TIR cu masini

Eveniment 20.02.2014

Un TIR încărcat cu mașini s-a răsturnat la ieșirea din Șura Mică spre Sibiu

Un tir care transporta mașini noi în Belgia s-a răsturnat pe la intrarea în Șura Mică dinspre Sibiu, în afara părții carosabile.Se pare că șoferul TIR-ului a încercat să evite coliziunea cu un microbuz care a intrat pe contrasens. Potrivit polițiștilor, nicio persoană nu a fost rănită. Tirul era încărcat cu 7 mașini tip Duster, produse la Uzina de la Pitești. 

 

Șoferul autotrenului abia pornise la drum de la sediul firmei care distribuie autoturisme din localitatea Șura Mică când înainte de a intra pe autostradă s-a răsturnat într-un șanț. Acesta a încercat să evite impactul cu un microbuz care a intrat pe contrasens, pe banda sa de mers. “Un microbuz a trecut de axul drumului, noi veneam din partea cealaltă și a tras dreapta cât de mult a putut și a prins șanțul și s-a răsturnat. Nu sunt pagube mari, mașinile încărcate vor putea fi recuperate, numai cât s-a înclinat camionul.a declarat Călin Popa, șoferul de rezervă al TIR-ului

Polițiștii au făcut verificări la fața locului și l-au testat pe șofer cu aparatul etilotest, rezultatul fiind însă negativ. „Pe drumul județean 106 B, la intrarea în localitatea Șura Mică, șoferul unui ansamblu TIR încărcat cu autovehicule a pierdut controlul volanului și s-a răsturnat în afara părții carosabile. În urma acestui accident rutier nu au rezultat victime.a declarat Anca Bloanca, purtător de cuvânt al IPJ Sibiu

 

Cele 7 autoturisme Dacia Duster ar fi trebuit să ajungă la un parc auto din Belgia. 

Ad
Sebastian Sabo
Foto credit: Sebastian Sabo

Economie 31.07.2015

Vânzările de autoturisme noi din Sibiu scad, în timp ce în restul țării cresc

Piața auto din județul Sibiu pare să treacă printr-un moment de stagnare, vânzările de autoturisme noi, dar și cele de mașini rulate din import având creșteri foarte mici și chiar scăderi, în contextul în care la nivel național vânzările cresc vertiginos.În primele 6 luni, creșterea întregii piețe de automobile din Sibiu a fost de numai 1%, în timp ce vânzările de mașini din România au crescut cu peste 24%. Explicațiile pentru această situație ar putea ține atât de veniturile sibienilor, cât și de situația concretă a rețelei de dealeri și reprezentanțe.

Vânzările de automobile, noi și rulate, din județul Sibiu, au scăzut în luna iunie a acestui an, comparativ cu aceeași lună din 2014, deși la nivelul întregii țări volumele vândute sunt în creștere. În primele 6 luni ale anului, autoturismele cumpărate de sibieni au totalizat 5.716 unități, cu numai 51 de mașini mai multe decât anul trecut, în perioada similară (fiind vorba despre o creștere nesemnificativă, sub 1%). Defalcat, vânzările de autoturisme noi au scăzut cu 25 de unități, în intervalul ianuarie – iunie (-7,9%), cele second-hand din import au scăzut cu 71 de unități (-2,4%), în timp de cumpărările de mașini second-hand de pe piața internă (reînmatriculările) au crescut cu 147 de autoturisme (plus 6,2%). Asta înseamnă că sibienii au preferat să cumpere mașini de la mica publicitate și din târg, în defavoarea celor aduse din Germania și cu atât mai mult a celor noi, care reprezintă doar un mic procent din vânzările din 2007, anul de vârf al pieței auto din România.

În ultima lună a intervalului analizat, iunie, au fost cumpărate 96 de autoturisme noi, au fost importate 520 de autoturisme rulate și s-au reînmatriculat alte 403 autoturisme, adică un total de 1019 autoturisme cumpărate de sibieni. La acestea se adaugă un număr de 210 vehicule utilitare (fără autobuze sau autospeciale), din care doar 18 au fost utilitare noi, 118 vehicule rulate din import și 74 autoutilitare care și-au schimbat proprietarul. Comparativ, în iunie 2007, în județul Sibiu erau vândute 446 de autoturisme noi, alături de 371 mașini rulate de import și 577 de autoturisme rulate de pe piața internă. Anul trecut, în luna a șasea, au fost înmatriculate 94 de autoturisme noi, 541 autoturisme second-hand importate și 446 mașini reînmatriculate, respectiv, un total de 1081 de autoturisme noi și rulate. O explicație a vânzărilor slabe ar putea fi dată de o evoluție diferită față de alte județe ale țării în perioada de criză, în anii 2008 – 2011, când scăderea nu a fost atât de radicală. O altă explicație ar putea fi veniturile mai mici ale populației, în comparație cu județele mari, situație care îi determină pe cei mai mulți sibieni să amâne achiziția unui autoturism, nou sau second-hand.

t1La nivelul întregii țări, în iunie au fost înmatriculate 8.630 de autoturisme noi, în creștere cu 24,23% față de cele 6.947 înmatriculate anul trecut în aceeași lună. De asemenea, au fost importate 20.309 mașini second-hand, cu aproape 15 procente mai multe decât anul trecut, în perioada similară. În prima jumătate a anului au fost vândute 34.472 autoturisme noi, cu peste 10 procente mai multe decât în primele 6 luni ale anului 2014, și au fost importate nu mai puțin de 112.444 autoturisme uzate din Europa, în creștere cu 14%. După București, care înglobează și înmatriculările făcute de firmele de leasing care au sediile în Capitală, indiferent de domiciliul cumpărătorului/utilizatorului, județele cu cele mai mari volume de vânzări de autoturisme sunt Cluj, Timiș, Prahova, Argeș, Brașov, Iași, Constanța, Bihor, Mureș și Ilfov. t2

t11Sibiu se află aproape de mijlocul clasamentului pe județe, pe poziția 18, după Galați, Bacău și Maramureș, încheind plutonul județelor cu peste 1.000 de autoturisme înmatriculate lunar. Anul trecut, în luna iunie, vânzările de mașini din Sibiu se situau pe locul 12 în țară. Această coborâre în clasamentul vânzărilor a fost generată de faptul că Sibiul se numără printre cele trei județe, alături de Tulcea și Bistrița – Năsăud, care au înregistrat scăderi în luna iunie la înmatriculări.

