vidrighin-small

Sanatate 3.04.2017

Dr. Anca Vidrighin: Beneficiile alăptării

Alăptarea este modul normal de a hrăni un copil, ea aducând beneficii copilului, mamei, dar şi familiei şi întregii societăţi.

Prin alăptare se asigură consolidarea relaţiei mamă – copil. Ea presupune o „relaţie de reciprocitate” şi anume: atunci când copilul este agitat şi dă semne că doreşte să fie hrănit, se declanşează reflexul de ejectie a laptelui matern, astfel încât alăptarea, nu numai că satisface foamea copilului alinându-l, dar, în acelaşi timp, detensionează sânul plin al mamei, determinând eliberarea de hormoni care o face să se simtă mai liniştită şi mai iubitoare.

Pentru copil, alăptarea are efect pozitiv asupra inteligenţei şi dezvoltării lui cognitive. Se ştie că creierul unui copil nu este complet dezvoltat de la naştere. Laptele de mamă, pentru că este creat pentru specia umană, conţine toţi nutrienţii de care are nevoie creierul unui copil pentru a-şi atinge potenţialul maxim. Cercetătorii au descoperit faptul că copiii alimentaţi la sân sunt mai inteligenţi, existând chiar studii care afirmă că există o relaţie directă între durata alăptării şi coeficientul de inteligenţă al copiilor.

Alimentaţia la sân asigură o dezvoltare adecvată a maxilarului şi a muşchilor faciali ai copilului. Tehnica folosită de un copil care suge la san comparativ cu unul care suge din biberon este complet diferită. Alăptatul cât mai îndelungat asigură dezvoltarea unui maxilar bine modelat şi a unor dinţi drepţi.

Alăptatul permite transferul de anticorpi de la mamă la copil contribuind astfel la protecţia copilului împotriva infecţiilor şi a bolilor alergice. Pe măsură ce copilul creşte, în laptele de mamă creşte concentraţia de factori care protejează împotriva infecţiilor prin aceasta ajutându-se la menţinerea stării de sănătate aa copilului, chiar şi la vârsta „marilor descoperiri”, când copilul duce totul la gură.

Laptele de mamă este perfect adaptat nevoilor copilului. El are o compoziţie care se schimbă nu numai în funcţie de vârstă (laptele de mamă al unei mame care are un copil prematur este diferit de laptele unei mame care are un nou născut la termen sau de laptele unei mame a cărui copil are 6 luni sau 1 an) ci şi în decursul aceleiaşi zile sau chiar pe durata unui supt (laptele uman îşi măreşte conţinutul în grăsimi pe măsură ce copilul bea mai mult lapte din san). Acest lucru are rol în controlul apetitului copilului: copilul se simte sătul şi se opreşte din supt. Copiii alăptaţi au posibilitatea de a controla cantitatea de lapte pe care o consumă la fiecare hrănire, în timp ce copiii hrăniţi cu biberonul sunt adesea îndemnaţi să termine sticlă, ceea ce duce la un consum în exces, predispunandu-i în acest fel ulterior la supraponderabilitate, obezitate şi diabet zaharat.

Alăptarea nu este importantă doar pentru sănătatea copilului şi a adultului care va deveni, ci şi pentru sănătatea mamei.

O mamă care alăptează are risc mai mic de a se îmbolnăvi de cancer mamar, uterin sau ovarian. Cu cât mama alăptează mai mult cu atât este mai redus riscul de îmbolnăvire.

Alăptarea ajută că după naştere uterul să se contracte normal reducându-se astfel pierderile de sânge.

Deficienţa de fier la femeile tinere este aproape o epidemie, în ciuda faptului că avem la dispoziţie elemente bogate în fier. Unei mame care alăptează, îi va reveni menstruaţia în medie, la 14 luni de la naşterea copilului, comparativ cu o mamă care nu alăptează deloc, la care menstruaţia îi poate reveni mult mai repede (în medie la 3 luni de la naştere). Cele 11 cicluri menstruale în plus însumează echivalentul a 450 ml de sânge pierdut, crescând astfel riscul de anemie la mamele care aleg hrănirea cu lapte praf.

Alăptarea reduce şi riscul de instalare a osteoporozei. Deşi calciul este transferat copilului prin lapte, ducând la o pierdere a densităţii osoase pe perioada alăptării, în momentul înţărcării copilului, densitatea osoasă creşte şi poate atinge un nivel mai mare decât cel din momentul naşterii copilului.

Când mama nu alăptează creşte riscul de supraponderabilitate sau obezitate mai târziu în viaţă. Aceste mame se expun unui risc mai mare de a dezvoltă diabet, hipertensiune arterială şi boli metabolice.

Beneficiile alăptării pentru familie sunt de ordin economic, în sensul că laptele de mamă nu costă nimic. În cazul în care copilul care este alăptat, are fraţi care merg în colectivitate, riscul că acesta să contacteze infecţii este mult mai mic.

Beneficiile alăptării pentru societate sunt şi ele de ordin economic deoarece se reduc cheltuielile pentru lapte praf, biberoane, sterilizatoare etc. Prin beneficiile laptelui matern, copiii alăptaţi se îmbolnăvesc şi sunt spitalizaţi mult mai rar.

OMS recomandă alăptare exclusivă până la vârstă de 6 luni şi continuarea ei, alături de o diversificare corectă, până la vârstă de 2 ani sau mai mult.

Tot OMS afirmă că folosirea formulei de lapte praf nu reprezintă cea de-a doua opţiune pentru cazurile în care alăptarea nu este posibilă. A două opţiune o reprezintă chiar laptele mamei, extras cu pompa sau manual. A treia recomandare este alimentarea copilului cu lapte donat controlat. Doar a patra opţiune o reprezintă folosirea formulei de lapte praf.

Ad