doctor Barna (1)

Sanatate 3.11.2017

Dr. Corina Barna: Dermatita atopică

Temperaturile scăzute din sezonul rece cauzează sau intensifică diverse afecţiuni ale pielii, atât în cazul copiilor, cât şi în cazul adulţilor. Des întâlnită este dermatita atopică, boală ce se manifestă printr-o mâncărime supărătoare şi inflamaţia pielii, îndeosebi la nivelul feţei, dar şi în zonele de pliuri de la nivelul coatelor, gleznei, genunchilor etc. Ce remedii există pentru tratarea dermatitei atopice, dar şi cum trebuie îngrijită pielea bolnavului care suferă de această afecţiune ne spune dr. Corina Barna, medic specialist dermatolog în cadrul Spitalului Militar Sibiu.

În sezonul rece, pentru diverse afecţiuni ale pielii, se pune diagnosticul de dermatită atopică. Practic, ce presupune această afecţiune?

Dermatita atopică este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii, ce evoluează cu perioade de exacerbări şi remisiuni. Deși nu se cunoaște exact cauza acesteia, există un fond genetic, o mutație la nivelul genei filagrinei, care determina o uscăciune a pielii și factori care o agravează. Temperaturile scăzute, și, mai ales, aerul uscat din încăperile încălzite în perioada de iarnă agravează acest fond de piele uscată și de aceea episoadele de eczemă sunt mai frecvente în acest sezon dar ele pot fi prezente pe parcursul întregului an.

Care sunt simptomele specifice ale dermatitei atopice, prin ce se diferenţiază faţă de alte inflamaţii ale pielii?

Principalul simptom este pruritul sau mâncărimea de piele. Este vorba de un prurit supărător, persistent atât ziua, cât și noaptea și care determină pacientul să se scarpine, acest lucru agravând leziunile și implicit pruritul. Se produce astfel un cerc vicios prurit-grataj (scărpinare)- leziuni- prurit . Din punct de vedere clinic, se remarcă în primul rând acel fond de piele uscată și aspră, cu eritem , vezicule sau scuame, iar leziunile vechi, intens gratate pot căpăta aspectul de piele îngroșată, cu șanțuri mai pronunțate, aspect numit lichenificare. Nu există elemente specifice dermatitei atopice, ci vorbim de o serie de criterii care împreună pot sugera diagnosticul.

În ce zone ale corpului poate apărea dermatita atopică?

Localizarea dermatitei atopice depinde de vârsta pacientului. În cazul bebelușilor, aceasta afectează în primul rând pielea obrăjorilor, dar poate apărea şi pe trunchi și membre, în special pe zonele extensoare . De obicei nu apare în zona de scutec, spre deosebire de alte eczeme, cum ar fi dermatita seboreică. Copiii mai mari și adolescenții prezintă leziuni de dermatită atopică în zonele flexurale (de pliuri), cum ar fi plica cotului, zona poplitee ( în spatele genunchilor), pe gât , încheietura mâinii, zona gleznei. De obicei, simptomele se reduc sau dispar până la vârsta adultă. Totuși, există pacienți adulți care se confruntă cu această afecțiune. În acest caz, apariţia la nivelul feţei și, în special, al pleoapelor, al gâtului și a pliurilor este mai frecventă.

Care sunt cauzele care duc la apariţia acestei probleme?

Cauza exactă a apariției dermatitei atopice nu este cunoscută. Există o teorie care spune că apare întâi o modificare a funcției imune ce duce ulterior la alterarea funcției de barieră cutanată și o altă teorie care spune că inițial există o modificare a barierei cutanate ce facilitează pătrunderea alergenilor în piele și declanșarea unui răspuns imun . Cert este că pacienții atopici prezintă o inflamație cronică și o modificare a funcției de barieră cutanată. Factori de risc pentru dermatita atopică sunt: istoricul familial de dermatită atopica sau alergii, zonele cu climat rece, sexul feminin, vârstă înaintată a mamei în momentul nașterii. Deși pacienții cu dermatită atopică pot prezenta și alte tipuri de alergii, în cele mai multe cazuri alimentele nu determină leziunile de dermatită atopica. Există studii care sugerează că anumite produse alimentare (lapte și produse din lapte, nuci, peşte) pot exacerba erupțiile de eczemă, însă dietele de eliminare a acestor alimente sunt recomandate doar dacă aceste alergii sunt documentate. Eu consider că micuţii au nevoie de o alimentație sănătoasă și diversificată pentru o dezvoltare armonioasă, deci să nu privăm inutil copiii de nutrienţii necesari.