Mărci și modele

Din punct de vedere al preferințelor pentru mărci și modele, Sibienii au ales Dacia (36 de autoturisme noi cumpărate în iunie, cele mai multe fiind Logan 1.2 benzină), Hyundai (22, cele mai multe fiind i10 și i20), la mare distanță fiind cumpărate VW (7), Skoda (4) sau Renault 4). Nici clienții de automobile premium nu s-au înghesuit în showroom-uri luna trecută, fiind înmatriculate doar două exemplare Audi, două Mercedes-Benz, două Land-Rover și un Jeep. Achizițiile second-hand au avut un profil diferit, fiind preferate autoturismele Volkswagen (176 de unități, cele mai multe fiind Golf 4, cu motoarele 1.9 TDI și 1.6 benzină), urmate de modele Ford (60 de autoturisme, din care cele mai multe au fost Focus 2, cu motor 1.6 diesel) și cele Opel (54 exemplare, cele mai multe fiind Astra G).

Parc auto

La sfârșitul anului trecut, județul Sibiu avea un parc auto ce număra 137.201 vehicule înregistrate oficial, din care 106.462 erau autoturisme. La acestea se adaugă cele aproximativ 4.000 de vehicule (autoturisme, utilitare și altele) înmatriculate anul acesta. Vârsta acestui parc este destul de mare, însă categoriile cu ponderea cea mai mare în parcul auto al Sibiului o au cele cu o vârstă între 6 și 10 ani, respectiv între 10 și 15 ani, cu aproape 40.000 de vehicule în fiecare din cele două categorii. Peste 24.000 de autoturisme înmatriculate în județul Sibiu depășesc 20 de ani vechime, între acestea numărându-se peste 6.000 de modele Dacia și peste 3.000 Volkswagen. Parcul auto din România a ajuns, în decembrie 2014, la 6,2 milioane de vehicule, județul Sibiu reprezentând aproximativ 2% din acest parc.

Autor: Gabriel Dogaru

mihai alexandru craciun

Economie 31.07.2015

Interviu Mihai Alexandru Crăciun: Decizia ZERO trebuie să fie închiderea IMEDIATĂ a traficului rutier pe tronsonul Săliște – Cunța. A1 Sibiu – Nădlac poate fi finalizată abia în 2018

Mihai Alexandru Crăciun, fondatorul forumului de infrastructură „Construim România”, a venit în această săptămână la Sibiu, unde, alături de fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a subliniat gravitatea situației de pe lotul 3 al autostrăzii Săliște – Cunța, susținând că dealul Aciliu poate oricând să cadă peste autostradă. Într-un interviu acordat ziarului Sibiu 100%, specialistul vorbește despre întreg sistemul de autostrăzi proiectate sau necesare în România, explicând totodată soluțiile prin care putem ajunge să construim anual sute de kilometri de autostradă.

Dezbaterea actuală din spaţiul public pe tema pericolului alunecărilor de pe lotul autostrăzii Sălişte şi Cunta a plecat de la articolul de analiză a lotului Săliște- Cunța pe care l-aţi publicat în urmă cu două săptămâni. Cât de grave sunt lucrurile pe acest tronson?

Situaţia este extrem de gravă în mai multe puncte de pe traseu şi tocmai aici este marea problemă pe acest lot de autostradă. Avem în primul rând imensul debleu (şanţul adânc prin care trece autostrada) prin Dealul Bucium (Aciliu), unde malurile sunt instabile şi se pot oricând prăbuşi peste autostradă, mai ales odată cu sosirea ploilor de toamnă. Aici nici măcar soluţia propusă de Impregilo – reducerea pantei dealului până la 1:5 – nu a fost aplicată până la capăt, fiind necesare în continuare mari volume de excavaţie la capătul dinspre Sibiu al Viaductului Aciliu. Tot la acest debleul există şi un alt pericol complet ignorat. Pe malul sudic al debleului, la doar 30m de marginea lui, se găseşte magistrala feroviară 200 (Braşov – Sibiu – Arad – Curtici), care este şi ea în pericol să cadă odată cu malul peste autostradă. Chiar şi fără o alunecare catastrofală, ajunge ca acel mal să alunece câţiva centimetri spre autostrada şi asta va duce la o deraiere a trenului pe Magistrala 200. Urmează Viaductul Aciliu, al cărui capăt dinspre Orăştie (culeea 1) prezintă dovezi clare de deplasare. Acolo terasamentul din jurul capătului de pod s-a surpat şi va urma inevitabil scufundarea autostrăzii chiar înainte de intrarea pe viaduct dinspre Sebeş. Va apărea o denivelare din ce în ce mai pronunţată, care va putea oricând să ducă la un accident grav. Însă, mai rău, în caz de ploi torenţiale se poate ajunge chiar la o surpare catastrofală, fie doar a autostrăzii imediat înainte de viaduct, fie a întregului capăt de viaduct. Ori sunt suficiente deplasări de doar câteva zeci de centimetri pentru ca pe o autostrada unde se circulă în mod firesc cu viteză, consecinţele să fie tragice. Mai departe, întreg sectorul dintre Viaductul Aciliu şi Nodul Apoldu de Jos este puternic afectat de alunecări de teren sub autostradă. Au apărut deja mari denivelări şi fisuri care creează efecte de trambulină, care la fel, pot duce la tragedii rutiere în contexte dificile de trafic (noapte, ploaie, un şofer mai puţin experimentat care se sperie în timpul unei depăşiri etc. ) Nu în ultimul rând, chiar în curba de dinainte de Nodul Apoldu de Jos există un deal împădurit care de asemenea este neconsolidat şi prezintă semne de alunecare spre autostrada A1.

CNADNR a transmis săptămâna trecută acel comunicat în care a recunoscut o parte din problemele tratate în articol şi totodată a făcut publice o serie de sute de „neconformităţi” consemnate în ultimii 4 ani, de la faza de proiecţie la faza de execuţie. Cum s-a ajuns în această situaţie, să fie din start investite sute de milioane de lei, într-un proiect început greşit?

Ca peste tot, atunci când este vorba de finaluri tragice, nu este vorba doar de o singură eroare, ci de un întreg lanţ de erori, fiecare amplificând efectul celei de dinainte.S-a început de la studiul de fezabilitate care nu a inclus un studiu geotehnic, ci doar avertizări despre problemele de teren. Constructorii au greşit la rândul lor asumându-şi în necunoştinţă de cauză o lucrare despre care existau serioase semne de întrebare. Totul se putea remedia fără nicio problemă şi fără niciun cost suplimentar dacă măcar proiectarea era făcută corect. Însă aici începe un lanţ de erori complet de neînţeles. Proiectantul a făcut un studiu geotehnic incomplet, ale cărui prevederi le-a ignorat tot el în faza de proiectare. În plus, a şi schimbat soluţia tehnică din Dealul Bucium (Aciliu), adică a înlocuit tunelul cerut în studiul de fezabilitate cu actualul debleu uriaş. Cu toate că CNADNR ştia că proiectul este întocmit greşit, pe un studiu geotehnic incomplet, a aprobat Proiectul Tehnic. Iar la final ajungem înapoi la constructorul Impregilo, care a construit total neprofesionist, încălcând propriul Proiect Tehnic şi agravând în acest fel alunecările de teren din zonă. Nu s-au făcut consolidări corespunzătoare şi la timp, nu s-au respectat etapele tehnologice, s-au folosit materiale de calitate inferioară şi aşa mai departe, toate acestea fiind consemnate în acele peste 300 de note de neconformitate avansate de consultanţi către CNADNR. În completarea acestui lanţ de erori a venit punctul de vedere al unui geolog experimentat de la Institutul Geologic Român (Vulnerabilitatea geologică a autostrăzii Sebeş-Sibiu), care arată că în zona există un sistem de falii tectonice active, care contribuie direct la mişcările de teren de la suprafaţă. Ţinând cont de modul superficial în care a fost întocmit studiul geotehnic, nu am nici un dubiu că perspectiva tectonică a regiunii a fost ignorată cu desăvârşire de proiectantul autostrăzii.

