Ovidiu-Dragoman

Cultura 21.04.2017

Ovidiu Dragoman, director TBS: Oamenii au nevoie de poveste în continuare

Povestea baletului sibian a început în urmă cu 9 ani, atunci când s-a pornit la drum cu un nucleu format din 10 balerini. Între timp, acestora li s-au alăturat an de an numeroși alți dansatori veniți la Sibiu din toate colțurile lumii, fiind primul teatru din România cu o componență internațională a corpului de balet. În prezent, spectatorii sunt purtați de poveștile prezentate pe scenă, atât prin coregrafii clasice, cât și neoclasice și contemporane. Care sunt modalitățile prin care baletul sibian reușește să fie o atracție pentru public, ce premiere vor fi prezentate în acest an și care ar fi cea mai mare dorință pentru viitor ne spune Ovidiu Dragoman, directorul Teatrului de Balet Sibiu (TBS).

De la 10 balerini fondatori s-a ajuns în prezent la 40, mulți dintre ei veniți de prin toate colțurile lumii. Cum i-ați atras spre Sibiu?

Totul a început acum nouă ani cu un workshop de dans. Au participat la eveniment dansatori din toată lumea. Atunci, la începuturi, au ales să rămână aici doar zece dansatori. Cu ei a început totul. Astăzi, Teatrul de Balet Sibiu este o companie cunoscută în lumea dansului nu doar în România, ci și în străinătate. Vin anual la Sibiu, pentru audiții, tineri dansatori absolvenți ai unor școli de prestigiu din Europa și din lume: English National Ballet School, Elmhurst Ballet School, Northern Ballet Academy, Balshoi Ballet Academy etc. Cei mai buni dintre ei rămân alături de noi, atrași de repertoriul bogat al teatrului, de deschiderea teatrului pentru susținerea tinerelor generații. Suntem primul teatru din România cu o componență internațională a corpului de balet, model preluat ulterior de toate celelalte instituții de gen din țară.

Pentru multe dintre producțiile teatrului, biletele se vând cu săptămâni și chiar luni înainte. Cum sunt concepute spectacolele, astfel încât să fie atrăgătoare pentru public, în condițiile în care timpul liber de care dispunem este parcă tot mai redus?

Acordăm o importanță deosebită relației pe care o avem cu spectatorii noștri. Sondăm constant opinia acestora, încercăm să aflăm care sunt preferințele acestora și să ținem cont de ele. Singurul lucru pe care nu îl putem oferi în acest moment este o sală de spectacole adecvată. Acum, când de aproape doi ani de zile deja nu avem o sală de spectacol adecvată și pentru spectatori, și pentru artiști, faptul că multe dintre spectacolele noastre se dansează cu casa închisă e o confirmare în plus că spectatorii ne sunt aproape și că au ales să rămână alături de noi. Dragostea spectatorilor și dedicarea lor, faptul că ne urmează peste tot pe unde dansăm, ne bucură și în același timp ne responsabilizează foarte mult.

Ce considerați că oferă teatrul de balet în peisajul cultural al Sibiului?

Prim-soliștii Ayaka Nagai și Kiril Ermolenko în Lacul LebedelorÎncă de la înființarea din 2008, TBS a completat peisajul cultural sibian cu o ofertă de spectacole care lipsea: spectacole de balet clasic, de dans contemporan, producții coregrafice adaptate culturii, tradițiilor sau istoriei noastre recente. Suntem singura companie românească de dans care are în repertoriu un spectacol inspirat de operele lui Eugen Ionescu, „Trilogie Ionesco”, suntem singurul teatru din România care a pus în scenă un spectacol de dans – teatru inspirat de romanul „Sînt o babă comunistă!” de Dan Lungu. În ultimii ani, o direcție pe care am dezvoltat-o a fost aceea a susținerii, promovării și încurajării creației coregrafice tinere. Am creat acum trei ani programul cadru „Geneza”, program special creat pentru tinerii coregrafi. De la prima ediție, în anul 2014, am prezentat pe scena „Genezei”, în Piața Mare sau indoor, nu mai puțin de 11 coregrafii în premieră absolută, create de tineri coregrafi aflați, parte dintre ei, la debut: Aleisha Gardner, Russell Hewey, Joshua Legge, Ovidiu Matei Iancu, Keston Meyer, Daniel Alexandru Dragomir.

