întreaga lume.

Ce v-a determinat să vă deschideţi un birou de avocatură la Haga?

Mereu am fost atrasă de mediul internaţional de business, având o dorinţă personală de a mă expune în această direcţie. Astfel, am văzut în Olanda o oportunitate pentru intensificarea relaţiilor de afaceri între România şi Olanda prin intermediul serviciilor de avocatură pe care le promovăm. Ideea a venit acum patru ani de zile, când Olanda era mediatizată pe piaţă din România ca fiind cel mai mare investitor în mediul de afaceri românesc.

Care este diferenţa între a profesa în Olanda, faţă de România?

Olanda este cunoscută că unul dintre cele mai mari centre de business, fiind considerată poartă către Europa. Această deschidere vine desigur şi cu provocări diferite fiind un mediu extrem de competitiv dar care îţi oferă şi satisfacţii pe măsură.

Sunteţi specializată îndeosebi pe dreptul muncii. Care constataţi că sunt problemele cu care se confruntă românii plecaţi la muncă în străinătate?

Pe piaţă din Olanda prezenţa românilor se împarte în două mari categorii . Cea a clasei intelectuale, care în proporţie de 99 % din cazuri beneficiază de aceleaşi condiţii de relocare sau salarizare ca orice alt cetăţean european, însă din păcate asistăm la o exploatare din partea firmelor olandeze a forţei de muncă româneşti, de cele mai multe ori chiar şi la negru, atunci când vorbim de clasa muncitoare, unde nici măcar condiţiile minime de muncă şi siguranţă nu sunt oferite. Din aceste considerente nu am putut rămâne pasivi în faţă acestei realităţi şi de aceea biroul nostru s-a implicat activ în mediatizarea acestor realităţi ajungând chiar prin a implica Parlamentul European al cărui sprijin imediat l-am avut de partea noastră. Rezultatele au fost pe măsura implicării şi a muncii depuse, reuşind pe dreptul muncii european să anulăm sancţiuni contravenţionale impuse de către Ministerul Muncii din Olanda în valoare de patru milioane de euro.

La nivel european este cunoscut faptul că românii nu au cea mai bună imagine. Care este situaţia în Olanda?

La sfârşitul anului 2013 am asistat la o rezistenţă a mediului politic şi social olandez datorită liberalizării pieţei muncii pentru români. Această reacţie este în prezent stabilizată de faptul că nu a existat ”invazie” de români, aşa cum s-au temut ei iniţial. Mediatic, din păcate, încă avem o imagine ce trebuie îmbunătăţită, dar consider că prin contribuţia fiecăruia dintre noi, cu timpul, percepţia mediului internaţional se va schimba.


Iar din perspectiva dumneavoastră, olandezii cum sunt?

Din punctul meu de vedere există într-adevăr diferenţe culturale şi de etichetă în societate aşa cum susţin toţi cei care au vizitat ţara înainte, însă în ciuda acestor diferenţe olandezii sunt oameni ce au reuşit să se adapteze în orice condiţii şi chiar să reuşească să găsească avantajele în situaţiile care nu păreau deloc favorabile. În plus, sunt oameni culţi, iar 94% din populaţie vorbeşte limba engleză la nivel mediu dacă nu şi mai avansat.

Care a fost parcursul profesional şi personal până la decizia de a face carieră în Olanda?

Am crescut şi m-am dezvoltat în Sibiu, oraş unde am studiat Facultatea de Drept, urmată de un master în Management, ce m-a ajutat mult în dezvoltarea abilităților antreprenoriale pe care le-am folosit mai târziu în cariera mea. Am practicat avocatura local timp de 7 ani având şansa să practic consultanţă pentru multinaţionalele din judeţul Sibiu, alături de echipa de avocaţi a cabinetului Hertzog, acolo unde m-am format în această profesie.

Care au fost cele mai mari provocări pe care a trebuit să le depăşiţi pentru a va putea face meseria peste hotare?

Nu aş spune că am avut parte de provocări neobişnuite. Am învăţat totuşi un lucru important şi anume că realizările nu vin atât de uşor. Spre exemplu, sunt încă în procesul de recunoaştere de către baroul olandez a titlului de avocat european, un proces ce durează minim 3 ani de zile. Sunt însă recunoscătoare pentru că trăind într-o ţară precum Olanda, unde egalitatea între sexe este un fapt împlinit şi acceptat, am avut posibilitatea de a-mi pune mai uşor în valoare abilităţile profesionale, ideile şi viziunea modului în care am văzut construirea unui business de succes.

Cum aţi descrie perioada de acomodare şi cât a durat?

Ca mamă singură şi femeie de afaceri într-un mediu complet nou, a fost o lecţie cu mari încercări, însă pentru mine a reprezentat cea mai mare realizare pentru că am reuşit să mă descopăr cu adevărat şi să înţeleg cine sunt ca şi persoană. O şansă extraordinară atunci când te afli la vârstă la care cauţi evoluţia şi perfecţionarea.

Care consideraţi că au fost cele mai bune recomandări care vi s-au făcut pentru a vă putea integra mai uşor?

Poate nu o să vă vină să credeţi, însă cea mai utilă lecţie am învăţat-o în timp, de la fiica mea Anastasia, care mi-a dat cea mai mare lecţie de integrare. M-a surprins continuu cu abilitatea sa de a înţelege ce înseamnă acceptarea şi toleranţa unui nou mediu, de a prelua ceea ce este bun pentru ea, mergând mai departe fără a judeca atunci când poate a trăit momente de respingere sau diferenţe de cultură care pot fi simţite la orice vârstă.

