Acum citesti:
Mircea Ureche, manager Moara Cibin: Plătim într-o lună pe pâine cât dăm pe un pachet de țigări
Intreg articolul 7 minute de lectura

Mircea Ureche, manager Moara Cibin: Plătim într-o lună pe pâine cât dăm pe un pachet de țigări

Statisticile arată că seceta de la nivel mondial a afectat producția de grâu. În România, ploile abundente, mai ales în perioada de recoltare, au dus la scăderea drastică a calității grâului. Aprovizionarea pentru panificație nu va fi o problemă, datorită globalizării, însă specialiștii estimează o creștere a prețului la fâină și pâine. Mirecea Ureche, manager Moara Cibin, unul dintre specialiștii din domeniu, a explicat pentru Sibiu 100% cum vede evoluția domeniului până la finalul anului. El vorbește despre o creștere de 10 – 20% a prețului la pâine, dar, chiar și așa, consideră că, dacă ar fi să facem calcule reale, pâinea consumată într-o lună de zile costă cam cât un pachet de țigări.

Care este situația cu producția de grâu în acest moment?

Atât pe plan european, cât și mondial, recoltele de cereale declarate sunt cu 3% mai mici, doar România le-a declarat mai mari, deoarece aceasta este boala românilor să nu aprecieze niciodată corect. Mult grâu pleacă spre Germania, unde prețul diferă de prețul din România.

În România, de unde folosim grâu în panificație?

Mare parte din grâul folosit de români provine de la noi, dar și din Ungaria. Acum, din păcate, 70% din acesta nu este bun, ploile din acest an au afectat foarte mult recoltele de grâu. Ploile spală glutenul. În zona în care lucrăm noi se face pâine bună, cu fermentație lungă. Locuitorii zonei de sud, în special bucureștenii, laudă pâinea din Ardeal, deoarece, de obicei, ei mănâncă franzelă, care este de trei ori mai ieftină. Tot timpul spun că „Vai, ce bună este pâinea din Ardeal”, dar niciodată nu spun că aceasta merită și un preț. Normal ar fi ca un lucru bun să coste.

Reducerea producției la nivel mondial ne afectează?

Ne afectează lipsa calității corespunzătoare. În al doilea rând, grâul bun este vânat și de țările din vest, unde a avut loc seceta, și atunci apare concurența și crește prețul.

Cum a fost în ultima lună evoluția prețului la grâul de panificație?

Noi am avut noroc că am făcut niște contracte și încă lucrăm pe acestea, deși calitatea nu este cea prevăzută în contracte, dar nu avem ce face. Dar, potrivit burselor, a crescut prețul la cereale în ultima lună între 10 și 20%, depinde de zonă.

Preconizați că trendul va merge crescător?

 Cei care dețin cereale la acest lucru se așteaptă, din acest motiv nu vor să vândă încă marfa bună. Așteaptă, probabil, prețul de un leu, dar au fost și situații când grâul costa 1,20 lei.

Întotdeauna creșterea prețului la grâu a fost corelată cu o creștere a prețului pâinii. Să ne așteptăm și la acest lucru?

Este cam obligatoriu. Principalul element de cost este forța de muncă și în acest caz este o mare vânătoare. Dacă elementele de cost cresc, ce se poate întâmpla prețul?

Putem extima când va avea loc această creștere?

 În ultima lună au crescut deja în unele locuri, cu 20%, însă la noi încă nu au avut loc aceste majorări, deoarece am mai avut stocuri.

Ne putem aștepta la o creștere treptată a prețului în funcție de cum reușește producătorul să cumpere grâul? 

Exact! Va avea loc o creștere derminată, în funcție de cum producătorul reușește să cumpere grâul, dar și de pretențile clientului, dacă vrea o marfă mai bună sau mai ieftină. Clar! Dacă calitativ este slabă, va fi și mai ieftină. Momentan, putem estima că prețul făinii va crește în următoarele două-trei săptămâni.

Ne putem aștepta la o creștere a prețului pâinii și în Sibiu până în luna octombrie? Care ar fi acesta?

