Roxana Duduș

Sanatate 4.08.2017

Consultanta LLL, Roxana Duduș, demontează miturile legate de alăptare

Asociația Sprijin pentru Mame desfășoară în această perioadă, simultan cu Săptămâna Mondială a Alăptării, o campanie de informare pe tema hrănirii bebelușului la sân. Organizatorii și-au dorit ca prin campania „Susținem alăptarea, împreună!” să facă lumină în privința informațiilor greșite și învechite care încă sunt distribuite, chiar și de cadrele medicale, să demonteze miturile false legate de alăptare și să combată știrile nefondate cu care mamele sunt asaltate online. În schimb, sunt prezentate informații corecte, expuse de către specialiști în domeniul alăptării, oferindu-li-se mamelor suport moral și social. Roxana Duduș, consultant acreditat La Leche League (LLL) România, invitata conferinței „Susținem alăptarea, împreună!”, oferă pentru publicul Sibiu 100% informații prețioase pe tema alăptării.

De ce considerați că este atât de important ca nou-născutul să nu fie privat de laptele matern?

Laptele matern este un lichid viu și o resursă naturală ce vine în conținut atractiv, reutilizabil, la temperatura potrivită, cu toți nutrienții de care are nevoie copilul pentru a crește, cu efect de protecție, cu șanse imense oferite copilului pentru a se dezvolta sănătos.
Colostrul, primul lapte secretat încă din perioada sarcinii, are principala calitate de a conține o serie de anticorpi care vor proteja copilul pe parcursul vieții. Imediat după naștere, este ideal ca mama să primească bebelușul pe pieptul ei pentru ca acesta să aibă liber acces la hrana din sânii ei. Dacă momentul primei întâlniri dintre mamă și copil este amânat, atunci e posibil ca lactația mamei să aibă de suferit – sânul nu va fi stimulat de către bebeluș, iar producția lactată nu se va declanșa corespunzător.

Care ați observat că sunt, de-a lungul timpului, cele mai bune argumente pentru convingerea mamei să alăpteze bebelușul?

Cel mai bun argument este acela că alăptarea înseamnă un start mai bun în viață, laptele matern fiind fundația sănătății viitoare, precum și faptul că se creează o legătură de atașament între mamă și copil, ce oferă calitate vieții lor. Când mama alăptează, ea dezvoltă un sentiment de împlinire, de încredere în ea și în capacitățile ei.

Care sunt problemele care pot apărea în timpul alăptării și ce posibile rezolvări au?

Una din provocări este atașarea la sân a bebelușului. Cele mai multe probleme apar de la acest fapt – canale blocate, mastită, răni mamelonare, scăderea lactației. Dacă bebelușul nu este atașat corect la sân, adică să prindă o treime din areolă și tot mamelonul, atunci nu va primi suficient lapte, sânul nu va fi stimulat îndeajuns, mama va simți dureri în sâni și mameloanele vor fi rănite. În acest caz, se încearcă corectarea atașării la sân prin diverse poziții, uneori poziția clasică – mama stând în șezut, bebelușul cu capul pe brațul ei – nu ajută, de aceea se recomandă experimentarea și altor poziții pentru a o găsi pe aceea în care mama și copilul se simt bine și alăptarea se desfășoară fără dureri. O altă rezolvare ar fi ca mama să încerce să introducă mamelonul cât mai adânc în gura bebelușului pentru ca acesta să îl prindă corect. Sunt tehnici care se deprind în timp și cu răbdare. Dacă mama nu reușește, atunci recomandarea imediată este de a chema o consultantă în alăptare, pentru a primi ajutor fizic.

Refuzul sânului de către bebeluș este o provocare des întâlnită. Unii medici spun că aceasta ar avea la bază scăderea reflexului de ejecție. Bebelușul va primi laptele la început cu flux continuu și rapid, după care acesta încetinește sau dispare, iar laptele nu mai curge, bebelușul devine nervos, agitat, frustrat, mama devine nervoasă și experimentează sentimente de vinovăție. O principală rezolvare ar consta în aplicarea de compresii asupra sânului pentru a ajuta laptele să curgă ( palma mamei sub sân, degetul ei mare deasupra sânului și va strânge sânul gentil, dar ferm).
Masajul sânilor cu degetele în sens rotativ sau prin mișcări de sus în jos și aplicarea de căldură pe sâni (un scutec cu apă caldă, o sticlă de 0.5 l cu apă caldă, un duș fierbinte pe sâni înainte de alăptare) pot ajuta ca laptele să fie eliminat eficient din sâni.