Ce soluţii vedeţi în acest moment pentru prevenirea unei tragedii ?

Decizia ZERO, trebuie să fie închiderea IMEDIATĂ a traficului rutier pe acest tronson. Pentru că este clar că problemele sunt mari şi că nimeni nu ştie exact CÂT de mari. Pentru orice problemă există soluţii tehnice, doar că problema trebuie întâi cunoscută. Şi este evident că nimeni nu ştie exact ce se întâmplă sub autostradă. Avem nevoie de un studiu geotehnic complet şi detaliat, dublat de un studiu al Institului Geologic Român. Iar pe baza lui să fie proiectate soluţiile de remediere. Nici un specialist nu poate enunţa aceste soluţii înainte de a fi cunoscute exact problemele – se vede bine unde s-a ajuns lucrând în necunoştinţă de cauză – dar în principiu poate fi vorba de construcţia unui tunel artifical în Dealul Aciliu, de lungirea Viaductului Aciliu spre Apoldu, eventual de apariţia de noi viaducte de câte 200-300m în zonele cele mai instabile din Dealul Apoldu, eventual relocarea Magistralei Feroviare 200 la circa 300m mai spre DN7. Accentuez însă că toate aceste soluţii trebuie să reiasă din expertiză de detaliu făcută de specialişti.


Dacă tronsonul A1 Orăştie – Sibiu Lot 3 (Cunța – Sălişte) nu va avea recepţia semnată până la finele lui 2015, vom pierde finanţarea europeană de 114 mil. EUR pentru acest lot

Până la urmă, din ce bani vor fi remediate toate problemele – credeţi că va fi dispus constructorul să plătească cât va fi necesar sau statul trebuie să suporte costul unora dintre noile soluţii tehnice?

Sigur că la nivel de contract, situaţia ar trebui remediată pe banii constructorului italian. Dar sumele sunt foarte mari. Impregilo susţine că a cheltuit deja 40 de milioane de EUR peste valoarea de contract şi cere aceşti bani de la CNADNR, doar până acum. Soluţiile tehnice noi, care vor stabiliza cu adevărat autostrada vor presupune alte câteva zeci de milioane de EUR. Cu siguranţă că atunci când vorbim de un total de 70 – 100 de milioane de EUR, Impregilo îşi va face calculele şi este posibil să treacă la acţiuni în instanţa, ori să prefere rezilierea contractului şi plata penalităţilor care ar putea fi mai mici decât costul remedierilor.
O acţiune în instanţă practic ar bloca proiectul şi ar lasă CNADNR în faţă a două opţiuni: fie să închidă autostrada pe durata procesului, fie să o repare cu bani din bugetul naţional. Pentru că Uniunea Europeană nu va aloca fonduri suplimentare pentru reparaţii. Mai mult, dacă tronsonul A1 Orăştie – Sibiu Lot 3 (Cunța – Sălişte) nu va avea recepţia semnată până la finele lui 2015, vom pierde finanţarea europeană de 114 mil. EUR pentru acest lot şi vom fi nevoiţi să restituim Uniunii Europene toţi banii decontaţi deja pe acest proiect. Că ulterior aceşti bani vor fi recuperaţi sau nu de la Impregilo în decurs de câţiva ani, asta va rămâne de văzut în instanţă. Dar deocamadata ne îndreptăm spre deznodământul practic în care întregul lot, cu tot cu reparaţii va fi suportat de la bugetul naţional.

Care este situaţia cu celelalte tronsoane ale autostrăzii Sibiu – Nădlac, aflate în momentul de faţă în faza de execuţie?

Venind dinspre Nădlac, avem: A1 Timişoara – Lugoj Lot 2 (Izvin – Sanovița) are termen de finalizare în primăvara lui 2016, dar stadiul de execuţie este la 80% şi sunt mari şanse să fie finalizat până la finele lui 2015. De altfel, ar fi esenţial acest lucru pentru a nu pierde finanţarea europeană pentru acest tronson.
A1 Lugoj – Deva Lot 2 (Dumbravă – Cosevița) Finalizarea lui presupune construcţia a trei tunele neprevăzute în proiectul iniţial. Există intenţia CNADNR de a deschide în acest an primii 15km din acest tronson, între Dumbrava şi Margina, urmând ca ceilalţi 13 km să fie gata atunci când vor fi finalizate cele trei tunele lipsă în 2018 – 2019.
A1 Lugoj – Deva Lot 3 (Cosevița – Ilia) are un stadiu fizic de doar 15%, deşi contractul de execuţie a fost semnat în august 2013. Ar fi trebuit finalizat în primăvara lui 2016, dar termenul realist de finalizare este finalul lui 2016 sau chiar primăvara 2017.
A1 Lugoj – Deva Lot 4 (Ilia – Şoimuş) este tronsonul cu cea mai avansată execuţie. Însă chiar şi aşa, la 35%, este mult întârziat. Ar fi trebuit de asemenea să fie finalizat în primăvara lui 2016, dar termenul realist este tot finalul lui 2016 sau chiar primăvara lui 2017. Pe acest lot există şi o problema specială, respectiv faptul că licitaţia a fost câştigată cu o ofertă de doar 40% din estimarea CNADNR, adică mult subevaluat. Şi continuă să planeze semnul de întrebare dacă UMB va putea finaliza acest tronson cu atât de puţini bani sau va ajunge în cele din urmă să preseze CNADNR să-i suplimenteze contractul.

Deci nu credeţi că până la finele anului 2016 se va putea finaliza autostrada Sibiu – Nădlac?

