TIR cu masini

Eveniment 20.02.2014

Un TIR încărcat cu mașini s-a răsturnat la ieșirea din Șura Mică spre Sibiu

Un tir care transporta mașini noi în Belgia s-a răsturnat pe la intrarea în Șura Mică dinspre Sibiu, în afara părții carosabile.Se pare că șoferul TIR-ului a încercat să evite coliziunea cu un microbuz care a intrat pe contrasens. Potrivit polițiștilor, nicio persoană nu a fost rănită. Tirul era încărcat cu 7 mașini tip Duster, produse la Uzina de la Pitești. 

 

Șoferul autotrenului abia pornise la drum de la sediul firmei care distribuie autoturisme din localitatea Șura Mică când înainte de a intra pe autostradă s-a răsturnat într-un șanț. Acesta a încercat să evite impactul cu un microbuz care a intrat pe contrasens, pe banda sa de mers. “Un microbuz a trecut de axul drumului, noi veneam din partea cealaltă și a tras dreapta cât de mult a putut și a prins șanțul și s-a răsturnat. Nu sunt pagube mari, mașinile încărcate vor putea fi recuperate, numai cât s-a înclinat camionul.a declarat Călin Popa, șoferul de rezervă al TIR-ului

Polițiștii au făcut verificări la fața locului și l-au testat pe șofer cu aparatul etilotest, rezultatul fiind însă negativ. „Pe drumul județean 106 B, la intrarea în localitatea Șura Mică, șoferul unui ansamblu TIR încărcat cu autovehicule a pierdut controlul volanului și s-a răsturnat în afara părții carosabile. În urma acestui accident rutier nu au rezultat victime.a declarat Anca Bloanca, purtător de cuvânt al IPJ Sibiu

 

Cele 7 autoturisme Dacia Duster ar fi trebuit să ajungă la un parc auto din Belgia. 

panselute

Administratie 27.02.2015

Gropile din oraș, în vizorul Primăriei

Primăria anunță că va selecta săptămâna viitoare firma care să repare gropile apărute în carosabil după sezonul rece. În ultima perioadă, inspectorii Direcției Tehnice au inventariat gropile apărute pe străzi, identificându-le pe cele care necesită reparații de urgență. Pentru atribuirea contractului de execuție, a fost organizată o procedură de cerere de oferte, aceasta fiind cea mai rapidă cale din punct de vedere legal.

„Am cerut oferte de la patru firme care în prezent se află în evaluare. Săptămâna viitoare vom anunța firma selectată, vom semna contractul și apoi vom demara reparațiile gropilor din carosabil pe bulevardul Victoriei, bulevardul Corneliu Coposu, șoseaua Alba Iulia, strada Rusciorului, strada Lungă, bulevardul Vasile Milea, strada Abatorului, strada Tudor Vladimirescu, strada Reconstrucției și strada Gorăslău. Apoi vom continua în paralel și cu inventarierea gropilor și cu lucrări de plombare pe noi străzi din cartiere. Până în prezent, noi am identificat o suprafață de 6.200 de metri pătrați de gropi care trebuie reparate cu asfalt. Îi asigur pe sibieni că noi cunoaștem situația din teren și că, pe rând, vom repara toate aceste gropi, în paralel cu lucrările mari de investiții și reparații la străzi”, a declarat Astrid Fodor, primarul interimar al Sibiului. 

Panseluțe plantate în gropi, în semn de protest

De altfel, în semn de protest față de autorități, un grup de tineri din oraș, numit „#SpiritCivicSibiu”, a plantat panseluțe în gropile apărute în asfalt, ]n noaptea de 26 spre 27 februarie.

„Pe majoritatea străzilor din Sibiu au apărut adevarate cratere, unele dintre ele atât de mari încât există riscul ca o parte din conducătorii auto să fie puși în situația de a-și deteriora autoturismul fără prea mare efort. Acest mod de a protesta față de autorități dorește să contribuie la creșterea gradului de conștientizare cu privire la problemele comunității, dar și să transforme vocea cetățeanului din zgomot de fundal la o voce puternică aplecată spre prioritățile locale”, și-au motivat aceștia gestul.
panselute 2

panselute 3

jandarmi misiune afganistan site

Eveniment 27.02.2015

Jandarmi întorşi din Afganistan: Depărtarea de familie şi conştientizarea pericolului sunt cele mai grele

Lt. col. Marian Brâncoveanu şi mr. Florin Bălan sunt doi dintre jandarmii sibieni care au participat la misiuni în treatrele de luptă ale lumii. Recent întorşi din Afganistan, cei doi spun că nevoia de a face tot ce poţi în meseria pe care ţi-ai ales-o, mediul internaţional, dar şi remuneraţia mai bună sunt motivele care te determină să pleci. Depărtarea de cei dragi şi faptul că ai putea să nu te mai întorci sunt cele mai grele sentimente cu care te lupţi.