Creșterea în greutate a bebelușului este o problemă des întâlnită. Când bebelușul nu ia în greutate, fiind alăptat exclusiv, atunci toată lumea devine preocupată, afectează sentimentele mamei și scade încrederea în capacitățile ei de a produce lapte. Recomandarea de formulă de lapte poate speria mama și îi poate induce sentimentul de neputință.
Pentru rezolvarea situației, se face o anamneză a alăptării – când a început, cum se desfășoară, greutatea bebelușului la naștere, greutatea bebelușului în prezent, numărul de scutece umede, numărul de scaune zilnic, culoarea scaunului șamd. O cauză comună a acestei probleme este proasta gestionare a alăptării, adică mama nu alăptează destul, nu alăptează la cerere, bebelușul nu suge destul lapte. O altă cauză ar fi o problemă medicală legată de mamă sau bebeluș.

Ce afecțiuni medicale ale mamei contraindică alăptarea?

Sunt rare cazurile când alăptarea se întrerupe, iar aceasta se face din cauze medicale bine întemeiate ce țin de mamă și bebeluș. Mamele trebuie să evite alăptarea dacă bebelușul are galactosemie, suferă de boala urinei cu miros de arțar sau are fenilchetonurie.
Dacă mama suferă de boli severe și este în imposibilitatea de a avea grijă de bebeluș, de exemplu sepsis (infecție bacteriană generalizată), atunci va evita alăptarea. În cazul în care mama e infectată cu virusul herpes simplex atunci se va evita contactul direct al gurii bebelușului cu leziunile mamelonare ale mamei până când se vor vindeca. Dacă mama primește iod radioactiv 131 atunci se va evita alăptarea până când substanța va ieși din organism – 2 luni.
Dacă mama folosește în mod excesiv iodină topică sau iodoforă pe răni deschise poate duce la suprimarea tiroidei bebelușului și, în acest caz, se evită alăptarea.

Nu se întrerupe alăptarea dacă mama are febră, enterocolită, însoțită de diaree și vomă, pentru că mama produce anticorpi ce îi va transmite bebelușului, iar acesta nu va face boala sau va face o formă mult mai ușoară.

În cazurile în care bebelușul suferă de enterocolită însoțită de vomă și/sau diaree, nu se întrerupe hrănirea cu laptele matern, acesta având o serie de proprietăți antiinfecțioase, antibacteriene, nesuportând nicio comparație cu laptele de vacă praf. Nu se oferă bebelușului cu vârsta mai mică de 6 luni mucilagiu de orez. Până la 6 luni, alăptarea se recomandă a se face exclusiv și la cerere, cu începerea diversificării sau auto-diversificării alimentației în jur de 6 luni și continuarea alăptării minim 2 ani și cât mama și copilul doresc. Protocoalele Organizației Mondiale a Sănătății, ale Ministerului Sănătății din România specifică în mod clar că alăptarea nu se întrerupe în caz de vomă și diaree la copil/mamă. De asemenea, nu se întrerupe alăptarea dacă mama va face radiografie și anestezie. Sunt o serie de studii științifice referitoare la compatibilitatea acestora cu alăptarea.
În caz de medicamentație oferită mamei, medicul ar fi necesar să fie binevoitor și să recomande mamei care alăptează medicamente compatibile cu alăptarea, iar majoritatea medicamentelor sunt compatibile. O bază de date cu medicamente, bine documentată și susținută cu studii științifice și cu efectele lor asupra alăptării și asupra copilului se găsește la adresa www.e-lactancia.org și poate fi accesată de oricine are conexiune la internet.

Ce alimente ar fi recomandat să evite mama în timpul alăptării, îndeosebi în primele luni după naștere?

Alimentația mamei în alăptare e necesar sa fie echilibrată, fără excese, să cuprindă toate grupele de alimente. Dacă cumva se demonstrează că bebelușul este alergic la proteina din laptele de vacă sau la gluten, atunci mama va elimina din alimentația ei acele alimente alergene.Există unele produse care, în exces, pot fi toxice și pentru oameni, în general. Acelea sunt de evitat.Un exemplu ar fi feniculul. Până de curând, această plantă era recunoscută ca fiind galactoforă, iar mamele care alăptau o foloseau sub formă de ceai în cantități de 2-3-5 litri pe zi pentru a spori lactația. În urma unor studii științifice s-a demonstrat că acest fenicul nu mai este compatibil cu alăptarea deoarece conține un ulei esențial neurotoxic, ce poate provoca letargie și vomă.

Iar alimentele benefice care sunt ?