Nu. Nu există nici o şansă reală să avem autostrada A1 Sibiu – Nădlac complet finalizată până la 31.12 2016, din cauza problemelor tronsoanelor 2 şi 3 dintre Lugoj şi Deva. Acolo s-a impus realizarea a trei tunele cu rol de ecoducte, care din incompetenţa şi proastă comunicare între CNADNR şi Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, nu au fost incluse la timp în proiectele iniţiale ale celor două loturi. Realizarea tunelelor trebuie licitată, dar CNADNR amână fără nici o explicaţie lansarea acestor proceduri. În condiţiile în care construcţia efectivă poate dura circa 2 ani, la care se mai adaugă circa 6 luni pentru procedurile de licitaţie, A1 Sibiu – Nădlac poate fi finalizată abia în 2018. Şi asta doar dacă CNADNR iniţiază procedurile de licitaţie pentru cele trei tunele în următoarele 30 de zile.
Totuşi, trebuie spus că la finele lui 2015 A1 va fi completă de la Lugoj la Nădlac, iar la finele lui 2016 de la Sibiu la Nădlac vor fi gata peste 300 km din cei 338 km ai A1 Sibiu (Șelimbăr) – Nădlac.

Direcţia în care acţionează Compania Naţională este clară şi n-am nici un dubiu că în actuală formulă de conducere A1 Sibiu – Piteşti NU va fi gata nici în 2022

Care consideraţi că sunt şansele de a circula pe autostrada Sibiu-Piteşti până în 2020?

Sunt şanse mari doar dacă se schimbă actuala conducere a CNADNR, care timp de trei ani s-a opus public acestei autostrăzi, iar acum, deşi o declară prioritate naţională conform Master Planului General de Transport, continuă să îi tergiverseze procedurile de realizare. De exemplu, între data de desemnare a câştigătorului licitaţiei de actualizare a Studiului de Fezabilitate şi semnarea efectivă a contractului cu câştigătorul au trecut patru luni fără nici o explicaţie. Asta după ce relansarea licitaţiei fusese amânată 18 luni, tot fără nici o justificare. În schimb, toate procedurile care ţin de A3 Comarnic – Braşov, pe care conducerea CNADNR continuă să o favorizeze, se desfăşoară cu o viteză ameţitoare. De exemplu, la nici două săptămâni după anunţul privind eşecul concesiunii A3 Comarnic – Braşov, CNADNR a lansat licitaţie de execuţie pentru două tronsoane complet inutile, respectiv A3 Râşnov – Cristian şi A3 Centură Comarnic. Direcţia în care acţionează Compania Naţională este clară şi n-am nici un dubiu că în actuală formulă de conducere A1 Sibiu – Piteşti NU va fi gata nici în 2022.

În ce ritm avansează lucrările pe autostrada Sebeş-Turda şi când estimaţi că va fi gata?

Cel mai devreme în 2017 şi asta doar dacă se rezolvă numeroasele probleme cu exproprierile şi acordurile de mediu de pe această autostradă. Contractele sunt semnate în 2013 şi cu toate acestea progresul pe tronsoane este între 5 şi 30%. Adică lucrările sunt abia la început şi avansează în ritm de melc. Din nou însă, CNADNR nu pare deloc interesată de accelerarea construcţiei şi nici de faptul că pentru A1 Sebeş – Turda pierdem 450 milioane EUR din fondurile europene nerambursabile din exerciţiul 2007 – 2013.

Care ar fi variantele de realizare a proiectului „Autostrada Transilvania”?

În acest moment din fosta A3 Autostrada Transilvania, în Master Planul General de Transport mai există doar secţiunea A3 Târgu Mureş – Borş şi autostrada Sibiu – Făgăraş, dar de această dată ca parte a autostrăzii Braşov – Sibiu. În schimb nu mai este inclusă secţiunea Târgu Mureş – Făgăraş. Sunt şanse mari ca A3 Târgu Mureş – Borş să fie finalizată până în 2020, iar Braşov – Făgăraş abia în decada următoare. Totuşi, dacă s-ar renunţă la ambiţia nejustificată numită A3 Comarnic – Braşov, atunci autostrada Sibiu – Făgăraş – Braşov ar trebui să fie prioritară şi ar putea fi demarată înainte de 2020. Tronsonul Târgu Mureş – Făgăraş rămâne în suspensie. El poate fi oricând introdus în Master Plan dacă cifrele şi dezvoltarea economică a României o justifică în anii următori. Însă este previzibil ca după finalizarea A10 Sebeş – Turda, ruta Cluj – Târgu Mureş – Braşov să piardă o mare parte din trafic şi atunci A3 Târgu Mureş – Făgăraş să nu mai aibă justificare pentru următorii 10-20 de ani.

Ce alte autostrăzi ar fi vitale pentru dezvoltarea României în acest moment?

Prioritatea zero a României este finalizarea de urgenţă a coridorului de autostrada de la graniţa de vest la Portul Constanţa, pe ruta Nădlac – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa. Această presupune finalizarea A1 Lugoj – Deva, construcţia A1 Sibiu – Piteşti şi a A0 Centură Bucureşti pe una dintre ramuri, Nord sau Sud. Este însă de preferat A0 Nord, care ar lega astfel toate cele 3 autostrăzi care sosesc în Bucureşti. Apoi este imperios necesară o autostradă care să lege Transilvania de Moldova, fie ea Târgu Mureş – Iaşi, fie Braşov – Bacău. Master Planul General de Transport favorizează Târgu Mureş – Iaşi, inclusă deja în reţeaua TEN-T core, însă alternativa prin Braşov ar fi mai uşor de construit. Apoi este necesară autostrada Sibiu – Braşov, care ar racorda astfel puternicul centru industrial Braşov la reţeaua europeană de autostrăzi. Urmează în ordinea priorităţii Piteşti – Craiova şi o legătură a celei mai mari aglomeraţii urbane de după Bucureşti, Brăila – Galaţi, la reţeaua europeană de autostrăzi.

Dacă şi acum, cu Master Planul aprobat, începem iar să alergăm cu autostrăzile pe hărţi multicolore, aşa cum face CNADNR care licitează studiul de fezabilitate pentru A3 Sighişoara – Făgăraş, care NU EXISTĂ în Master Plan, vom sfârşi prin a pierde fondurile europene şi a nu construi autostrăzi

Care sunt soluţiile pentru ca ritmul lucrărilor la autostrăzi să fie mult mai rapid? Practic, cei câte 20 de km daţi în folosinţă în toată România într-un an, aşa cum se întâmplă în prezent, nu înseamnă nimic…

Coerență, preocupare şi competenţă. Avem un plan: Master Planul General de Transport. Bun sau prost, el există şi este aprobat şi de Comisia Europeană. Acum trebuie să ne ţinem de el. Avem nevoie să ajungem la un ritm susţinut de 100 – 150 km de autostrada nouă pe an. Şi avem toate premizele să ajungem la acest ritm, pentru că SUNT BANI. În schimb, dacă şi acum, cu Master Planul aprobat începem iar să alergăm cu autostrăzile pe hărţi multicolore, aşa cum face CNADNR care licitează studiul de fezabilitate pentru A3 Sighişoara – Făgăraş, care NU EXISTĂ în Master Plan, vom sfârşi prin a pierde fondurile europene şi a nu construi autostrăzi. Adică exact ce s-a întâmplat în cea mai mare parte a ultimilor 26 de ani.

