Aproape 400 de persoane au fost diagnosticate cu cancer de piele, în ultimii 3 ani. Dermatologii sibieni iau măsuri

Unui număr de 385 de pacienți li s-a pus diagnosticul de cancer de piele, în ultimii 3 ani, la Spitalul Clinic Județean Sibiu. Dintre aceștia, 275 au fost carcinoame bazocelulare (cea mai frecventă formă de cancer de piele, însă diagnosticată din timp și tratată corect are o rată de vindecare de până la 100%), 57 de carcinoame spinocelulare, o formă mult mai agresivă de cancer și 83 de cazuri cu melanom. În cadrul unei conferințe de presă, medicul Conf., Univ. Dr. Maria Rotaru a prezentat ultimele proiecte aflate în derulare și care se axează pe acest tip de cancer. Proiectele se desfășoară în colaborare cu Universitatea „Lucian Blaga”, prin Facultatea de Medicină și cu firma Leo Pharma din București, specializată în produse de dermatologie. Aceste proiecte sunt desfășurate la nivel național, fiind implicate alte 4 centre universitare din țară (Târgu Mureș, București, Iași și Constanța) și vor include nu mai puțin de 720 oameni aparent sănătoși aparţinând unor grupe populaţionale diferite socio-demografic și 250 pacienţi diagnosticaţi şi trataţi cu keratoze actinice, şi carcinoame cutanate (leziuni canceroase) din toate centrele implicate în proiect. Keratozele actinice și carcinoamele cutanate sunt afecțiuni ale pielii, precanceroase, cu un risc ridicat de a se transforma în afecțiuni maligne (cancere).
Chestionarea persoanelor aparent sănătoase
Primul proiect se numește „Aprecierea atitudinii faţă de keratoze actinice și carcinoame cutanate în populaţia sănătoasă corelată cu prevalenţa acestora şi evaluarea riscului de transformare neoplazică prin analiza factorilor asociaţi” și se desfășoară pe o perioadă de 12 luni. Obiectivul principal al acestuia este acela de a realiza un studiu prospectiv în rândul oamenlilor sănătoși, cu privire la atitudinea lor faţă de aceste afecțiuni ale pielii dar şi evaluarea factorilor de risc. În ce măsură sunt informați sau sunt conștienți oamenii, cu privire la riscul la care se supun atunci când se expun razelor soarelui, cele mai periculoare și factorul major în acest tip de cancer, razelor UV, date de aparatele pentru bronz artificial sau expunerea la factori chimici. Se va urmări de asemenea, cât se cunoaște despre cancerul de piele și dacă se conștientizează cât de repede se poate ajunge de la simple afecțiuni ale pielii, la cancer.
Evidența pacienților și a afecțiunilor pielii
Cel de-al doilea proiect se numește „Studiul factorilor de risc tumoral corelați cu formele clinico-patologice ale carcinoamelor cutanate și analiza comportamentului unor grupe populaționale fața de cancerele cutanate”. Se va desfășura pe o perioadă de 18 luni. În cadrul acestui proiect, prin intermediul unor chestionare se va urmări luarea în evidenţă a pacienţilor cu carcinoame cutanate şi keratoze actinice, evaluarea riscului tumoral, realizarea unei baze de date electronice care poate sta la baza creerii unui registru naţional de carcinoame cutanate, actualizarea unui algoritm de tratament adaptat formelor clinico-histopatologice, cunoaşterea gradului de informare medicală a populaţiei despre carcinoamele cutanate, crearea unui suport de educaţie sanitară a populaţiei cu informaţii utile şi practice, implementarea unor măsuri profilactice eficiente în populaţie pentru un diagnostic precoce al cancerului de piele şi protocol de control profilactic al pacienţilor cu risc ( bianual / anual), dar și crearea unui site pentru pacienţi cu informaţii utile. „Prin aceste chestionare vom analiza pe de o parte datele demografice ale pacienților, pe de altă parte date care sunt legate de factorii genetici, ale familiei sau persoanelor cu acest tip de leziuni și antecedentele personale, în care vom analiza inclusiv date legate de agresiunea solară, adică expunere la soare, capacitatea de a se bronza, episoade de arsuri solare în decursul vieții, hobbyuri în aer liber. De asemenea important este să realizăm ce atitudine, ce comportament au persoanele din loturile sănătoase, țintă față de radiația UV, pe de o parte, adică dacă au o percepție cât mai reală față de severitatea expunerii la soare”.
Scopul pricipal al celor două proiecte este de a avea un impact asupra poplației în depistarea cancerelor de piele într-o formă cât mai precoce și mai ales tratamentul leziunilor te tip precancere de piele, care ar putea fi tratate mult mai accesibil, având costuri mult mai mici. Conform medicului Maria Rotaru, o serie de chestionare au fost date deja spre completare.