Marian Brâncoveanu face în aprilie 39 de ani. Este căsătorit şi are un băieţel. Cu un tată militar de carieră de la care a vrut mereu să înveţe, Marian Brâncoveanu spune că alegerea carierei sale a venit de la sine. La Jandarmi a ajuns însă „printr-un concurs de împrejurări fericite”. Este oficial jandarm, specializat în comunicaţii şi informatică, din 1998. Prima misiune în străinătate a avut-o în 2002. „Prima misiune este cea mai grea, dar şi cea mai interesantă”, spune Marian Brâncoveanu, întors acum din cea de-a şasea misiune în zone de conflict. În prima sa misine a făcut parte dintr-un detaşament precursor, trimis în zona de conflict cu trei săptămâni înaintea contingentului de militari pentru a face pregătiri din punct de vedere informatic.

„A fost o provocare imensă, ceva nou, ceva ce nu mai fusese făcut. Condiţile de participare erau foate dure. N-am avut efectiv muncă de teren, dar a trebuit să filmez misiunile. În zonă lucrurile erau tensionate, eram după 1999 – 2000, când s-a stabilizat situaţia, iar societatea civilă trebuia să-şi reintre în drepturi şi instituţiile trebuiau să-şi reia funcţionarea. Oamenii ne priveau cu ochi buni, eram salvatorii. În câțiva ani, percepţia asupra noastră s-a schimbat. După 2008, când România nu a recunoscut independenţa Kosovo, noi românii….eram priviţi deja altfel”, îşi aminteşte locotenent colonelul sibian.
După ce teatrul de operaţiuni din Kosovo s-a închis a fost deschis cel din Afganistan.
„În prima misiune în Afganistan am ieşit foarte mult din bază. Trebuia să ajung în zone aflate şi la 1.800 de kilometri distanţă. În general, am călătorit doar împreună cu colegii mei, în convoaiele regulate de aprovizionare. Dacă mă mişcam bine, puteam ajunge cu elicopterul foarte aproape de bazele unde aveam de lucru”, povesteşte Marian Brâncoveanu.

În 2014, Marian Brâncoveanu a plecat în a doua misiune în Afganistan. Întrebat de ce a mai dorit să meargă, deşi pericolul era mult mai mare decât în Kosovo, Marian Brâncoveanu răspunde: „Descoperi o lume în care chiar poţi să faci ceva, să schimbi ceva, să-ţi laşi amprenta. Lucrezi într-un mediu internaţional, iar oamenii aceia te apreciază”, povesteşte Marian Brâncoveanu.

Cel mai greu spune că a resimţit despărţirea de familie.
„Foarte complicată este despărţirea de familie. Nu e atât pericolul, cât depărtarea de cei dragi. Îţi laşi copilul în scutece şi, când te întorci, el ştie să meargă. Asta este…Pericolul vine la pachet cu fişa postului. E un risc asumat, trebuie să respecţi procedurile…”, spune Marian Brâncoveanu.
Are însă momente pe care nu le poate uita – 17 februarie 2004 şi 17 martie 2008 – sunt două dintre ele. Oameni pe care-i cunoştea, cu care lucra şi cu care ajunsese să se împrietenească în teatrele de război au murit în acele zile.
Colegul său Florin Bălan are 36 de ani, este căsătorit şi are o fetiţă. El a urmat cursurile Liceului Militar pentru că aşa şi-a dorit, fără a avea militari în familie. A absolvit Academia Forţelor Terestre, pe locurile care aparţineau Ministerului de Interne și apoi a lucrat câţiva ani la Slobozia, pentru că acolo primise repartiţie. În 2007 a revenit la Sibiu, la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi şi a rămas aici.

Nu şi-a dorit de la început să plece în misiuni în străinătate. A tot discutat cu colegi veniţi din teatre de război şi suna interesant. Şi-a convins soţia că misiunile în străinătate nu sunt chiar atât de periculoase pe cât se spune şi a decis să plece în Kosovo. Prima misiune a avut-o în 2010. Spune că a fost destul de uşor, pentru că a făcut parte dintr-o subunitate de români. Au plecat 115 jandarmi români atunci în Kosovo, iar Florin Bălan, fiind ofiţer de comunicaţii şi informatică, a avut doar activităţi în baza militară şi în dispecerat. „Eram cu români, printre ai noştri”, spune Florin Bălan. A doua sa misiune internaţională a fost în Afganistan, la Kabul. Povesteşte că a fost cu totul altceva decât în Kosovo.
„Nu exista plecat de capul tău din bază. Deplasările se executau organizat, în sistem militar, cu maşini blindate. Echipajele erau formate din minim trei-patru persoane, dar permanent două maşini. Deplasarea o făceai doar închis în maşina respectivă. Nu ştii de unde vine pericolul. Se detonau maşini. Veneau cu maşina până lângă maşinile Coaliției şi se aruncau în aer. Acesta era modul de acţiune. Tu, din maşină, şi dacă vezi pericolul, n-ai unde să fugi. N-ai nicio şansă. Este o chestie de noroc, eu nu o văd altfel. Poți să fii oricât de antrenat”, povesteşte Florin Bălan.
Acesta spune că respectarea strictă a procedurilor te salvează în astfel de zone. Florin Bălan a fost martorul unui episod cumplit. Două maşini care ieşiseră din baza în care se aflau cu doar câteva minute înaintea lor au fost aruncate în aer. El se afla la maxim 700 de metri de locul incidentului. Doi polonezi şi un american au murit, dar şi mulţi civili.