Unde e de fapt problema pe care o are România – cum au reuşit alte ţări să îşi dezvolte o infrastructură într-un timp mult mai scurt şi să atragă fonduri europene, iar la noi treaba merge în ritmul melcului?

Principala problemă a subdezvoltării infrastructurii este incoerenţa. Indiferent de ce plan s-a făcut şi s-a aprobat în ultimii 26 de ani, fiecare nou guvern, fiecare nou ministru şi fiecare nou director a avut alte idei decât ceea ce fusese planificat anterior. Aşa că practic de 26 de ani România dezvoltă infrastructură fără niciun plan. Iar asta înseamnă nu doar risipă de resurse, dar nici un proiect, fie el şi finalizat, nu ajunge să fie util. De exemplu avem îngropaţi de 7 ani 250 de milioane de EUR în Viaductul Suplacu de Barcău pe pe A3 Suplacu de Barcău – Borş. Sau avem A3 Bucureşti – Ploieşti de 55 km, care a costat 450 milioane EUR şi care stă nefolosită pentru că îi lipsesc ultimi 2.5 km care să o lege la reţeaua stradală a Bucureştiului. Şi lista e mult, mult mai lungă. Ceea ce au făcut ţări că Polonia, Ungaria, Bulgaria – ca să vorbim numai de ţările foste comuniste – a fost să-şi stabilească un plan şi să se ţină de el, indiferent de guvernare. Asta e cheia succesului lor. Ungaria are acelaşi plan de autostrăzi din 1969 încoace, cam de pe când şi-a făcut şi România primul plan. Master Planul General de Transport al României nu e nici pe departe primul plan de infrastructură. Am mai avut anterior mai multe Planuri de Amenajare a Teritoriului, care includeau infrastructură de transport şi care au fost votate că legi în Parlament. Şi cu toate acestea n-au avut nici o valoare practică. Chiar şi acum, când Master Planul General de Transport este convenit cu Comisia Europeană, după cum spuneam, CNADNR lansează licitaţii complet în afara lui. Este trist, foarte trist, că nu învăţăm nimic după 26 de ani de haos. Sper doar că în cele din urmă rigoarea ne va fi impusă de Comisia Europeană.

Ad
artificial-intelligence-human-brain

Educatie 31.07.2015

În culisele inteligenței – retrospectivă „Portret de Olimpic 2015”

Sibiul are olimpici!!! Chiar are copii și tineri excepționali, care excelează atât la notele obținute la școală și concursurile școlare, cât și la caracter și suflet. Sunt spirite libere, ghidate de voință și plăcerea de a arăta de ce sunt în stare și care, sprijinite din umbră de familie, prieteni și profesori reușesc să facă performanță într-un sistem fragil, care nu-i ajută aproape deloc. Nu-i cunoașteam, însă ei sunt cei care ne fac cunoscuți pe noi. Duc numele județului Sibiu pe cele mai înalte podiumuri naționale și internaționale. Sunt lipsiți de egoism și sunt mai mult decât bucuroși să împartă cu oricine ceea ce știu, ceea ce experimentează, ceea ce învață. O parte dintre ei rămân în țară, pentru a dmonstra în continuare că se poate, iar o parte dintre ei pleacă în țări străine, pentru a studia la școli de prestigiu și a ne face în continuare mândri. Acum îi cunoaștem, pentru că, timp de 12 ediții ale ziarului am scris despre ei. Citiți în cele ce urmează o retrospectivă în care veți descoperi principiile după care se ghidează acești tineri și descoperiți partea frumoasă a învățământului românesc.

IMG_0912-800x536Maya Kielhorn, elevă în clasa a X-a la Colegiul Național Sammuel Von Brukenthal din Sibiu s-a întors anul acesta cu premiul întâi de la Olimpiada Națională de Germană Maternă. O fată ambițioasă, pasionată, cu rezultate anterioare, ce se încadrează perfect în serialul nostru despre olimpicii sibieni. Maya face parte din categoria elevilor cu note atât de mari, încât toată țara le vede, din categoria elevilor care învață mai mult decât li se dă, din categoria celor mai buni.
„Îmi place să citesc, dar și să scriu diferite texte precum articole, poezii sau povestiri. Am prieteni buni printre colegii de liceu. Mi-aș dori totuși din partea unora mai multă profunzime, mai mult interes pentru esență si mai puțină atenție acordată aparențelor.”

daria soucaDaria Souca a obținut anul acesta locul I la Olimpiada Națională de educație tehnologică. Ea este elevă în clasa a VII-a, la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga”, din Sibiu. Primul contact pe care l-a avut cu această materie a fost în clasa a V-a, când a început să o studieze. Este destul de complicat să definim exact ce înseamnă educație tehnologică. „Lumea se schimbă, și cu ea și locul omului în această lume. În întreaga Europă, responsabilii învățământului caută să atenueze divorțul dintre educația primită și viața profesională viitoare. Așa s-a născut educația tehnologică, integrată progresiv în programele școlare și devenită o nouă disciplină a ciclului mediu”, spune Yves Deforge, unul dintre cei mai cunoscuți autori de cărți de specialitate în acest domeniu.
„Mi-am dorit foarte mult să ajung aici, iar asta m-a motivat să muncesc pentru a obține acest loc la olimpiadă. Este cea mai importantă realizare a mea de până acum, iar sentimentul pe care l-am avut când am urcat pe scenă, la festivitatea de premiere, a fost unul deosebit.(…) Celor de vârsta mea le spun să își urmeze visele, să fie preocupați de lucrurile care ne ajută să ne dezvoltăm ca persoane și care ne îmbogățesc cunoștințele. Consider că acestea sunt adevăratele valori care trebuie apreciate”.

Diana VargaDiana Varga a obținut locul I la Olimpiada Naţională de Arte Vizuale, Arhitectură şi Istoria Artei, secţia Pictură, clasa a XII-a. Fata a prezentat o compoziţie picturală, în care a introdus elemente arhitecturale definitorii pentru oraşul în care s-a desfăşurat aceast eveniment și anume, Aradul. Cu alte cuvinte, Diana i-a dat gata pe toți cei care i-au jurizat tabloul. Pentru noi, acest premiu înseamnă o mândrie locală deosebită, pentru ea însă: „ O dorinţă împlinită, mulţumire de sine, dragoste pentru artă, constituind un loc, un timp special din viaţa mea, care poate fi, de ce nu, un nou început de drum în creaţia mea”.
„Am învăţat să fiu spontană, iar pensula să-şi depăşească atribuţia de instrument artistic, prin intermediul acesteia reuşind să creez şi să dau viaţă emoţiilor, sentimentelor reflectate în petele de culoare aşternute pe pânză. […] Îmi doresc să creez, şi dacă se poate, prin artă, prin dragoste şi un strop de nebunie, să iubesc şi să ofer speranţă şi bucurie prin frumos”.

