13.3 C
Sibiu
vineri, martie 29, 2024

Doi demonizați într-un ținut numit Gadara

Cele mai citite

Aproape că ți-e teamă să mai vorbești despre lucrurile grele prin care trece sufletul unui om în vremurile de acum.
Vremuri care afirmă, jos și tare, îndrăznesc să scriu, că omul a evoluat: nu mai are suflet, nu mai are sexualitate, nu mai are ca formă de existență familia, nu mai are chip, nu mai contează decât ca burtă consumistă pentru propuneri de o violență care face din iad spațiu de odihnă și din viață un chin propriu-zis.
Cu alte cuvinte, azi, intrat între noi, Hristos ar găsi o conștiință fără chip, fără nevoia de asemănare cu Dumnezeu. O lume în lanțuri, situată mereu la marginea de cimitir a vieții, mai mult spre moarte decât spre viață. Rupți de iubirea celorlalți, cei doi sperie din Evanghelia zilei, se adâncesc în îndrăcire.
Azi credem că dacă ne tot rupem unul de altul, dacă ne înjosim și ne călcăm în picioare, dacă ne confruntăm josnic valorile- câte or mai fi, suntem liberi, dezlănțuiți. Domnul Hristos nu ne mai pare necesar.
Vin alții să ne dezlege. De la arnăuții credinței- strecurați și în Ortodoxie din prea plin, din nefericire, până la simandicoșii unor drepturi strecurate pe sub ușa iadului spre sufrageria de har a lumii.
Comisionarii care se autoinstituie ca dumnezei plac mai mult decât Dumnezeu care moare pentru mântuirea noastră. Ne provoacă la prea mult Hristos, prea ne vrea…oameni. Prea ne vrea de partea Sa. Ceilalți ne dau dreptate în toate, ne lasă la mintea noastră și nu-i deranjează lipsa de informare, specularea prostiei intelectualilor de a crede fără a cerceta (ei care cred că Biserica spune asta, o aplică din preaplin la propriile vieți)- diferită mult de naivitatea de care sunt acuzați mai puțini intelectualii- cultivarea suficienței ca formă de informare și a superiorității în limbaj ca formă de elitism fals ne aseamănă, ca societate, mai mult cu cimitirul din Gadara.
Mi-ar fi teamă de un singur lucru. Sătul de aroganța noastră, Hristos să nu ne părăsească, să nu ne lase singuri, obscuri în vise și fericiri, convinși că suntem miezul lumii când, de fapt, suntem partea dinspre moarte a ei.
De aceea ne este pusă mereu dinainte Evanghelia aceasta. Pentru că lumea seamănă cu oamenii ei. Pe măsura în care se apropie de Hristos ori știe a-L primi, crește spre Rai. Altfel, ca orice turmă, se aruncă în neant…
 
 
 

spot_img
spot_img
Ultimele știri

Vremea în aprilie: temperaturi mai ridicate decât cele normale perioadei

Pe tot parcursul lunii aprilie, temperaturile vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă.Săptămâna 1-8 aprilieValorile termice...
spot_img
Shortcode field is empty!

Știri pe același subiect