13.3 C
Sibiu
vineri, martie 29, 2024

Dr. Sorin Iurian: Despre aerosoli

Cele mai citite

În urma solicitărilor privind acest subiect, voi încerca să aduc câteva informații.
Aerosolii sunt particule în stare lichidă sau solidă, de mici dimensiuni, ce se găsesc în dispersie într-un mediu gazos.
Există aerosoli naturali (la munte, la mare sau în salină) și aerosoli artificiali (produși de aparatele de nebulizare).
Nebulizatoarele produc aerosoli ce sunt utili în diverse afecțiuni respiratorii caracterizate prin inflamația și/sau îngustarea căilor aeriene (ex. sinuzită, laringită, bronșită sau pneumonie). De la început merită precizat că în obstrucția nazală izolată aerosolii au eficiență limitată, întrucât copilul va respira doar pe gură și astfel contactul particulelor din aerosoli cu mucoasa nazală este redus, fără validarea vreunui efect terapeutic.
Dintre avantajele aerosolterapiei:
– cantitatea de medicament utilizată este redusă;
– aerosolii își vor exercita efectul direct la nivelul căilor respiratorii, deci efectul este rapid; administrarea orală de medicamente pesupune mai întâi absorbtia intestinală și apoi transportul pe cale sangvină a medicamentului la nivelul căilor respiratorii, deci ”ciclul” este mai lung, întârziat și uneori grevat de reacții adverse mai importante față de administrarea aceluiași medicament în aerosoli. Mai mult, concentrația de medicament la nivelul mucoasei căilor respiratorii obținută prin nebulizare este superioară celei obținute după administrarea orală;
– aerosolii se pot folosi chiar și la sugari și, la nevoie, în timpul somnului.
Dezavantajele terapiei cu aerosoli:
– nu toate medicamentele au recomandare pentru administrarea sub formă de aerosoli (vezi mai jos);
– chiar dacă absorbția medicamentelor provenite din nebulizare este redusă în căile aeriene, pot apare reacții nedorite, de aceea se recomandă administrarea anumitpr substanțe doar sub supraveghere medicală (ex. Adrenalină);
– nu toate particulele rezultate prin nebulizare ajung la nivelul căilor respiratorii mici, deci eficiența poate fi redusă în unele boli;
– uscăciunea și iritația căilor respiratorii (după nebulizarea anumitor preparate);
– zgomotul aparatelor cu compresor poate reprezenta uneori un impediment, reducând complianța pacientului (în special a sugarului);
– risc de infecție dacă igienizarea componentelor aparatului între utilizări nu a fost corespunzătoare.
Există 2 tipuri de aparate:

  • nebulizator cu ultrasunete: acesta folosește un cristal piezoelectric producător de vibrații cu oscilații înalte și sintetizează particule cu dimensiuni mici (până la 5 microni) , deci pătrunderea acestora la nivelul căilor respiratorii mici va fi mai bună (însă nu și până la nivelul alveolelor pulmonare);
  • nebulizator cu compresor: dimensiunile particulelor este variabilă, presiunea rezultată din compresorul de aer nefiind constantă. Astfel, particulele mari vor fi reținute la nivelul căilor aeriene mari. Totuși aceste aparate sunt fiabile, rezistente în timp și ușor de întreținut.

 

spot_img
spot_img
Ultimele știri

FOTO: Copșa Mică are o autospecială de stingere a incendiilor

După ani de numeroase încercări de a obține o autoutilitară funcțională de stingere a incendiilor, acest lucru s-a realizat...
spot_img
Shortcode field is empty!

Știri pe același subiect