Connect with us

Administra╚Ťie

Scandalul Palatului ASTRA nu s-a incheiat

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Palatul ASTRA din Sibiu ce gazduieste momentan Biblioteca Judeteana e de ceva ani subiect de scandal. Muzeul ASTRA si Biblioteca Judeteana s-au judecat pentru acest imobil. Desi a pierdut in instanta, Corneliu Bucur, directorul muzeului ASTRA a deschis din nou subiectul prin intermediul dezbaterii politice publice. Redam mai jos discursul citit de acesta in cadrul ultimei sedinte de Consiliu Judetean, unde este membru.

DOMNULE PRESEDINTE,
DOMNILOR VICEPRESEDINTI,
STIMATI COLEGI,

Regret mult faptul ca sunt obligat sa iau cuv├óntul, astazi, la “Diverse”,  ├«ntr-o problema care nu este, nici pe departe, o problema “diverse”, ci una capitala, nicidecum una a Complexului National Muzeal “Astra”, ci una a ├«nsasi culturii nationale.
Este vorba de faptul ca, ├«n urma respingerii ├«n instanta, de catre ├«nalta Curte de Casatie si Justitie, a demersului nostru (aparati fiind de un eminent jurist, sef al Baroului de Avocati din Sibiu), privitor la reprimirea ├«n administrarie a Palatului “Astrei”, sediul originar al Muzeului Asociatiunii (├«n proportie imens majoritara de profil etnografic si de arta populara), s-a ├«nchis si calea juridica (dupa ce, aceea amiabila, a fost respinsa, cu obstinatie, de muti ani de zile), ram├ón├ónd ca, pe viitor, sa ├«ncercam rezolvarea acestei spinoase probleme, pe calea politica.
Asadar, cerem conducerii Consiliului Judetean sa-si modifice pozitia ├«n aceasta problema cardinala, nu una de ordin fizic si juridic, ci ├«ndeosebi, de ordin moral si cultural-patrimonial (si aici facem un apel la prevederile exprese ale Legii Muzeelor si Colectiilor, potrivit carora, statul este obligat sa asigure conditii proprii de pastrare – depozitare, de conservare si valorificare culturala, a patrimoniului muzeal), cu at├ót mai mult, atunci c├ónd, acesta apartine unei institutii nationale centenare (├«ntr-o proportie semnificativa – 8.700 obiecte) si provine din Muzeul fondat de “Astra”, ├«n 1905 si desfiintat de regimul comunist, din motive ideologice antinationale, ├«n anul 1950.
Daca pe l├ónga aceste argumente, mai avem la dispozitie si un adevarat testament moral (noi, rom├ónii, fata de conationalii nostri alogeni, am fost marcati, toata istoria, de traditiile orale, chiar si atunci c├ónd am dorit sa lasam urmasilor un legat testamentar privind functiunile unui edificiu cultural), care provine dintr-o alocutiune orala, rostita la inaugurarea Muzeului, ├«n 5/19 august 1905 de Presedintele “Astrei”, Iosif Sterca Sulutiu, atunci lucrurile primesc o conotatie, evidenta, de discriminare etnoculturala. De ce, cu alte cuvinte, unora li se cuvine a li se restitui, ├«n fapt, tot ce le-a luat (nationalizat) regimul communist, iar ├«n cazul nostru, al rom├ónilor, ├«n conditiile administrarii patrimoniului public din Sibiu, de catre doi exponenti ai etniei germane, ni se refuza, de ani de zile, sa ni se restituie ceea ce ni se cuvine, at├ót moral c├ót si juridic (se stie ca imobilul din str. Gh. Baritiu nr. 5 ni s-a mai atribuit odata, ├«n anul 1992, de catre Ministerul Culturii si de Guvernul Rom├óniei, iar dupa un process, care a durat doi ani, ├«n care noi am fost dati ├«n judecata de Biblioteca Astra si C.J., imobilul a ramas ├«n administrarea Muzeului “Astra”, prin sentinta Judecatoriei Sibiu nr. 2560/1 aprilie 1999, ramasa definitiva si devenita irevocabila, ├«n anul 2000, prin Decizia Curtii de Apel 1363.
