Foto Doru Buzducea - Copy

Sanatate 9.06.2017

Interviu Doru Buzducea: Inima mea nu încetează să bată pentru asistența socială. Mulțumesc, Sibiu!

Orașul Agnita a găzduit în această săptămână conferința națională „Asistența socială, știință și artă în contextul dezvoltării durabile”, eveniment organizat de Colegiul Național al Asistenților Sociali – Structura Teritorială a Județului Sibiu, cu scopul de a dezvolta și promova profesia de asistent social în România. La conferință a participat și președintele Colegiului Național al Asistenților Sociali din România, Doru Buzducea, doctor în Sociologie, decanul Facultății de Sociologie și Asistenţă Socială din cadrul Universității Bucureşti, personalitate care militează neîncetat pentru prezența asistenților sociali la nivelul fiecărei comunități locale din țara noastră.

Ce înseamnă asistența socială în ansamblul ei, îndeosebi acum, în contextul unei dezvoltări durabile, pe care a fost centrată și tema conferinței desfășurate la Agnita?

De aici, din inima țării, dorim să ne facem auziți, dorim să readucem în atenția autorităților necesitatea ca la nivel local să fie angajați asistenți sociali, profesioniștii care aduc plus valoare comunităților locale. Căci așa cum frumos o spune și titlul conferinței de la Agnita, nu există dezvoltare durabilă fără asistență socială. În plus, și eu cred, la fel ca și dumneavoastră, sibienii, că nu se poate face asistență socială fără asistenți sociali! Locul asistenților sociali este în primul rând la nivelul primăriilor locale, aproape de nevoile umane, acolo unde putem să prevenim instalarea unor patologii sociale ce pot genera ulterior adevărate drame individuale și familiale.


Această profesie reclamă cu siguranță, mai mult decât pasiune, chemare – vocație. Care sunt provăcările acesteia în condițiile unei societăți încă aflate în proces de tranziție, în România?

Da, pe lângă cele menționate de dumneavoastră, este nevoie de competențe și abilități care se dobândesc pe băncile universităților, nefiind suficient bunul simț sau vocația, chiar dacă acestea sunt esențiale. Un asistent social este pregătit și echipat să intervină la nivel comunitar în orice situație de dificultate sau de risc social. Există multe provocări legate de lipsa asistenților sociali angajați în rețeaua rurală a primăriilor, de încărcătura prea mare de cazuri per asistent social, de remunerația scăzută pentru munca depusă, de lipsa de susținere tehnică și logistică din partea autorităților. Toate aceste neajunsuri sperăm, ca în timp, să putem să le depășim.

Care este profilul psihologic care se pliază cel mai bine pe această „mai mult decât” o profesie?

Bine spus „mai mult decât o profesie”. Într-un alt interviu am enumerat câteva calități ce au inspirat chiar titlul acelui material: „Asistenții sociali sunt de foarte multe ori niște supereroi”. Da, este nevoie pe lângă o pregătire profesională temeinică, de alte calități și trăsături de personalitate pentru a face față provocărilor din teren: tenacitate, determinare, capacitatea de a lucra în rețea, de a face conexiuni etc. Iată de ce un asistent social este atât de valoros și de important la nivel comunitar.

Cât de acută este nevoia de asistenți sociali?

Extrem de acută. Ministerul de resort recunoștea acum câțiva ani nevoia a 11.000 de asistenți sociali în sistem, aceștia acoperind doar necesitatea în ceea ce privește evaluările în privința acordării venitului minim garantat, neluând în discuție nevoia de asistenți sociali care să fie angajați în serviciile de specialitate și în cele de prevenție. Sistemul educațional este pregătit, a format peste 36.000 de absolvenți de asistență socială, aceștia sunt gata să intre în sistem. Este nevoie ca autoritățile locale să dezvolte serviciile de asistență socială, să angajeze asistenți sociali și nu doar persoane cu atribuții. Știu că este un subiect delicat, acesta al persoanelor cu atribuții și tocmai de aceea nu doresc să-l ocolim, ci să spunem lucrurilor pe nume: atâta vreme cât nu angajăm la nivel local asistenți sociali cu aviz de exercitare a profesiei, eliberat de către CNASR, problemele sociale locale se vor agrava, iar costurile plătite de către comunitate încercând să repare efectele acestor probleme sociale, vor fi cu mult superioare salariului plătit unui asistent social. Așadar, este mai eficient și mai „economic” să angajăm asistenți sociali la nivel comunitar.