„Atunci realizezi pericolul. Atunci îţi dai seama că poate n-ai făcut o alegere prea…Dar americanii au o politică de a nu lungi un eveniment. Se aduc câteva elogii, se împachetează, se trimit şi gata, nu se mai vorbeşte despre asta. Cred că este o tactica de a nu dramatiza, de a nu se conştientiza prea mult pericolul, de a nu cădea în depresie, în frica. Mi se pare un lucru foarte bun”, spune Florin Bălan.
Acesta afirmă că experienţa într-o zonă de conflict este “interesantă”, dar întrebat dacă ar repeta-o spune: “Nu ştiu dacă aş repeta-o curând. În timp însă, apare uitarea, îţi aminteşti doar lucrurile bune, iar profesional…ai şansa la o schimbare, la un mediu internaţional, îţi deschizi nişte oportunităţi de a-ţi dezvolta limba străină, ai contact cu altă lume, cu alţi oameni, cu alte culturi, alte obiceiuri”.
Alţi doi jandarmi sibieni au plecat în Afganistan când Marian Brâncoveanu şi Florin Bălan s-au întors.

poza site apm sibiu

Eveniment 27.02.2015

APM Sibiu a lansat oficial cel mai mare proiect derulat de agenție

Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu a organizat vineri, 27 februarie, conferința de lansare a proiectului „Calea Verde spre Dezvoltare Durabilă”, la care au participat oficiali români și norvegieni. Acesta este cel mai mare proiect derulat de o agenție de mediu din România, valoarea sa fiind de 4,5 milioane de Euro, provenind din fonduri donate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2009-2014. Prin acest proiect, derulat în perioada ianuarie 2015 – aprilie 2016 se are în vedere reducerea vulnerabilității umane și a ecosistemului la schimbările climatice, în contextul dezvoltării durabile. Proiectul are un caracter regional, o mică parte din bani fiind direcționați și către județele Mureș și Brașov.

Cea mai mare parte a banilor, aproape 4 milioane de euro, va fi investită în județul Sibiu. Astfel, clădirea Agenției pentru Protecția Mediului din Sibiu va fi modernizată cu echipamente ecologice, inclusiv acoperiș verde, vor fi introduși în subteran peste 10.000 de metri lineari de cabluri de electricitate și comunicație pe arterele principale ale orașului – Bd. Victoriei, Bd.V. Milea, Bd.Coposu, Șos. Alba Iulia și Calea Dumbrăvii, cu repararea covorului asfaltic și vor fi amenajate 3 noi stații meteorologice performante în județele Sibiu, Brașov și Mureș.

„Intenționăm să utilizăm această oportunitate pentru a încuraja și dezvolta alte contacte și parteneriate, pentru a întări relațiile bilaterale și cooperarea între România și Norvegia. Conferințele, workshop-urile, sesiunile de instruire, vizitele de studiu și practica studenților vor oferi ocazia reprezentanților români și norvegieni, ai municipalităților, ONG-urilor, instituțiilor și companiilor publice și private să se întâlnească, să stabilească relații și să dezvolte parteneriate”, a declarat Bogdan Trif, Director executiv APM Sibiu.

plantatii flori medias 1

Eveniment 27.02.2015

Zeci de mii de flori vor fi plantate și în acest an, la Mediaș

plantatii flori medias Zeci de mii de flori vor fi plantate și în acest an în municipiul de pe Târnava Mare. Municipiul Mediaș. Astfel, pentru 2015 sunt pregătite 15.000 de răsaduri de flori anuale: gazanii, salvii, crăițe, begonii și petunii, dar și 5.000 de panseluțe.

De asemenea, în toamna anului trecut au fost plantați 20.000 de bulbi de lalele, zambile și brândușe, care vor răsări în această primăvară în multe zone din Mediaș.

Angajații Serviciului Public de Ecologizare Mediaș susțin că anul acesta se vor mai planta 10.000 de begonii, 2.000 de trandafiri, 1.000 de arbuști ornamentali, urmând să fie amplasate pe stâlpii din oraș și 600 de ghivece cu mușcate.