Apneea de somn reprezintă o afecţiune cu o prevalenţă în creştere în ultimele decenii, pe plan mondial şi naţional.
Un simplu sforăit poate să mascheze o tulburare gravă a somnului, care poate să va pună viaţa în pericol – Sindromul de apnee în somn. Aceasta este o afecţiune gravă, caracterizată prin pauze respiratorii (apnee) prezente în timpul somnului, cu o durată de minim 10 secunde, repetate uneori chiar de 50-60 de ori pe oră.
Deoarece pacientul prezintă întreruperi frecvente ale respiraţiei, cantitatea de oxigen care ajunge la creier şi inimă este insuficientă. Scăderea concentraţiei de oxigen declanşează o trezire parţială, (microtrezire), urmată de un sforăit puternic şi de o inspiraţie profundă. Aceste microtreziri rămân neobservate de către pacient, dar pot fi sesizate de către partenerul de somn. Acestea produc o alterare a somnului şi o refacere insuficientă a organismului pe timpul nopţii.
Sindromul de apnee în somn apare mai frecvent după vârsta de 30 de ani, de 2-3 ori mai frecvent la bărbaţi, iar 70% dintre pacienţi sunt obezi. Pe timpul nopţii, aceştia prezintă sforăit intens urmat de pauze în respiraţie sesizate de partener, somn neodihnitor, agitat, senzaţie de sufocare, vizite frecvente la baie. În timpul zilei, acuză cefalee matinală, oboseală excesivă, somnolenţă accentuată şi adormire în circumstanţe neadecvate: în timpul meselor, al conversaţiilor, a şofatului sau când priveşte la televizor, precum şi scăderea libidoului, impotenţa, scăderea performanţelor intelectuale, iritabilitate, tulburări de concentrare şi memorie. Apneea de somn este recunoscută ca importantă cauză de apariţie a somnolenței la volan, având drept consecinţă accidente rutiere sau de muncă grave.
Pe termen lung, deficitul de oxigenare dăunează grav organelor vitale, cauzează hipertensiune arterială greu controlabilă, palpitaţii, diabet zaharat sau dislipidemie. Prezintă, de asemenea, risc crescut de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral, mai ales în timpul somnului. Tratarea tulburărilor de somn ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare, a demenţei şi a tulburărilor de memorie şi concentrare.
Ca metodă de tratament, cel mai frecvent se poate face cu ajutorul unui aparat cu presiune pozitivă de aer (CPAP) prin intermediul unei măşti confortabile pe care pacientul o poartă în timpul somnului. Astfel, sunt menţinute deschise căile respiratorii pe timpul somnului, împiedicând apneea şi sforăitul. În afară de CPAP, se recomandă schimbări ale regimului de viaţă: scădere în greutate, evitarea alcoolului, a tutunului şi a somniferelor.
Diagnosticarea se poate face la domiciliul pacientului, diminuându-se astfel discomfortul legat de schimbare a ambientului de somn.
Şef lucrări dr. Scridon Maria-Elena,
Cabinet Medical Pneumologie, Sibiu Al. Fraţii Buzeşti Nr. 1 Ap. 4, Tel 0745.300.455
Medic primar pneumolog, Doctor în medicină
