Interviu dr. Codruța Luca: Bolnavul de rujeolă rămâne contagios timp de 7 zile după erupție

Rujeola este o afecțiune infecțioasă și extrem de contagioasă, provocată de virusul rujeolic. Complicațiile pulmonare și nervoase pot duce la agravarea acestei boli, ajungându-se uneori chiar la deces. Cele mai de temut sunt laringitele sufocante, pneumoniile cu insuficiențe respiratorii acute și encefalitele. Potrivit medicilor, copiii de vârstă fragedă și cei nevaccinați pot dezvolta aceste complicații. De aceea, este recomandat ca orice sugar sau copil care face febră în timpul erupției să fie consultat de către medicul infecționist și supravegheat, eventual, în spital. Cum se manifestă această boală și ce stil de viață trebuie adoptat de bolnav ne spune dr.Codruța Luca, medic primar pediatru, specialist Boli Infecțioase în cadrul Clinicii de Boli Infecțioase a Spitalului de Pediatrie Sibiu.
 
Care este situația cazurilor de rujeolă în județul Sibiu în această perioadă, în condițiile în care la nivel de țară este declarată epidemie?
În județul Sibiu, în perioada 2016-2017 s-au raportat 101 cazuri, conform unui studiu prospectiv Majoritatea cazurilor au fost incluse în grupa de vârstă 1-4 ani, urmând grupa de vârstă de 4-9 ani și doar câteva cazuri peste vârsta de 9 ani. Complicațiile au fost în general respiratorii – crupul laringean și pneumoniile confirmate radiologic, dar și bronhopneumonii cu insuficiențe respiratorii acute care au necesitat manevre de terapie intensivă. Nu s-au semnalat decese cauzate de rujeolă în județul Sibiu. Prin generalizarea vaccinării se speră eradicarea bolii dar, din păcate, lacunele în procedurile de vaccinare, fie din cauza neprezentării micuților pacienți sau a lipsei vaccinului în anumite perioade, au expus mult populația infantilă la această afecțiune.
 
Cum se răspândește rujeola?
Modalitatea de răspândire a rujeolei este aerogenă, prin microparticulele Pfluge  (particule microscopice de secreţii respiratorii, care conţin bacilli), dar și prin secreții nazale. Se mai transmite și indirect, prin obiecte proaspăt contaminate cu secreții de la bolnav, dar mult mai rar, din cauza faptului că virusul rujeolic nu supraviețuieste mult timp în mediul extern. După cum spuneam, virusul rujeolic este deosebit de contagios și parcurge o perioadă de incubație fixă, de 10 zile – fiind una din caracteristicile acestuia – până la declanșarea bolii, din momentul contactului infectant. Persoana infectată devine contagioasă cu 2 zile anterior declanșării erupției și rămâne contagioas  aproximativ 7 zile după apariția acesteia.
 
De ce este virusul mai activ iarna?
Mai degrabă există o periodicitate cu maximum de cazuri în lunile de primăvară (aprilie-mai) și un minimum în lunile august și septembrie. Lunile de iarnă ar putea intra în discuție doar în contextul în care, ca orice virus, și cel rujeolic găsește condiții favorizante de dezvoltare în perioadele reci și umede, când organismul uman este mai susceptibil să contacteze orice viroză, mai ales dacă nu există imunitate eficientă prin nevaccinare.
 
Cum se manifestă boala?
Rujeola este o afecțiune caracterizată în primele 3-4 zile prin catar -conjunctival – adică ochi înlăcrimați, pleoape umflate, conjunctive, roșii – este un semn specific bolii – așa numitul „facies de copil  plâns”, bolnavul strănută, prezintă secreții nazale abundente, are voce răgușită, tuse uscată și supărătoare definind catarul laringean. Acesta poate fi mai accentuat luând aspectul unei laringite-crup rujeolic. Uneori, poate să evolueze către pneumonii. În această perioadă de început există un semn caracteristic la nivelul mucoasei bucale și anume la nivelul ultimilor molari, sub forma unor mici granule albicioase grupate, sidefii, comparate cu grăunțele de gris – semnul Koplik – semn  tipic pentru rujeolă. Tot în această perioadă, pot apărea tulburări digestive – vărsături, dureri abdominale, uneori diaree, dar și simptome nervoase – indispoziție, iritabilitate, dureri de cap. Următoarea etapă este cea de apariție a erupției, inițial după ureche și la nivelul feței, cu extindere ulterioară pe torace și membre, în următoarele zile. Erupția se însoțește de febră. Se definitivează la aproximativ 3 zile, când devine generalizată. Aspectul acestei erupții este destul de caracteristic, sub formă de pete roșii, care dispar la presiune, inițial izolate, catifelate la palpare, și care pot conflua. În general, pielea capătă un aspect pătat, ca și cum ar fi stropită cu o culoare  roșie. După generalizarea erupției, urmează perioada în care elementele eruptive încep să dispară în ordinea în care au apărut, lăsând în urma lor, timp de câteva zile,  pete gălbui maronii tipice.
 
