Recent a ajuns la Sibiu „Caravana Primelor 1000 de zile”, un amplu program de conştientizare a importanţei alăptării şi nutriţiei pentru mamă si copil, în primii ani de viaţă. Printre vorbitorii prezenţi la eveniment s-a numărat şi medicul neonatolog Livia Ognean, care a acceptat să ofere sfaturi pe această temă şi cititorilor ziarului Sibiu 100%
(continuare din numărul anterior)
Nutriția în primele 1.000 de zile din viaţă – esențială pentru sănătatea copilului
Medicul neonatolog Livia Ognean susține că există tot mai multe dovezi privind existenţa unei corelaţii între dezvoltarea precoce a fiinţei umane – în viaţa intrauterină şi în primii doi ani, adică în primele 1.000 de zile de viaţă – şi riscul crescut pentru unele afecţiuni la vârsta de adult, precum alergii, obezitate, diabet zaharat de tip 2, afecţiuni cardio-vasculare, osteoporoză. Cel care a emis „teoria originilor fetale”, în anul 1920, a fost dr. David Barker, un epidemiolog englez. El a urmărit dezvoltarea copiilor născuţi între 1920-1930 timp de 50 de ani, observând o asociere între nutriţia corespunzătoare vieţii intrauterine şi apariţia unor afecţiuni la vârsta de adult. De aceea, pentru a asigura cele mai bune premize pentru dezvoltarea şi sănătatea copilului (şi a viitorului adult) este extrem de importantă o nutriţie sănătoasă a mamei şi copilului pe durata principalelor etape care compun aceste 1.000 de zile de viaţă.
„Primele 0-270 de zile de viaţă definesc pentru mamă perioada sarcinii, iar pentru copil perioada vieţii intrauterine. În această perioadă se recomandă ca mama să aibă o nutriţie variată şi echilibrată, suplimentată cu vitamine şi minerale atunci când mama are anumite deficite (anemie, deficit de calciu), aportul nutriţional este insuficient (de exemplu, hiperemeza gravidică) sau dezechilibrat (de exemplu, dietele restrictive – vegetarine, vegane, etc.). Studiul ABCD (The Amsterdam Born Children and their Development), studiu lungitudinal aflat încă în desfăşurare, a conturat, într-o primă etapă, principalii factori de risc materni pentru prognostic nefavorabil al sarcinii (avort, deces fetal, greutate mică la naştere sau prematuritate): nivele crescute de TSH (hormon stimulant tiroidian), deficitul de acid folic, profil prost al acizilor graşi, fumatul, excesul ponderal/obezitatea, hipertensiunea, nivelul redus de educaţie, arealul de rezidenţă sărac, stressul la locul de muncă şi etnia. De asemenea, a arătat că indicele de masă corporală matern dinainte de sarcină se asociază cu indicele de masă corporală al copilului la 14 luni”, spune Livia Ognean.
În primele luni, ceaiul împiedică absorbția mineralelor
În primele 6 luni de viaţă (270-450 zile), premiza unei dezvoltări şi sănătăţi optime este alăptarea exclusivă, fără nici un supliment de apă sau ceai.
„Laptele matern oferă în totalitate apa necesară organismului, ceaiul inhibând apetitul şi absorbţia mineralelor. Alăptarea la cerere, fără niciun fel de program impus, încă din primele zile de viaţă, asigură, în majoritatea cazurilor, o cantitate suficientă de lapte”, susține medicul neonatolog. În situaţiile în care laptele matern este insuficient, fapt caracterizat prin staţionarea în greutate a copilului sau un spor ponderal mai mic de 400-500 g pe lună sau alăptarea nu este posibilă (situaţii în care alăptarea este contraindicată) se recomandă folosirea unei formule de început. Livia Ognean spune că laptele de vacă nu este recomandat pentru nutriţia sugarului, acesta având o compoziţie complet dezechilibrată faţă de laptele matern şi formule (mult mai multe proteine, glucide mult mai puţine şi deficit serios de minerale şi vitamine) ceea ce favorizează apariţia anemiei şi rahitismului în perioada de sugar şi copil mic şi a bolilor metabolice (obezitate, diabet, hipertensiune) la vârsta de adult.
Următoarele 450-635 zile de viaţă definesc, din punct de vedere nutriţional, prima perioadă de tranziţie la alimentaţia adultului. Este perioada în care se introduc în alimentaţia sugarului alimentele solide, se testează gusturi şi arome noi şi se pun bazele unei alimentaţii sănătoase de tip adult, dar laptele matern (ori formula de continuare) continuă să rămână baza alimentaţiei copilului.