Cum colaborați cu structura teritorială Sibiu a CNASR?

Excelent! Reprezintă una dintre cele mai mature și mai de încredere dintre structurile județene. Și pentru că am ajuns la acest punct, dați-mi voie să mulțumesc pentru organizare, dar și pentru sprijin echipei locale a CNASR, echipă coordonată majestuos de către doamna Valeria Guliman – câștigătoarea premiului pentru întreaga carieră la prima ediție a Galei Naționale de Excelență în Asistență Socială, iar de atunci încoace, la fiecare ediție, Sibiul are câștigători pe scena Ateneului Român. Mulțumirile mele se îndreaptă și către: Sorina Corman, Loredana Botea, Viorica Bobic, Lavinia Iagăr și către întreaga echipă sibiană.

Sunteți dascăl. Modelați caractere și îndrumați destinele studenților dumneavoastră. Cum ați contura imaginea studentului de azi, „înregimentat” în asistența socială?

Studentul de astăzi este un bun cunoscător al realităților sociale, cu sensibilități aparte și cu deschidere spre ființa umană. Tocmai de aceea relația mea cu studenții este una inspirațională, nu doar formativă. Așa cum spunea C. Noica: „în actul de învățare, nu se știe cine dă și cine primește”. De curând am primit din partea lor distincția de profesor Bologna, adică „prof tare”, o dovadă a faptului că drumul ales în cariera didactică, acela de a-i motiva și inspira este cea mai bună cale de a transmite valori, de a forma caractere. Și dacă îmi permiteți, vreau să mulțumesc aici studenților mei de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, pentru parteneriatul în actul de educație și de învățare.

În ce cheie definiți succesul?

Succesul, pentru mine, este o chestiune pe termen lung. Este important să ieșim din tipare, să ne ghidăm după valori autentice, care, pe termen lung, se vor dovedi a fi câștigătoare, să fim încrezători și să privim mereu cu speranță spre viitor! Este o chestiune legată de demnitate!

Ce semnificație are pentru dumneavoastră sintagma bipolară „uneori câștigi, alteori înveți” – J. Maxwell?

John Maxewell este unul dintre scriitorii mei motivaționali preferați. Există situații, întâmplări, întâlniri, pierderi, care vin în viața noastră ca provocări, ca lecții de viață, pentru a ne forma, pentru a ne readuce la esența lucrurilor. Dacă mă întrebați direct, o să vă raspund la fel de direct: eu tot timpul câștig, chiar și atunci când aparent pierd, în realitate câștig. Și nu este vorba doar de viziune de viață, ci de capacitatea de a extrage din orice întâmplare partea pozitivă, tot ceea ce se poate scoate bun din acea experiență, din acea pierdere. După cum ar spune autorul menționat, viața îți oferă mereu șansa să devii „căpitan”!

Aveți în lucru o nouă carte. Ne puteți dezvălui cum se va numi volumul?

Cum altfel dacă nu: „Asistența socială: istorie, teorie și practică”? Sunt pasionat de profesia de asistent social, iar inima mea nu încetează să bată pentru asistența socială.

Care este credința care vă animă de așa manieră, încât, inima să nu vă înceteze a bate pentru asistența socială?

Atingeți o coardă sensibilă a inimii mele cu această întrebare, nu voi evita răspunsul, dar sper să fiu corect înțeles. Da, am această siguranță de care vorbiți, o siguranță ce pornește din structura ființei mele, din crezul ce-mi călăuzește intervențiile, și anume, acela că acționez nu în numele meu, ci în Numele unei dreptăți sociale. Cred că a sosit vremea ca asistentul social să fie promovat și valorizat în țara mea, cred că a venit vremea să ne ridicăm în picioare pentru asistența socială! Și de aceea, sper și cred că-i vom putea readuce profesiei de asistent social, gloria și splendorile de care s-a bucurat în perioada interbelică. Tocmai de aceea invităm alături de noi autoritățile centrale și locale, factori de decizie, actori instituționali, personalități din mediul social și artistic, oficialități, să pună umărul la reconstrucția sistemului național de asistență socială.

Ce mesaj de suflet cu privire la asistența socială ați dori să le transmiteți cititorilor Sibiu 100%?

Să-și deschidă inima pentru profesia de asistent social! Voi încheia cu vorbele memorabile spuse de sibianca Loredana Botea, câștigătoarea premiului Asistentul Social al Anului, la ediția a doua a Galei Naționale de Excelență în Asistență Socială: „Mulțumesc, Sibiu!”

Ad