Soluții pentru urșii din Sibiu: tranchilizare și relocare vs. „ce îi tot protejăm atât”. Dezbatere la Consiliul Județean Sibiu cu poliția, jandarmii și ONG-urile

Marţi, 12 noiembrie, Consiliul Județean Sibiu a găzduit o ședință a Autorității Teritoriale de Ordine Publică Sibiu pe tema gestionării situațiilor de criză cauzate de urși. Prezenţi la discuţii au fost atât reprezentaţi ai ONG-urilor ce militează pentru protecţia animalelor, cât și autorităţile locale, prefectul Sibiului, dar și exponenţi ai structurilor MAI de ordine publică și ai Gărzii de Mediu. 
Problema urșilor a devenit din ce în ce mai presantă pe întreg teritoriul județului Sibiu. În ultimele luni, animalele sălbatice au fost observate în zone urbane atât în Mediaș, cât și în Sibiu. Autoritățile locale nu au încă un plan de acțiune bine structurat în astfel de cazuri. Pentru a soluționa această lacună legislativă, Consiliul Județean Sibiu a convocat o întâlnire a Autorității Teritoriale de Ordine Publică Sibiu.
Atât reprezentanţii asociaţiilor nonguvernamentale pentru drepturile animalelor, cât și membrii instituțiilor locale de ordine publică din Sibiu își susțin punctele de vedere, destul de diferite. Pentru a ajunge la un model eficient de gestionare a acestor crize au fost luate în calcul proceduri aplicate în Hunedoara și Covasna. Membrii ATOP speră să găsească o cale de mijloc între aceste modele, care se va plia mai eficient pe nevoile Sibiului.
Prezenți la ședință au fost Andreea Roseti, inițiatoarea evenimentului și reprezentantă a asociației Animal Life, Iain Trewby managerul de țară pentru România a asociației Fauna și Flora International, lt. cl. Viorel Timoftei, șef Serviciu Ordine Publică în cadrul IJJ Hunedoara, Maria Minea, prefect al județului Sibiu, Pavel Bichicean, preşedintele ATOP Sibiu, Costel Dogaru, Inspector şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sibiu și Tiberiu Iulian Ivancea, șeful Inspectoratului Județean de Poliție Sibiu.
Cum gestionează autoritățile din Hunedoara astfel de crize 
Modelul adoptat de autoritățile hunedorene a venit în urma unei colaborări cu ONG-ul britanic „Flora and Fauna International”, cea mai veche instituție non-guvernamentală de conservare a faunei sălbatice din lume. Modelul constă într-o clasificare clară a situațiilor de risc în ceea ce privește activitatea urșilor și desemnarea instituțiilor responsabile în fiecare caz. În urma proiectului a fost implementată și o echipă de intervenție rapidă, antrenată special pentru astfel de situații. 
Conform lt. col. Viorel Timoftei, dacă un apelant la 112 reclamă că a văzut un urs în zonă, iar acesta i-a afectat culturile agricole, situația nu prezintă un pericol semnificativ. Astfel, la fața locului vor fi trimiși jandarmi, nu un detașament special. Într-un caz de risc major, precum cel în care ursul s-ar afla prins în laț pe terenul apelantului, este detașată echipa de intervenție specializată. Dacă ursul se află aproape de pădure, se acționează cu semnale sonore, luminoase și câini pentru a goni animalul înapoi în pădure. În cazul în care acesta se întoarce în repetate rânduri și atacă animalele din gospodăria oamenilor, ursul poate fi tranchilizat și relocat mai departe de locul țintă. 
Conform reprezentantului IJJ Hunedoara, niciun membru al echipei de intervenție nu a fost rănit de la implementarea proiectului în 2011, iar succesul metodei lor este demonstrat. 
Andreea Rosetti, reprezentanta asociației Animal Life, a încurajat înființarea unei astfel de echipe de intervenție și la Sibiu, pentru a avea o acțiune de prevenție mai eficientă. 
Autoritățile sibiene doresc, însă, un plan mai concret de acțiune. Costel Dogaru, inspector-şef al IJJ Sibiu, consideră că modelul adoptat în Hunedoara nu poate fi realizabil în Sibiu, deoarece aici urșii apar cu precădere în zona urbană. El susține că în acest context ursul este „agitat, agil și imposibil de tranchilizat.” Autoritățile locale ar prefera un act normativ la nivel de țară ce ar permite împușcarea urșilor ajunși în orașe, fără repercusiuni penale.
În ce condiții poate fi justificată uciderea urșilor
În momentul de față, uciderea unui urs fără aprobarea specifică a Asociației pentru Protecția Mediului constituie infracțiune. Ursul brun este protejat conform Directivei 92/43/CEE a Consiliului European privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.
