Mâine are loc votul pentru moțiunea de cenzură depusă de PSD în Parlamentul României, un demers care va fi susținut nu doar de partidul care a depus moțiunea, ci și de cei de la AUR și USR PLUS. Toate cele trei partide au anunțat că vor fi prezente și vor vota, iar cei de la PNL au spus că vor fi prezenți în sală dar nu vor vota deloc.
România va rămâne fără guvern, începând de mâine, dacă moțiunea de cenzură depusă de PSD va fi votată așa cum au anunțat reprezentanții celor trei partide care susțin căderea lui Florin Cîțu. Micul incident, aparent, prin care Florin Cîțu l-a demis, cu aprobarea lui Iohannis, pe Stelian Ion, ministru al justiției, s-a transformat într-un mare bulgăre de zăpadă care va mătura guvernul PNL – UDMR.
Cine votează pentru
Prim-vicepreşedintele PSD Sorin Grindeanu a afirmat că singurul element de incertitudine pentru ziua de marţi, când se dezbate şi votează moţiunea de cenzură, este USR PLUS. „PSD invită toţi parlamentarii care vor plecarea Guvernului Cîţu să voteze mâine moţiunea de cenzură”.
La rândul său, preşedintele Senatului, Anca Dragu, a declarat că toţi parlamentarii USR vor fi prezenţi în sală şi vor vota marţi moţiunea de cenzură iniţiată de PSD, însă a menţionat că nu s-a luat decizia în partid dacă votul va fi la vedere sau nu. „Cu siguranţă vom vota această moţiune, pentru că noi considerăm că nu mai putem continua cu acest Guvern”. Ea a adăugat că „probabil” moţiunea va trece, Guvernul va fi demis şi ulterior sunt aşteptate consultări cu preşedintele Klaus Iohannis.
Ce se întâmplă după votarea moțiunii
După demiterea lui Cîțu, va trebui să fie desemnat un premier interimar, care este îndreptățit de Constituție să conducă țara, în anumite limite, timp de 45 de zile. Acesta este intervalul în care Președintele României trebuie să desemneze un nou premier, care va avea 10 zile pentru a se prezenta în fața Parlamentului României cu o nouă echipă guvernamentală. Constituția nu precizează explicit ce se întâmplă în astfel de cazuri, de aceea interpretările sunt pe bază de raționament juridic. Teoretic, acest proces se poate repeta la nesfârșit, însă guvernele interimare vor avea puteri limitate, cu care nu vor putea administra țara pentru mult vreme.
Care sunt majoritățile potențiale
Deoarece niciunul dintre partide nu poate forma singur o majoritate parlamentară, va fi nevoie, la fel ca în decembrie 2020, să se creioneze o coaliție de guvernare.
Cea care are cele mai multe șanse, așa cum a fost și anul trecut, este PNL – USR – UDMR, însă aici există o problemă majoră, care se numește Florin Cîțu. USR a spus în mai multe rânduri că nu va susține un nou guvern condus de Cîțu, această decizie fiind confirmată și după congresul care a finalizat uinificarea USR și PLUS. Noul președinte USR, Dacian Cioloș, a reamintit la congres acest lucru, deci această variantă trebuie eliminată din calcule.
A doua variantă, cea mai logică, ar fi desemnarea unui membru PNL neutru, care să fie acceptat de USR și UDMR. Alternativa ar fi desemnarea lui Cîțu care să formeze un guvern minoritar, sperând în susținerea punctuală a PSD și chiar a USR, pe diferite proiecte. Este puțin probabil ca Iohannis să-și dorească așa ceva, deoarece proiectele personale, dar și cele care ar putea ajuta PNL pentru alegerile din 2024 nu vor putea fi implementate.
O variantă de refugiu ar putea fi forțarea respingerii a două propuneri de prim-ministru, astfel încât Iohannis să poată amenința USR cu alegerile anticipate și astfel să-l accepte pe Cîțu.
Dintre toate variantele, cea mai rațională ar fi propunerea unui ministru care să poată fi controlat de Iohannis și Cîțu, din interiorul PNL. De exemplu, Nicolae Ciucă, actual ministru al Apărării și persoană de încredere a lui Iohannis.
Există și o variantă, foarte puțin probabilă, a desemnării unui membru USR pentru funcția de prim-ministru, cel mai îndreptățit pentru acest post, în acest moment, fiind Cătălin Drulă, ales vicepreședinte al partidului la congres.