Din punctul dumneavoastră de vedere, cum ar trebui spectatorii să se pregătească pentru ca spectacolul de balet pe care îl vizionează să fie recepționat cât mai bine?

Singura recomandare pe care cu toată căldura o transmitem publicului de fiecare dată este de a se deconecta. În toate sensurile. De a se lăsa purtați de povestea din scenă. Haideți să punem împreună pentru o oră sau două, pe durata spectacolului, toate gândurile, grijile mai mari sau mici, problemele de tot felul, pe care cu toții le avem, pe silent, și să ne lăsăm purtați de toată energia pe care spectacolul ne-o oferă, energie și vibrații, care aproape întodeauna, au forța de a ne face să fim mai bine noi cu noi și mai buni cu cei din jur.

De ce premiere vom avea parte în următoarea perioadă?

Sunt șapte titluri noi pe care le pregătim anul acesta. Este vorba despre „Tristan și Isolda” și „Straussiana”, în coregrafia maestrului coregraf Mihai Babușka, premieră de balet clasic programată pentru finalul lunii mai și „Peer Gynt”, o abordare contemporană a unei povești vechi de 140 de ani, spectacol programat în luna iulie. La finalul lunii aprilie, vom prezenta primele premiere de dans contemporan ale anului: spectacolele „Când întunericul devine lumină” și „Șapte singuratici într-o zi de iarnă”, coregrafii create de doi foarte tineri coregrafi – Daniel Alexandru Dragomir (22 de ani) și Mariana Gavriciuc (24 de ani). La începutul stagiunii viitoare, avem programate alte două premiere. Este vorba despre baletele clasice „Baiadera”, spectacol pe care TBS nu îl are în repertoriu și „Spărgătorul de nuci”, care va fi prezentat într-o nouă abordare coregrafică.

Ce strategie de dezvoltare aveți pentru Teatrul de Balet?

Sperăm că în acest an să reușim să ne mutăm în noul sediu, construit în Parcul Tineretului, pe amplasamentul fostului Teatru de Vară. În acest nou sediu, deși nu vom avea și o sală de spectacole, pentru că spațiul nu a fost suficient, vom avea, pe lângă spațiul de birouri, un spațiu adecvat de studii și repetiții. Avem speranța ca în viitorul nu foarte îndepărtat, cu sprijinul tuturor factorilor de decizie importanți, să reușim să oferim Sibiului și o sală de spectacole pe măsura acestui oraș. Anul 2018 va fi unul important pentru noi. Este anul când împlinim zece ani de activitate. Cu o agenda bogată de spectacole și evenimente, vom celebra alături de publicul nostru și de întreaga comunitate zece ani de când dăm ritm orașului.

Care credeți că este viitorul baletului, va reuși să străbată această artă timpul fără a-și pierde identitatea?

Baletul clasic va rămâne întotdeauna un punct de referință în dans și nu mă refer aici doar la istoria dansului. Astăzi, când viteza este cea care dictează pe toate palierele vieții noastre, ne adaptăm nevoilor de consum cultural ale publicului, pentru că publicul, până la urmă, este cel care dictează tendința. Raportat la Sibiu, am observat că spectacolele de balet clasic rămân pe primul loc în preferințele spectatorilor, iar asta dovedește că oamenii au nevoie de poveste în continuare, oricât de alerte ar fi vremurile pe care le trăim. Cred totodată că toate aceste elemente care definesc istoria recentă, viteza, promovarea nu neaparat a valorilor ca model de reușită, ne determină pe toți să căutăm autenticul în artă și atunci ajungem inevitabil în sala de spectacol, acolo unde niciunul din elementele amintite mai sus nu a reușit și nu cred că va reuși vreodată să pătrundă.

  • Daniela Lauer

    In ballet we trust

Ad