Ce remedii există pentru tratarea acestei afecţiuni?

Tratamentul dermatitei atopice are 2 părți: tratamentul puseului acut și tratamentul de întreținere. Tratamentul puseului de eczemă presupune aplicarea unor creme care să reducă inflamația și pruritul. Acestea sunt fie creme pe bază de cortizon, fie creme imunomodulatoare, care trebuie administrate conform recomandărilor medicului dermatolog. Există reacții adverse în cazul aplicării dermatocorticoizilor pe suprafețe mari sau pe perioade lungi, motiv pentru care medicul trebuie să supravegheze tratamentul, însă este greșit să refuzăm aplicarea cremelor cu cortizon (corticofobie), deoarece ele ameliorează mult calitatea vieții pacienților cu dermatită atopica. În cazurile severe se pot administra și tratamente pe cale orală sau fototerapie . Tratamentele cu antihistaminice (antialergice) au un rol limitat în reducerea pruritului din dermatita atopică.

La ce complicaţii poate duce dermatita atopică?

Pacienţii cu dermatită atopică prezintă un risc crescut pentru infecții cutanate severe, cum ar fi infecția streptococică sau infecția herpetică de tip eczemă herpeticum, moluscum contagiosum extins. Pruritul intens poate reduce semnificativ calitatea vieții, cu reducerea orelor de somn și chiar apariția depresiei.

Cum trebuie protejată şi îngrijită pielea bolnavului de dermatită atopică în perioadele friguroase?

O parte importantă a tratamentului dermatitei atopice o reprezintă tratamentul de întreținere. Spălarea cu un săpun blând, care să nu distrugă bariera lipidică a pielii și utilizarea frecventă a emolientelor care să nu conțină parfumuri sau parabeni și să ajute la refacerea acestei bariere determină o prelungire a perioadei de remisiune.

Pe piaţă există diverse uleiuri cu extracte vegetale. În ce măsură sunt eficiente şi care sunt plantele care au o acţiune benefică asupra pielii?

Într-adevăr, piață produselor bio a explodat. Vreau să menționez că și aceste produse bio sunt procesate chimic pentru a ajunge în varianta pe care o folosim noi pe piele – cremă, unguent. Deși multe din aceste creme sunt folosite de către pacienți pentru a trata aproape orice afecțiune dermatologică, uneori pot chiar agrava sau declanșa o reacție alergică. Exemplul clasic în acest sens este crema de gălbenele. Eu îi sfătuiesc pe pacienții mei să evite astfel de produse înderosebi în cazurile de dermatită atopică.

Ce măsuri pot fi luate pentru a preveni apariţia acestor probleme ale pielii?

Pe lângă tratamentul medicamentos și cel de întreținere, există câteva lucruri care mai pot fi făcute pentru a evita apariția puseelor de eczemă. Efectuarea băiţei cu apă călduță , nu fierbinte, și într-un interval scurt de timp (5-10 minute), tăierea unghiuţelor copilului, pentru a evita gratajul (zgârierea), menținerea unei temperaturi nu foarte ridicate în cameră și folosirea unui umidificator, spălarea hainelor și lenjeriei cu detergent pentru piele sensibilă, în cantitate adecvată, eventual cu extraclătire și evitarea folosirii balsamului de rufe, eliminarea etichetelor hainelor care pot produce iritații și spălarea hainelor noi, pentru eliminarea excesului de vopsea.

Ad