Da! Cred că procentual vorbind să ne așteptăm la o creștere între 10 și 20%. Din păcate, multe persoane nici nu vor sesiza această mărire. Uitați-vă câte brutării mici dispar. De ce? Răspunsul ar fi că multe brutării sunt doar o afacere de familie. Vor exista firmele mari care au productivitate  mare, care au utilaje, dar a căror calitate nu este neapărat cea mai bună. Vorbim despre fabricile de pâine, unde este muncă manuală, deoarece la morărit nu va fi o problemă.

Este o diferență între ceea ce mâncăm de la marii producători comparativ cu o pâine frământată într-o fabrică mai mică?

Este! Oricine poate observa gustul și calitatea. Pe linii mari industriale, nu are loc o fermentație prea mare, deoarece pâinile vin una după alta și una este să modelezi manual o pâine, să o simți și alta este să o modelezi mecanic. În general, meseriașii simt făina.

Se confruntă și domeniul dumneavoastră de activitate cu această problemă pe care o au majoritatea, adică lipsa forței de muncă specializate?

 Cu cât munca fizică este mai grea, cu atât provocarea este mai mare. La pâine trebuie să lucrezi și nu contează că este vară sau iarnă, acolo este praf de făină, este temperatură mare și trebuie să stai în fața cuptorului și să lucrezi. Noi ținem foarte mult la calitate și calitatea încă depinde de om, deoarece aparatul doar citește, nu și interpretează. Cred că toți avem probleme, deoarece școala nu mai produce suficienți meseriași și, în al doilea rând, tinerii văd doar calculatoare sau telefoane mobile.

Cum vedeți evoluția domeniului până la sfârșitul acestui an?

S-ar putea să fie afectată calitatea și să ne coste mai mult, în rest, nu vor fi probleme. Dacă facem o medie a consumului de pâine pe lună, pe cap de locuitor, este cât consumul unui pachet de țigări.

Noi românii mâncăm mai multă pâine decât alții și unde ne clasăm în topul mâncătorilor de pâine?

Între primii, dar acest top a fost și denaturat, din cauza presiunii asupra prețului la pâine și a datului unei cantități foarte mari de pâine la animale. Este greu să spui cât de multă pâine mănâncă omul și câtă animalul. În Ungaria, stau mai bine la capitolul recolte de grâu pentru că n-au fărămițat agricultura, ajutoarele le vin la timp și sunt mai bune decât în România, ca să nu mai vorbim de Germania unde este dublu sau chiar triplu, iar costurile sunt tot acolo. Doar forța de muncă este problema. Nu se pune problema salarilor minime, ci să găsim pârghii pentru a ne putea vinde și noi produsele la adevărata lor valoare.

Din punctul dumneavoastă de vedere un preț corect al pâinii cam care ar fi în România?

Imediat după Revoluție, când prețurile erau ținute de către stat, exista și un raport: făina dublu față de grâu, pâina dublu față făină. Acum nu se mai prea respectă. În zona aceasta a noastră prețul pâinii este undeva la 5-6 lei/ kg. În Sud, este undeva la doi lei kilogramul. Dar aproximativ 90% din producția pâinii este franzelă, pe care o fac automat, în care bagă de trei ori mai multă drojdie și au fermentație scurtă. Dacă vrei să mănânci ceva bun, de calitate și de siguranță trebuie să plătești corect. Din punctul meu de vedere, producătorii sunt de vină, pentru că s-au caliciat și au început să facă pâine de slabă calitate ca să vândă mai ieftin și mai mult, dar totul a fost în detrimentul calității. Sibienii știu ce înseamnă calitatea, pâinea este mai bună. Au încercat și în Sibiu să facă pâinea de dimensiuni mici, dar nu s-a putut. Și cei din Sud au încercat să facă pâine mare, dar nu s-a primit. Eu țin mereu cont de raportul calitate- preț. Nu poți să vorbești doar de preț, ci și de calitate. Mâncăm pâine cât un pachet de țigări într-o lună.

 

Introdu cuvintele cheie si apasa Enter.