Ioana TocoaieIoana Daniela Tocoaie este elevă în clasa a XI-a la Liceul de Artă. S-a născut în Sibiu, pe 16 ianuarie 1998, dar locuiește alături de familia ei în Avrig. Ioana a obținut premiul I la Olimpiada Națională de Arte Vizuale, Arhitectură şi Istoria Artei, secţia pictură. În cadrul competiției a trebuit să picteze Biserica Romano Catolică din Arad. Compoziția i-a ieșit atât de bine, încât nimeni nu i-a putut contesta talentul, cu atât mai puțin comisia de examen. „Când am aflat clasamentul din cadrul olimpiadei am înțeles că acela este unul dintre cele mai importante momente din viața mea și am primit rezultatul cu multe lacrimi de bucurie. Mă încântă faptul că ceea ce fac este apreciat, iar punctajul obținut reprezintă o confirmare a muncii mele, o dorință împlinită și încă un motiv pentru a continua.”
„Vârsta mea, aș picta-o într-o explozie de culori, deoarece acum avem de ales dintre miile de drumuri pe care le avem deja bătucite sau putem să ne creem drumuri noi. Bătrânețea aș picta-o în culori calde, pentru a transmite liniștea sufletească, pacea și împăcarea de care fiecare om ar trebui să dispună de la o anumită vârstă. […] Noi, cei tineri ar tebui să fim mult mai responsabili, să muncim mai mult, să facem ceea ce ne place, pentru că de noi depinde mai departe. Viitorul nostru, cariera, depinde de ceea ce facem acum.”

Madalina ravarMădălina Răvar s-a născut în 2 septembrie 1996, la Sibiu. Școala primară a făcut-o la Școala nr. 18, apoi clasele V- VIII le-a urmat la Colegiul Național „Octavian Goga”. A urmat Colegiul „Gheorghe Lazăr”, iar anul acesta a participat, încă o dată la Olimpiada Națională de Astronomie și Astrofizică! Mădălina s-a întors acasă cu Medalia de Aur. „La acestă olimpiadă am mers mult mai încrezatoare, cu vise mari și pot spune ca mi le-am împlinit. Dincolo de medalia obținută, m-am calificat în lotul lărgit, pentru Olimpiada Internațională”. De curând, Mădălina a susținut examenul de bacalaureat în sesiunea specială pentru olimpici, examen la care notele i-au confirmat valoarea. A obținut 9,90 la matematică, 10 la fizică și 8,40 la limba română. Își va continua studiile în țară, la Facultatea de Fizică din București.
„Visul meu este să lucrez în cercetare, în acest domeniu și sper ca Institutul de la Măgurele să devină un centru de cercetare puternic. De asemenea, mi-aș dori foarte mult să pot ajuta la dezvoltarea astrofizicii în țară, în rândul tinerilor, deoarece există mulți elevi care nu au auzit de această olimpiadă. Până și eu am descoperit târziu acest domeniu și îmi pare rău că nu am studiat astrofizica mai devreme. […] Astrofizica este un fel de fizică aplicată pe întreg universul. Astronomia și Astrofizica studiază absolut tot ce există în spatiu și răspunde la o mulțime de întrebări, iar asta mă atrage foarte mult”.

Darius StrauleaDarius Străulea este copilul care a reușit să obțină locul II la Olimpiada Națională de Muzică de anul acesta, după doar doi ani de când studiază acest instrument. A terminat clasa a VIII-a la Liceul de Artă din Sibiu unde, inițial, a studiat pianul. La începutul clasei a VII-a, însă, a descoperit clarinetul. A fost atât de fascinat de sunetul său catifelat și construcția sa, încât s-a decis să-l studieze. Profesorul la care a apelat pentru a studia acest instrument este Călin Călugăru, profesor de clarinet la Liceul de Artă din Târgu Mureș. La început, acesta recunoaște că a fost reticent, însă a acceptat. Și iată că nu a trecut nici un an și jumătate de studiu al acestui instrument și deja au apărut primele performanțe. Darius a obținut aproape punctaj maxim la olimpiadele pe județ. 99 din 100 de puncte. Astăzi, este deținătorul locului II, la diferență foarte mică de primul loc, la Olimpiada Națională, acolo unde a avut o concurență acerbă.
„Pentru Olimpiada Națională m-am pregătit intens, pentru că știam ce concurență este. Așa am reușit să fac față cerințelor și să-mi interpretez melodia foarte bine. Punctajul meu a fost foarte apropiat de cel care a obținut locul I. Îmi place să interpretez muzică clasică, pentru că este cea mai variată muzică. […] Clarinetul la care cânt face parte din familia sopran și, dacă mi s-ar ivi posibilitatea, aș cânta în America. Nu am fost niciodată acolo și am auzit că este foarte frumos”.

Gabriel ChiricaGabriel Chirică este elev în clasa a VII-a la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr 2, din Sibiu. Profesoara lui de pictură spune că este un talent înnăscut, iar Gabi pictează de când se știe. Este olimpic. Anul acesta a participat pentru prima dată la Olimpiada Națională de Educație Plastică și a obținut locul al II -lea pe țară. Copilul este la fel ca toți ceilalți: senin, vesel, curios și la fel ca orice pictor își spune povestea prin culori. Cu toate că Gabi nu aude, el găsește mereu căi prin care să se exprime. Astfel, cei din jur ajung să-l cunoască. Deși în lumea lui nu sunt sunete, există tonuri puternice de culoare.
„Este un băiat deosebit, creativ, liniștit, visător. O fire de artist. De multe ori se pierde într-un punct fix, gândește, își imaginează după care reproduce. În excursii sau pe oriunde merge este foarte atent la detalii. Îi place sportul, în mod special fotbalul și este un copil cuminte și un bun coleg. ”, prof. Manuela Ionescu, diriginta lui. „Este un desanator bun, perseverent, dornic de a cunoaște tainele artei. A cucerit comisia încă de la prima lui participare. De câte ori pictează este fericit. Se vede că tot ceea ce face, face cu pasiune”, Ioana Guta, profesoara de desen.