Un reprezentat al Gărzii de Mediu a pus în discuție, în ședință, scenariul în care un urs ar ataca un liceu, caz nespecificat în procedura de la Hunedoara. Reprezentantul IJJ Hunedoara a sugerat izolarea eficientă a zonei de către autorități, sublinind că „recoltarea” animalului se poate face doar în cazuri de pericol iminent.  Conform acestuia, dacă animalul se află la o distanță de minim 500 de metri de populație, nu poate fi vorba de un pericol iminent, iar uciderea nu este justificată. În cazul în care animalul prezintă un comportament agresiv și atacă un om, acesta poate fi împușcat legal, în regim de auto-apărare. Din echipa de intervenție rapidă prezentă în Hunedoara fac parte și jandarmi dotați cu pistoale-mitralieră, ce pot acționa în acest sens. În iulie 2019, Ministerul Mediului a aprobat o „cotă de intervenţie” ce permite împușcarea a 140 de uși ce prezintă un pericol pentru comunitățile din zona montană.
Procesul de tranchilizare este cel mai recomandat în Sibiu, spun specialiștii, dar în același timp greoi de aplicat. Conform legii, acționarea unei arme cu tranchilizant se poate face doar în prezența unui veterinar, ce estimează greutatea animalului și dozează serul. În cadrul Departamentului de Poliție Sibiu există o singură persoană cu studii veterinare.
Procedura de relocare a animalelor sălbatice
Iain Trewby, managerul la nivel de țară al FFI, și-a prezentat punctul de vedere: poziția de relocare a urșilor periculoși se face de la caz la caz. Ideal, animalele sunt plasate într-un areal cu surse de hrană suficiente și la o distanță cât mai mare de populația umană. Alți factori de decizie sunt vârsta ursului, sexul, dar și locația în care a fost prins. Unele animale ajung în grădini zoologice sau rezervații naturale. 
Și-a spus părerea și Miruna Gritu, fondatoarea asociației „Prietenii Berzelor”. În ciuda numelui asociației, reprezentanții se ocupă cu o varietate largă de animale de la căprioare la vulpi, arici, dar și urși. ONG-ul plănuiește deschiderea unui centru de reabilitare pentru fauna sălbatică. Deocamdată au fost achiziționați 7.000 metri pătrați între Poplaca și Orlat, cu acest scop. Terenul va fi amenajat pentru a fi cât mai apropiat de condițiile naturale. Acest centru va putea găzdui urșii până la eliberarea efectivă în natură.
Conform unui consilier local participant la ședință, România se confruntă cu o suprapopulație de urși. Acesta afirma că numărul optim pentru țara noastră ar fi de 4.000 de exemplare, pe când cel estimat de autoritățile de stat este de 6.500. 
Numărul exemplarelor nu este cunoscut cu exactitate și variază în funcție de instituția emitentă. WWF estima o cifra de 5.000 în 2015, mai scăzută decât numărătorile oficiale, deoarece ocoalele silvice ar umfla numerele în zonele unde există interes vânătoresc. În același an, vânătorii aveau o estimare de 10.000 de exemplare, susținând că ONG-urile dramatizează situația pentru a obține finanțare.
În contextul unei suprapopulări, reprezentantul consiliului local Cătălin Stanciu, sugera o relocare a urșilor în alte state Europene, precum Cehia, Austria sau Germania. Fostul ministru al mediului, Graţiela Gavrilescu, declara, însă, anul trecut că celelalte state europene nu sunt interesate de a primi urșii noștri, „Am făcut cereri instituţiilor de mediu din alte state, solicitându-le să vină să ia urşi de la noi. În 99% din cazuri, răspunsul lor a fost că nu mai au urşi de peste 100 de ani, iar cei pe care îi mai au sunt numai în zone speciale, cum este cazul grădinilor zoologice, aşa că nu au cum să ne ajute”.
Care este planul de acțiune al autorităților sibiene
Într-o formă mai plastică, poziţia unora dintre autoritățile locale poate fi eficient rezumată de un membru ATOP, ce la finalul întâlnirii afirma, cu privire la urși: „Eu n-am nimic cu ei, da’ ce îi tot protejăm atât”.
Ca strategie de viitor, mult mai avansată decât expresia de mai sus, se va forma un grup de lucru în cadrul căruia va fi determinat planul de acțiune specific Sibiului. Potrivit șefului IPJ Sibiu, până în luna decembrie va exista un dispecerat dedicat, în cadrul poliției locale, pentru gestionarea crizelor legate de urși.
Conform prefectului se ia în considerare și implementarea unor ”plantații tampon” de zmeură sau alte fructe de pădure ce ar putea să alimenteze urșii și astfel să îi țină pe loc, în arealul lor. Există și posibilitatea ridicării unor garduri electrice, însă alternativa este nu este agreată de către ONG-urile dedicate protecției animalelor.