Alimentele benefice în alăptare sunt alimentele ce oferă nutrienți de calitate mamei. Alimentele în stare crudă, nepreparate termic, ce își păstrează vitaminele și mineralele sunt binevenite. Toate grupele de alimente sunt necesare mamei care alăptează, pentru o bună funcționare a organismului – cereale, legume, fructe, carne, brânzeturi.

Cât de important este rolul grupului de sprijin pentru continuarea alăptării?

Rolul grupului de sprijin în alăptare este important pentru mama însărcinată, mama care alăptează și pentru ceilalți membri ai familiei.
Mama însărcinată, dacă participă la grupul de sprijin, va vedea cum alte mame își țin copiii la sân, va beneficia de informațiile corecte despre alăptare și va afla despre medici pro-alăptare și consultanți în alăptare.
De asemenea, mama care alăptează va primi sprijinul și suportul moral și fizic și va socializa.

În ce constă suportul moral pe care îl oferiți mamelor pentru continuarea alăptării?

Uneori, problema mamei în alăptare nu este strict legată de alăptare, ci de un factor psihologic. O vom sprijini să gestioneze situația și să poată continua alăptarea.
Sunt cazuri în care mama s-a informat foarte mult despre alăptare dar, în momentul nașterii, cocktail-ul de hormoni, bunăvoința celor din jur, informațiile contradictorii primite o determină să nu mai aibă încredere în ea și să uite tot ce a învățat. Cu sprijinul și suportul nostru moral, o vom ajuta să depășească momentul și să continue alăptarea.
Acuratețea și pertinența informației pe care o oferim, ce este în acord cu organizațiile mondiale de sănătate și cu ultimele studii din domeniu, ajută mama să facă față celor din jurul ei care îi comunică diverse mituri legate de alăptare.

Care sunt cele mai frecvente mituri legate de alăptare?

Miturile despre alăptare sunt numeroase și se propagă din generație în generație, din păcate.
Mama nu are destul lapte este un mit frecvent. Doar 2% dintre femei nu pot alăpta din motive medicale, restul de 98% sunt capabile sa alăpteze.
Bebelușul trebuie să stea 20 de minute la un sân, 20 de minute la alt sân este fals deoarece bebelușul poate să stea 20 de minute la un sân și mama să nu facă transfer de lapte matern sau bebelușul să adoarmă, deoarece nu primește lapte de-ajuns.
Dacă copilul nu este alăptat câteva ore, atunci mama să mulgă laptele deoarece este stricat și statut e un mit ….amuzant! Laptele matern se produce când copilul este pus la sân. Are capacitatea de a își adapta componentele în funcție de mai mulți factori.
Unul din cel mai frecvente mituri este că bebelușul trebuie hrănit din 3 în 3 ore pentru ca laptele să se adune în sâni și stomacul bebelușului să se odihnească. Laptele matern se digeră în aproximativ 45 de minute. Cu cât bebelușul va suge mai des, cu atât se va produce mai mult lapte. Sânii nu sunt saci care se golesc de lapte, iar apoi așteptăm un timp să se reumple. Laptele matern se produce în direct, când bebelușul este atașat corect la sân.Un sân pe care mama îl simte lejer, ușor, este un sân care produce lapte pentru nevoile bebelușului. Un sân greoi, angorjat, este semn ca lactația are de suferit și că alăptarea are nevoie de corectare.

Cum ne dăm seama care este momentul optim pentru înțărcare și prin ce metodă recomandați să se facă acest lucru?

Înțărcarea este o decizie personală, luată de catre mamă și copil în acord cu nevoile proprii. Procesul de înțărcare este unul complex și implică efecte microbiologice, biochimice, nutriționale, imunologice și psihologice, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Atunci când se respectă dorința și nevoile copilului, înseamnă că mama a optat pentru auto-înțărcare, acesta fiind un proces de durată, bazat pe nevoile fiecărui copil, nu un eveniment.
Dacă mama dorește să înțarce mai devreme, din motive personale, atunci se recomandă a se opta pentru o înțărcare blândă, astfel încât trauma să fie diminuată.
Înțărcarea blândă are nevoie de timp și răbdare din partea mamei. Alăptarea pe timpul zilei se va reduce treptat, înlocuind laptele matern cu alte lichide (de preferat apă) sau prin distragerea atenției copilului și îndreptarea lui către diferite jocuri, activități care să îl atragă. Alăptarea din timpul nopții va fi ultima la care se va renunța.
Vârsta medie de înțărcare a omului, dată de către antropologi, este între 4 și 7 ani.
Diverse metode de păcălire, cum ar fi pictarea sânului cu muștar sau cu cerneală, nu sunt binevenite deoarece transformă imaginea sânului ce oferea confort și hrană într-o imagine negativă, cu impact pe viitor în viața adultă.

Ad