Astăzi de la ora 14.00 are loc vernisajul noii expoziții George Löwendal, intitulată „Întâlnirile mele cu ţăranii” și ținută la Casa Albastră, Sala Multimedia a Muzeului Național Brukenthal, co-organizată de Fundaţia Löwendal. Curatorii expoziției sunt prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu, drd. Cristina Cojocaru (Fundaţia Löwendal) și dr. Maria Barna (Muzeul Naţional Brukenthal)
În „Întâlnirile mele cu ţăranii” regăsim 57 de lucrări de pictură şi grafică reprezentând baza unei galerii de portrete unice în pictura românească modernă. Realizate de baronul George Löwendal, acestea surprind chipuri de ţărani din diferite zone ale ţării, de la învăţătoare şi sfetnicul satului, la hâtrul satului şi ultimul bătrân cu plete, de la tăietorul de lemne la vânzătoarea de seminţe.
Realizate spre sfârșitul civilizației tradiționale, baronul Löwendal și-a asumat sarcina de-a înregistra vizual sufletul țăranului român, alături de portul său tradițional. Lucrările au fost realizate pe parcursul în perioada 1933-1963 şi multe dintre ele sunt însoţite, pentru prima dată în Sibiu, de fragmente inedite din însemnările artistului. Împreună, imaginile şi textele restituie dimensiunea unui pictor care poate fi numit „etnograf”
„Ani de-a rândul am petrecut între ţărani. Muncind alături de ei la câmp şi în muncile casnice, m-am împrietenit cu sute dintre ei şi poate că asta s-a oglindit şi în nenumăratele cartoane şi pânze ale mele. Am nădejdea că în multe chipuri de ţărani ce am pictat am reuşit să redau uneori şi starea lor sufletească; dar fireşte că nu puteam să nu mă entuziasmez şi de portul lor, păstrat nevătămat nu de secole, ci poate de milenii. Mi-am dat repede seama că marile descoperiri în domeniul tehnicii nu vor întârzia să modifice felul de trai şi deci întreaga înfăţişare a ţăranilor şi m-am simţit răspunzător, ca martor ocular, de a păstra ceea ce nu peste multă vreme va dispare cu desăvârşire.” (fragment din însemnările lui George Löwendal)
Baronul George Löwendal s-a născut în 1897, în Sankt-Petersburg, într-o familie danezo-rusă cu origini nobiliare. S-a format în Rusia avangardelor artistice, s-a afirmat ca pictor decorator în Bucureştiul anilor ’20 şi a devenit, ulterior, timp de aproape un deceniu, scenograful Teatrului Naţional din Cernăuţi. Aici a creat decoruri de referinţă şi a înfiinţat, în 1928, primul teatru profesionist de marionete din România de atunci.