Iar din propria experienţă, ce le-aţi spune celor care sunt tentaţi să plece din România şi să îşi deschidă afaceri în alte ţări?

Personal am mare încredere în valorile şi talentele românilor pentru că mereu am crezut în poporul nostru. Atunci când vorbim de o afacere în afara graniţelor ţării i-aş invita, pe lângă munca enormă la care trebuie să fie dispuşi, să accepte să ia în considerare mentalitatea societăţii în care doresc să îşi înceapă afacerile. Aveţi curajul să fiţi inovatori în ceea ce aveţi de oferit şi nu subestimaţi importanța succesului dumneavoastră, ce ţine de o adaptare a dorinţelor pieţei de consum de aici. De asemenea, i-aş încuraja să creadă în faptul că în viaţă nu există limite şi că prin perseverenţă putem atinge orice ideal atât timp cât nu ne punem singuri bariere.

Olanda este percepută de români drept o ţară destul de libertină, dat fiind faptul că atât marijuana cât şi prostituţia sunt legalizate. Consideraţi că sunt afectate valorile familiei, va este teamă că fetiţă dumneavoastră va fi influenţată negativ?

Prostituţia este legalizată, însă consumul de droguri a primit doar un statut de toleranţă în Olanda şi nu chiar de legalizare, iar atitudinea cetăţenilor olandezi faţă de acest aspect e cu totul alta decât o vedem în filme sau citim pe Internet. În opinia mea, nu este vorba decât de un mod de a vinde excelent conceptul de turism, din care Olanda câştigă 37 bilioane de euro anual.
Pe de altă parte, viaţa de familie şi spiritul civic sunt unele dintre marile plusuri ale societăţii olandeze deoarece atât în şcoli cât şi acasă există o grijă sporită spre a-i învăţa pe cei mici limitele pericolului. Chiar şi într-o ţară în care asemenea tentaţii sunt disponibile pentru cei dornici nu olandezii sunt cei care profită de asemenea ofertă. Cred cu tărie în rolul familiei şi a modului în care îi poţi oferi copilului tău ghidarea în viaţă indiferent de ţară în care acesta este crescut. Atâta timp cât creşti un copil cu încredere în sine şi respect pentru propria-i viaţă, dependenţa de droguri nu îşi va găsi locul niciodată printre obiceiurile lui.

Pe lângă multele ore de muncă, vă mai rămâne timp pentru relaxare? Care sunt activităţile preferate?

Avem marea foarte aproape de noi, astfel că începând cu luna aprilie şi până în septembrie , pe cât posibil, îmi dedic sfârşitul zilei fiicei mele, Anastasia. Avem și un câine husky în vârstă de 2 ani, care e parte din familia nostră. Aşadar, suntem mai tot timpul în echipa completă la plajă, acolo unde avem activităţile sportive sau pur şi simplu pentru a lua cina în familie.

Care este principiul după care va ghidaţi în viaţă? Aveţi un motto preferat?

Atunci când am decis mutarea, am plecat la drum cu un credit în bancă luat pentru a supravieţui în prima perioada şi cu o promisiune făcută mie însămi, aceea de a rămâne loială planurilor şi idealurilor mele purtând în minte şi suflet motto-ul “Viitorul aparţine celor care cred în frumuseţea propriilor vise” – Eleanor Roosevelt

Cultura 18.04.2015

Sibiul respiră teatru

Anul 2015 înseamnă cea de-a V-a ediție a Festivalului “25 de ore de teatru non-stop”, organizat de Asociația Culturală BIS. Sezonul teatrului independent de la Sibiu începe sâmbătă, 25 aprilie, de la ora 19.00, la Sala Thalia, și se termină a doua seară, la Oldies Pub.

La spectacolul de deschidere, publicul îi va putea urmări pe rând pe Adrian Strâmtu, unul dintre cei mai apreciați dansatori de step din țară, și actorul George Constantinescu, în cunoscuta piesă PAM PAM (creată pe baza pamfletelor lui Constantin Tănase). Urmează teatru contemporan cu „Beat Bukowski”, de actorul Claudiu Fălămaș și violonista Flora Pop.

Punctul culminant al galei de deschidere este recitalul invitatului special, Ioan Gyuri Pascu, unul dintre cei mai îndrăgiți artiști de la noi.

Concertul de închidere al festivalului este susținut de Ada Milea, Anca Hanu și Bogdan Burlăcianu (fost solist al trupei Fără Zahăr). Ada Milea a găsit o formulă muzicală deosebită prin care a dat naștere unui stil propriu în care actoria, literatura și muzică se întrepătrun într-un mod creativ. Duminică seară, 26 aprilie 2015, de la ora 21:00 la Oldies Pub puteți lua parte la un asemenea spectacol.

Pe parcursul maratonului teatral de 25 de ore mai au loc alte 25 de exerciții de improvizație, conferințe și mai ales spectacole de teatru independent.

25 de ore de teatru non-stop” este un eveniment de pe Agenda Culturală a orașului Sibiu, fiind realizat în parteneriat cu Primăria Sibiu și Consiliul Local Sibiu. Încă de la prima ediție sloganul festivalului este: RESPIRĂ TEATRU.

Programul complet și detalii despre evenimente pot fi găsite pe site-ul: www.respirateatru.ro și pe pagina de facebook www.facebook.com/respira.teatru.

Biletele au fost puse în vânzare la: Agenția Teatrală, Librăria Humanitas, Librăria Habitus.