Când devine îngrijorător un caz de rujeolă, astfel încât necesită intervenția medicului?
Orice erupție cutanată febrilă ar trebui văzută de către medicul de familie și apoi de specialistul infecționist. În funcție de evoluția  azului și încadrarea lui, optăm, mai ales în cazul micilor pacienți, pentru internarea acestora în vederea  supravegherii mai atente și limitarea apariției complicațiilor.
 
Cât de severe sunt complicațiile cauzate de rujeolă?
De obicei,  rujeola  evoluează fără sau cu puține complicații, mai ales la copiii cu stare de nutriție corespunzătoare și în condiții de bună îngrijire. La copiii cu deficite biologice – anemii,  deficit ponderal, rahitism, etc., rujeola se poate însoți de complicații. Cele mai de temut sunt laringitele sufocante, pneumoniile cu insuficiențe respiratorii acute și encefalitele. Vârsta mică și copiii nevaccinați pot dezvolta aceste complicații. De aceea, este recomandat oricărui sugar sau  copil cu erupție febrilă să fie consultat de către medicul infecționist și supravegheat, eventual, în spital.
 
Ce alimentație se recomandă în timpul erupției de rujeolă și ce contraindicații există?
Dieta constă în perioada febrilă din lichide – supe, ceaiuri, sucuri de fructe, apă plată. Vărsăturile repetate, urmate de deshidratare, necesită perfuzie endovenoasă și spitalizare. Imediat ce toleranța digestivă se restabilește, dieta se va îmbogăți treptat, devenind completă  în convalescență.
 
Sunt permise băile pe durata erupției?
Îngrijirea tegumentelor sau a pielii este foarte importantă în această afecțiune. Baia generală este permisă doar în convalescență. Între timp, se poate face toaleta parțială a tegumentelor, fiind atenți la pliuri, cu apă călduță și săpun neutru. Copilul trebuie spălat pe fragmente, la funduleț pe la pliuri prin ștergere cu pansament steril și apă caldușă, nu șervețele umede! Îngrijirea ochilor trebuie făcută cu minuțiozitate, prin ștergerea delicată a acestora cu comprese sterile și ser fiziologic sau apă distilată. De asemenea, nasul va fi curățat și aspirat și se va menține umiditatea gurii prin administrare permanentă de lichide călduțe. Se vor verifica atent și urechile. Baia generală doar în afebrilitate si după remisia completă a erupției adică după 7 zile de când erupția a dispărut și copilul este fără febră!
 
Cât timp sunt protejați bebelușii de anticorpii de la mamă?
Când mama este imună, adică a trecut prin boală, respectiv rujeolă, deține anticorpi specifici care se trasmit transplacentar fătului la naștere, astfel încât copilul se naște cu o rezistență specific  care se menține circa 6 luni – apoi scade. Începând cu vârsta de 6 luni, copilul este receptiv la rujeolă, pe care o va face la primul contact.
 
Rata de vaccinare a scăzut cu mult sub pragul recomandat de OMS – de 95% – serul de imunizare fiind considerat declanșator al unor boli precum autismul. Ce părere aveți legat de temerile părinților?
Consider că vaccinarea antirujeolică a copiilor la vârsta de 12 luni este benefică, întrucât conferă protecție pentru această afecțiune, care nu întotdeauna evoluează simplu, fără complicații. Punând în balanță beneficiile vaccinărilor contra așa-ziselor reacții adverse, nu totdeauna justificate – vezi autismul – optez pentru vaccinări în general. Dovada neaderenței la vaccinări este creșterea ratei morbidității cu rujeolă în ultimii ani, cu consecințe nefaste uneori – referitor la  complicații sau/și rată de decese în țară. Vaccinurile nu vin în întâmpinarea negativă a populației, dimpotrivă, contribuie la menținerea stării de sănătate a populației, fiind administrate profilactic. Odată ce boala se instalează, prin eludarea recomandărilor medicale de administrare a vaccinurilor, este dificil de controlat o afecțiune care evoluează printr-o agresivitate mai mare a virusului, stăpânit și controlat până atunci, vreme de mulți ani.