stefanieStefanie Ziegler este elevă în clasa a XI-a, la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”. Anul acesta a obținut locul II la Olimpiada Națională de Germană maternă. Pasionată în aceeași măsură și de alte limbi străine și de citit, Stefanie mai participă și la olimpiade de istorie și engleză, la care a obținut rezultate frumoase. De excelat, a excelat însă la germană și recunoaște că nu a știut exact ce-și dorește până nu a descoperit de ce este capabilă la această materie.
„Eu cred că germana a jucat şi joacă în continuare un rol important în Sibiu. Oraşul a fost construit, administrat şi locuit de poporul german timp de aproximativ opt secole. Majoritatea actelor au fost eliberate fie pe latină, fie pe germană. Cea mai mare parte din istoria Sibiului a fost scrisă pe limba germană. Acum, germana este valoroasă pentru oraş deoarece deschide noi posibilităţi economice. […] În ceea ce privește generația mea, cred că există foarte mult potenţial, din care, din nefericire, rămâne mult nefolosit.”

raphaelRaphael Toth a terminat clasa a VIII-a a Școlii Gimnaziale „Herman Oberth” din Mediaș și tocmai a încheiat cu brio examenul de Evaluare Națională. Dincolo de asta însă, Raphael este olimpic național. Anul acesta a obținut locul II la Olimpiada Națională de Germană Maternă. Din septembrie ar vrea să meargă la Liceul „Stephan Ludwig Roth”, la care va ajunge doar trecând strada de la el de acasă. Regretă despărțirea de școala generală unde a fost într-o clasă pe care o consideră extraordinară, cu profesori buni și în care colegii lui, dicolo de faptul că învățau foarte bine, au dovedit și că sunt buni prieteni cu care a împărțit clipe frumoase. Regretul lui însă nu ține mult, pentru că, pe mare parte din prietenii din școală îi va reîntâlni, la liceu, la profilul pe care și l-a ales: matematică – informatică. Atunci când va trebui să ia o decizie cu privire la cariera sa, va lua în considerare posibilitatea de a deveni psiholog, ghid turistic, neurolog sau profesor.
„Prima și cea mai importantă regulă pe care o respect din clasa I este aceea de a fi atent în ore. Asta mă scutește de munca grea pe care ar trebui să o fac de unul singur acasă. În afară de aceasta sunt curios și mă uit la multe filme documentare în diferite domenii: istorie, chimie, psihologie, arhitectură. Curiozitatea, trăirea și înțelegerea materiilor predate sunt pentru mine succesul notelor mari. […] Premiul obținut la olimpiadă mi-a dovedit că, dacă îți dorești din tot sufletul ceva, lupți pentru acel ceva și crezi în visele tale, îl poți obține.”

Dora MocanDora Mocan, una dintre medaliatele naționale ale Sibiului la flaut, se întoarce în Sibiu, după 3 ani de studiu la Conservatorul din Berna, Elveția. Cu un talent de necontestat și o specializare într-o altfel de pedagogie, își dorește să ofere tot ceea ce știe copiilor iubitori de muzică. Pentru un micuț, învățarea unui instrument aduce zeci de beneficii, de la sporirea capacității de gândire, la căpătarea încrederii în ei, la învățarea răbdării și până la stimularea creativității. Dora își dorește să le împărtășească acest limbaj universal, așa cum este considerată muzica a fi, copiilor. Dincolo de experiența atâtor ani de studiu, de certificarea dată de premiile obținute și a proiectelor la care a participat, fata a învățat muzică și teoria vieții muzicale de la unii dintre cei mai mari compozitori și muzicieni contemporani nouă.
„Am început să înteleg că muzica nu este totul în viață, cel puțin pentru mine. Bucuria pe care o am fiind aproape de familie și de prietenii mei dragi, nu prin muzică am dobândit-o. Chiar dacă la noi în țară, muzica nu este o carieră din care să poți să ai un venit pe măsura efortului depus, pentru că sunt multe ore de studiu, am deci să o dăruiesc. Să lucrez cu copiii, să cânt de plăcere, alături de alți muzicieni și să aduc bucurie oamenilor din jur, prin talentul care l-am primit. Am avut ocazia, în Elveția să studiez sub un alt sistem de pedagogie, care din punctual meu de vedere, este unul benefic și mult mai eficient, pe care vreau să-l folosesc pentru ca micuții să învețe muzică. […] Acum, marea mea dorință este să dau această bucurie de a cânta la un instrument și altor copii care au potențial și în mod special voința și dorința să învețe un instrument.”

petruscaPetrușca Roman este singurul elev din județul Sibiu care a reușit performanța de a obține 10 pe linie la examenul de bacalaureat. Nota maximă a obținut-o în urma contestațiilor. La afișarea primelor rezultate, la limba și literatura română, Petrușca a avut 9,60, însă băiatul a avut curaj și, deși stia că există și riscul ca media să-i fie micșorată a încercat. „Am depus contestația pentru că materia era româna. Dacă era matematică sau biologie probabil aș fi știut exact nota pe care trebuie să o am. Am fost pe deplin conștient că la română, lucrurile, orice s-ar spune, rămân subiective. Aveam în plan cu mult înainte să depun contestație dacă nota nu era 10. Știam doar ce pot, pentru că româna este materia mea preferată. Nu am avut nicio ezitare în a depune contestația, deși multor colegi le-a fost scăzută nota după contestații.” A câștigat, pentru că profesorul care i-a corectat pentru a doua oară lucrarea a decis că este de 10. Povestea tânărului care întotdeauna a demonstrat că știe ce vrea, într-un inteviu dedicat tuturor tinerilor cu ambiții.
„Ca să ajungi să ai 10, trebuie mai întâi să îți propui să ai 10. După deviza asta m-am ghidat. […] Foarte multă lume mi-a spus să rămân cu picioarele pe pământ, iar la un moment dat, ajunsesem să mă gândesc și să-mi împărtășesc planurile cu tot mai multă reticență. Simțeam teama, de altfel normală, că nu le voi putea duce la bună îndeplinire. Chiar dacă existau îndoieli, niciodată nu am încetat să sper că voi reuși. Ideea este că succesul nu constă în tocit continuu, nici în izolare, nici în epuizare prin învățat. Nu am făcut niciunul din aceste lucruri. M-am simțit bine, am încercat să îmi scot prietenii din casă de câte ori aveam ocazia, etc. Evident că am depus un efort considerabil, mai ales acum, în ultimul an, însă ideea de bază e că trebuie să crezi în tine orice ar fi, să muncești mult, să speri și să ai și un dram de noroc. […]Am un mesaj pentru tineri și este foarte simplu. Sunt miliarde de oameni în lumea asta – ce te diferențiază este standardul pe care ți-l impui și visele pe care le ai. Poate nu le vei îndeplini pe toate, însă asta te caracterizează din start.”

