15.2 C
Sibiu
vineri, martie 29, 2024

În ochiul tornadei

Cele mai citite

Ninge ca-n poveşti peste România şi ar trebui să ne bucurăm de frumuseţea iernii, care, pe alocuri, e chiar spectaculoasă.

Dar, nu putem. Pentru că ninge CU poveşti peste România, menite să bruieze în asemenea hal orice încercare de gândire logică şi orice încercare de odihnă psihologică, încât să nu mai vadă nimeni pădurea de copaci. Iar de vre-o frumuseţe nici nu poate fi vorba, căci toate chipurile care spun poveştile cu pricina sunt urâţite de demers.

Unii cred că, arătându-şi muşchii, preşedintele ţării e în sfârşit bărbat, alţii că şi-a trăit traiul şi şi-a păpat mălaiul unui al doilea mandat. Unii cred că Ghiţă e bormaşina care va da gaură în burdihanul statului mafiot, alţii că e doar şurubelniţa lui Aghiuţă, ca să se strângă şi mai mult şurubul. Unii cred că, dacă s-au încheiat alegerile, vom avea şi pacea de a o duce mai bine, alţii cred că spre a o duce mai bine e musai să fii în război. Iar alţii, oameni ai certitudinii, continuă să creadă în marea manipulare a dezbinării, că ardelenii produc PIB-ul iar „sudiştii” îl halesc. Zilele acestea, ceva mai „indoors” din cauza nămeţilor şi a gerului siberian, am avut „bucuria” să constat o splendidă unitate în diversitatea noastră românească: toţi una suntem, fiecare de altă părere, fiecare propriul său prim-ministru, preşedinte sau Parlament. Toţi ca unul atotştiutori, dar nu toţi pentru unul şi nici unul pentru toţi.

Pe puntea corabiei „România”, e care pe care, se dă la gioale, se joacă păgubos „leapşa pe ouate”, „lapte gros”, „hoţii şi vardiştii”, vântul nu adie, apele nu mişcă. Ne permitem să ignorăm că alte naţii fac manevre abile să prindă vânt de pupa, că o lume nouă, dură, a negocierilor propriei poziţii până la sânge, se resetează la start într-o Europă trasă deocamdată pe tuşă. Asta dacă situaţia nu scapă cumva de sub control pentru a da foc lumii. E vremea alianţelor, a aşezărilor la adăpostul intereselor comune, a resetării cererii şi ofertelor într-o lume care-şi schimbă garnitura de lideri. Dar mai ales, e vremea unor analize lucide a tendinţelor unei noi ordini internaţionale, prin prisma interesului naţional. E vremea lupilor de mare obraznici şi a cuirasatelor strălucitoare. Cine nu crede, dar vrea totuşi să se convingă, poate arunca o privire peste gardul vecinului de la apus. Chiar dacă nu are ieşire la mare, ungurul are busolă bună, se orientează. Şi-a tras un portavion cu placă turnantă pentru ruşi şi americani deopotrivă. Doar când îi veţi vedea pe Putin şi pe Trump aterizând în acceastă succesiune pe puntea bine lustruită de Orban (al lor, nu al nostru), veţi pricepe că noi suntem în ochiul tornadei!

Articolul precedent
Articolul următor
spot_img
spot_img
Ultimele știri

Retrospectivă. Primarii Sibiului 1990 – 2024

Activitatea Primăriei Sibiu, după Revoluția din 1989, se împarte în două perioade distincte: înainte și după Klaus Iohannis, în...
spot_img
Shortcode field is empty!

Știri pe același subiect