„Laptele matern este, fără îndoială, cel mai bun mod de a hrăni un copil și de a-i furniza toate substanțele nutritive și componente bioactive necesare pentru o dezvoltare optimă. Trebuie să nu uităm că alăptarea are beneficii pe termen scurt şi lung pentru copil (risc scăzut pentru infecţii şi alergii, dezvoltare cognitivă mai bună inclusiv pentru prematuri, risc scăzut pentru afecţiuni metabolice – diabet, obezitate, hipertensiune – ulterior pe durata vieţii, mortalitate infantilă scăzută, risc scăzut pentru sindromul morţii subite a sugarului) dar şi pentru mamă (revenire mai rapidă la greutatea dinainte de sarcină, risc scăzut pentru anemie, depresie postpartum, risc scăzut de cancer de sân şi de ovar, incidenţă mai redusă a diabetului de tip 2 şi a osteoporozei)”, explică Livia Ognean.
Perioada între 1-2 ani, tranziția spre alimentația de tip adult
Perioada cuprinsă între 1 şi 2 ani (635 până la 1.000 zile) este perioada care corespunde nutriţional continuării tranziţiei spre alimentaţia de tip adult. Astfel, procesul de introducere de noi alimente, gusturi şi arome va continua, dar, în acelaşi timp, se recomandă continuarea alăptării. Forurile profesionale din întreaga lume recomandă în prezent alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viaţă şi continuarea alăptării, în paralel cu introducerea alimentelor solide, până la vârsta de 2 ani şi peste 2 ani, atât timp cât mama şi copilul doresc acest lucru.
„Toate aceste recomandări ţin cont şi de faptul că perioada celor 1.000 de zile corespunde celei mai rapide perioade de creştere şi dezvoltare a fiinţei umane înregistrată pe parcursul vieţii, ceea ce înseamnă nevoia unei nutriţii care să asigure în mod sănătos suportul caloric şi nutritiv necesar creşterii şi dezvoltării optime. Copilul îşi multiplică greutatea de 5 ori şi înălţimea de 3 ori de la naştere şi până la 3 ani (de la 1 celulă în momentul concepţiei se ajunge la 500 trilioane celule la 3 ani), iar creierul îşi creşte masa cu 1 g pe zi, 80% din masa cerebrală a adultului este atinsă la vârsta de 3 ani (creierul îşi triplează greutatea în primii 3 ani de viaţă). De aceea, nevoile nutriţionale, inclusiv de minerale precum fierul, ale sugarului şi copilului mic sunt mai mari, raportat pe kilogram corp, faţă de cele ale adultului”, explică medicul neonatolog.
De asemenea, după naştere continuă dezvoltarea organismului: se modifică compoziţia ţesuturilor, se maturizează sistemul imun şi cel digestiv, se perfecţionează funcţionalitatea organelor şi continuă dezvoltarea cognitivă. Doar 20% din aceste procese sunt coordonate de moştenirea genetică a copilului, restul de 80% reprezentând influenţe de mediu, nutriţie, stil de viaţă, medicamente, influenţe epigenetice, stress, infecţii, etc. Studiile arată că o nutriţie deficientă, excesivă sau dezechilibrată în perioada fetală, de sugar şi/sau de copil mic poate duce la modificări ale expresiei genice urmate de modificări structurale şi funcţionale permanente ale ţesuturilor şi organelor, modificări care stau la baza apariţiei bolilor în copilărie şi la vârsta de adult. Acest fenomen este cunoscut în lumea medicală drept programare metabolică.
Nutriţia deficitară a mamei care alăptează influențează cantitatea de grăsimi din lapte
Organismul matern direcţionează spre laptele matern tot ce este necesar pentru creşterea şi dezvoltarea copilului dar atunci când nutriţia mamei este deficitară sau dezechilibrată, apar deficitele materne.
„Mama care alăptează are nevoi nutriţionale mai mari. Este ştiut că mamele pot produce un lapte cu cantitate adecvată de proteine, lipide şi carbohidraţi dacă aportul ei dietetic este limitat, în condiţiile unei nutriţii materne deficitare fiind afectată mai ales cantitatea de grăsimi din laptele matern. De aceea, afirmaţii precum «laptele tău nu e bun» sau «laptele tău e slab» sunt total neavenite şi lipsite de substrat ştiinţific şi nu ar mai trebui să fie auzite. Studiile arată că şi nivelul vitaminelor A, B1, B2, B12, D, iod şi al acizilor graşi omega 3 din laptele matern sunt influenţate de aportul alimentar matern. În esenţă, mama care alăptează are nevoie de un surplus de circa 500 calorii pe zi, restul fiind preluat din depozitele constituite de mamă pe durata sarcinii. Poate fi nevoie, de asemenea, de suplimentare cu vitamine şi minerale dacă aportul nutriţional al mamei nu este variat şi echilibrat sau dacă mama are anumite deficienţe cunoscute”, susține Livia Ognean.
În concluzie, nutriţia în primele 1.000 de zile de viaţă are un rol extrem de important pentru creşterea şi dezvoltarea optimă a copilului, dezvoltarea optimă a tuturor organelor şi sistemelor, capacitatea organismului de a se adapta la provocările mediului şi asigurarea stării de sănătate atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, în perioada de adult.