Ana MariaAna Maria Cîrstea este eleva care a obținut anul acesta locul II la Olimpiada Națională de engleză, a terminat Colegiul Național Gheorghe Lazăr, a luat Bacalaureatul cu media 9,93 și a fost admisă la Durham University în Marea Britanie, unde va studia antropologie și sociologie. Ana Maria este născută pe 16 aprilie 1997, la Sibiu și este singurul copil la părinți. Susținută mereu de aceștia, spune că a fost ușor să reușească. „Părinții mei, Maria și Octavian Cîrstea sunt oameni foarte deschiși și mereu m-au încurajat să fac alegeri curajoase și să încerc lucruri noi. În afara sprijinului material, mi-au oferit încredere și respect, lucruri fără de care nu aș fi reușit să îmi ating obiectivele. Cred că am moștenit simțul umorului și optimismul de la tatăl meu, în timp ce mama mi-a oferit un spirit responsabil și altruist.” Ana Maria le transmite tinerilor de astăzi să fie, în primul rând curajoși. „Într-o societate care condamnă tot ce este diferit, deseori simțim presiunea de a ne încadra într-o categorie. Însă, aceeași societate ne oferă multe oportunități care nu sunt accesibile dinăuntrul unei carapace. Mediul competitiv nu ne permite detașare și nepăsare. A avea curajul de a fi tu însuți și de a-ți alege o cale a ta sunt ingredientele unei vieți împlinite.”
„Atunci când te afli în competiție cu tine însuți învingi dificultățile mult mai ușor și câștigi mult mai mult decât un premiu. […] Ideile cum că „tocilarii” pot avea doar note mari, nu și o viață socială, întăresc niște stereotipuri. Nu cred că trebuie să alegi între a fi un elev silitor și a avea mulți prieteni. Din potrivă, abilitatea intelectuală, în lipsa inteligenței emoționale, nu duce la nota 10. Perseverența și ambiția dobândite în urma studiului constant sunt abilități necesare în viață. Acestea sunt dublate deseori de o relație bună în familie, de o atitudine pozitivă și sociabilă. În cazul meu, prietenii joacă un rol important în reușitele mele. Aceștia mi-au fost mereu alături: m-au susținut la concursuri, am învățat împreună și m-au încurajat mereu. Atâta timp cât anturajul tău are preocupări similare, nu văd de ce viața socială ar fi o problemă. Elevul de nota 10 nu este unul stresat, dezorientat și singuratic, ci un tânăr cu zâmbetul pe buze și cu o minte antrenată.”

Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)

Eveniment 2.08.2015

Galerie Foto: Cel mai modern centru de vârstnici din județ se află la Biertan

Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-5Cea mai mare investiție de asistență socială din județul Sibiu a fost inaugurată sâmbătă la Biertan. Este vorba despre Centrul de Îngrijire și Asistență, care în prezent găzduiește 50 de suflete. Reprezentanți ai autorităților locale, județene, Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului, sau parlamentari, au luat parte la manifestarea care a debutat cu o slujbă religioasă de binecuvântare, oficiată de preoți din Biertan, Richiș și Mediașâ. După tăierea panglicii, oaspeții, însoțiți de conducerea și de personalul centrului, au vizitat întreaga clădire construită conform legislației în vigoare.

Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-30Potrivit conducerii, centrul este o instituție de asistență socială de tip rezidențial care oferă servicii specifice pentru asigurarea și promovarea unei vieți sănătoase, active, sigure, împlinte, decente și demne, pentru persoanele vârstnice cu sau fără handicap, care nu au întreținători legali, posibilități materiale de asigurare a întreținerii în propria familie și sunt dependenți de servicii sociale de bază.

Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-40Acesta este prevăzut cu 40 de camere, capacitatea de cazare fiind de 80 de locuri. În prezent, locuiesc 50 de beneficiari, care au în cameră televizor LCD și baie proprie, cu toții fiindimpresionați de condițiile hoteliere deosebite pe care le oferă centrul, de cromatica aleasă pentru zugrăvirea camerelor, draperii, lenjeria de pat, pentru amanejarea băilor, de toate finisajele și dotările.

Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-52În paralel, căminul dispune de sală de kinetoterapie, sală de masaj, cabinet de consiliere psihologică, sală de socializare și activități, capelă și alte spații amenajate pentru buna desfășurare a activității centrului. Parterul este adresat persoanelor cu dizabilități, iar etajul persoanelor în vârstă care se pot deplasa.

De asemenea, proaspătul centru dispune de 3 lifturi, (unul de persoane, unul pentru alimente și unul administrativ), parcare, dar și un locaș sfânt unde preoții din Biertan vor oficia alternbativ slujbe religioase. Centru se aprovizionează cu apă din rețeaua proprie. Stația de pompare filtrează apa prin diverse filtre, având trei bazine de colectare (două pentru stocare apă PSI- în caz de incendiu și unul pentru apa menajeră).

Președintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea, a subliniat că mai sunt multe lucruri de făcut în legislația socială:

“Vreau să mulțumesc tuturor celor care au pus umărul la realizarea acestei investiții. Cred că acest cămin pe care îl inaugurăm astăzi este un lăcaș de referință pentru asistența socială din județul Sibiu și îmi place să cred că este cel mai modern din țară. Consiliul Județean Sibiu a creat un etalon în ceea ce privește îngrijirea persoanelor vârstnice, iar în legislația socială mai sunt multe lucruri de făcut”.

Pe de altă parte, directorul centrului, Marian Antone, a vorbit pentru Ziarul Sibiu 100 % despre misiunea pe care o are față de beneficiarii noului centru.

“Sunt foarte fericit pentru ceea ce s-a realizat, pentru deschiderea noului centru. Îmi place ceea ce fac, îmi place să lucrez cu persoanele vârstnice, poate și din cauza că am fost crescut de bunici și am învățat să respect și să ajut persoanele în vârstă. Nu este o misiune ușoară ceea ce trebuie să fac, mai ales că lucrăm cu persoane cu dizabilități, avem beneficiari cu Alzheimer, toate aceste lucruri înseamnă multă răbdare și implicare sufletească. Mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în realizarea și punerea în funcțiune a acestui centru, în special colegilor”.

Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-84Căminul pentru persoane vârstnice de la Biertan este cea mai mare investiție a Consiliului Județean Sibiu în domeniul social, care depășește 9,5 milioane lei, fonduri alocate exclusiv din bugetul județean. Lucrările au început în anul 2011, în mandatul președintelui Martin Bottesch, și au continuat și s-au finalizat în mandatul actualului președinte, Ioan Cindrea, aspect considerat un act normal de ambii președinț, într-o administrație publică locală normală, cineva începe ceva, un proiect, o investiție, iar următorul o finalizează.

                                                      Vezi galeria foto de mai jos:

Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-46
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-36
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-66
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-2
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-13
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-20
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-27
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-31
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-64
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-35
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-37
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-39
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-41
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-47
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-53
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-68
Inaugurare Cămin Biertan (1 august 2015)-93

Editia tiparita : 335

Ad