Doar ├«n conditiile unei vieti politice abulice, cu ingerinte administrative subiective, neprincipiale si ilegale, a fost posibila semnarea, de catre Primul Ministru Mugur Isarescu, la cerintele ministrului Culturii de atunci, Ion Caramitru (care a tainuit judecarea cauzei si pronuntarea sentintei amintite, Primului Ministru) proced├óndu-se la ├«ncalcarea unei sentinte definitive si irevocabile,  prin trecerea, din nou,a imobilului ├«n administrarea C.J. si a Bibliotecii “Astra”.
Dar, acum, ├«n conditiile ├«n care Biblioteca Judeteana “Astra” a primit un nou sediu, arhisuficient pentru cerintele de monument si ├«nca pentru multi ani de zile (caci viitorul bibliotecilor apartine editarilor digitale), iar colectiile Muzeului “Astra” (av├ónd ca proiect de valorificare, organizarea, aici, ├«n premiera europeana, a unui muzeu interdisciplinar si multietnic, de “istoria civilizatiei populare trasilvane”) au fost evacuate, de urgenta, ├«n anii 2007 si 2008, din Casa Albastra si din Palatul Brukenthal, si ocupa, ├«n conditii total improprii, cele doua sali de expozitii temporare ale Muzeului “Franz Binder” (Muzeu de etnologie universala), faptul ca nu se aproba atribuirea spatiului solicitat pentru asigurarea unor conditii elementare de depozitare, conservare si valorificare a unui patrimoniu de exceptionala valoare si uriasa semnificatie pentru cultura poporului rom├ón, ├«n perfecta simetrie cu cele asigurate, prin demersul nostru energic (ca obtinere a finantarii si a executarii lucrarilor de restaurare a Casei Artelor), pentru colectiile de etnografie saseasca, nu reprezinta doar un nonsens, ci o adevarata discriminare strigatoare la cer, posibila numai ├«n Rom├ónia (sau poate numai la Sibiu), din considerente pe care, ├«n ultima instanta, o comisie ministeriala, parlamentara sau prezidentiala (si daca va fi nevoie vom apela si la structurile Uniunii Europene), le va elucida spre rusinea si penalitatea morala a celor ce expun orasul, judetul si Rom├ónia, la un asemenea exercitiu de pseudodemocratie, ├«n fata Uniunii Europene.
├«n ├«ncheiere, Domnilor consilieri, invit partidele reprezentate prin domnia voastra ├«n C.J., altele dec├ót PDL si PSD (care si-au dat acordul, de principiu, pentru aceasta atribuire a fostului sediu al Muzeului Asociatiunii, actualul Muzeu “Astra”), sa se aseze la masa deliberarilor, “sine ira et studio”, (fara ura si partinire), dincolo de tot ce “le separa” prin doctrina sau datorita raporturilor politice de adversitate, spre a decide, ├«mpreuna, ├«n ultimul moment, asa cum este drept, moral, principial si de bun simt elementar, ├«n aceasta chestiune de importanta nationala, ├«n cazul nesolutionarii sale, ├«ntr-o cauza restanta din anul 1990 si care va avea puternice ecouri europene.
Daca nu se va dori solutionarea cauzei, conform testamentului lasat de conducerea “Astrei” prin alocutiunea rostita de presedintele acesteia, ├«n august 1905, atunci va trebui sa arboram drapelul rosu, cu secera si ciocanul, pe frontispiciul cladirii, caci a fost vointa, regimului comunist instalat ├«n 1948: evacuarea Muzeului Asociatiunii si extinderea Bibliotecii, ├«n tot imobilul, ca o institutie oficina a ideologiei comuniste.
├«n aceste conditii, ar trebui sa rememoram, domnilor colegi, profeticele cuvinte, scrise ca un memento pentru vremurile ce i-au urmat, de catre Mihai Eminescu: “Nimic nu ucide mai mult un popor dec├ót indiferenta pentru institutiie sale”!
    Singura sansa sa ne salvam identitatea etnoculturala, pentru noi rom├ónii, este recuperam (daca e nevoie), sa ne pastram, ├«naltam (la nivelul cerintelor muzeologice europene si sa ne cinstim (printr-o profunda si perena opera de educatie patriotica, ├«n spiritul identitatii nationale si al celor europene), propriile institutii, cel putin at├ót c├ót conationalii nostri stiu sa o faca, fara preget, prin toate mijloacele.

Prof. dr. Corneliu Bucur
   

Comenteaz─â

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *