Connect with us

Administrație

Am vizitat “Spitalul Groazei” din Sibiu. Deputatul USR Emanuel Ungureanu ne-a mințit pe toți

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Deputatul USR Emanuel Ungureanu s-a trezit într-o situație jenantă, după ce a postat filmulețul din subsolul Spitalului Județean Sibiu: jurnaliștii au putut vizita spațiul pe care acesta la filmat și l-a prezentat ca fiind “Spitalul Groazei” și au descoperit adevărul.

Jurnaliștii care au dorit, au putut să viziteze, la inițiativa Consiliului Județean și a directorului Spitalului Județean, subsolul în care s-a plimbat și și-a făcut selfie-uri Emanuel Ungureanu, deputat USR, săptămâna trecută. Parlamentarul USR a făcut un mare tărăboi, folosind expresii extrem de dure, precum “cloacă”, “jeg”, “spitalul groazei” încercând să prezinte un subsol tehnic și un vestiar al infirmierelor drept spații medicale ale secției Chirurgie unde intră medici și pacienți care urmează să fie operați. Realitatea arată, însă, în felul următor: subsolul face parte dintr-o secție la fel de veche precum spitalul, în care timp de peste 20 de ani conducerea Ministerului Sănătății (fostul administrator) și, ulterior, cea a Consiliului Județean de la acel moment, nu au făcut nimic pentru renovare. Accesul în subsol se face pe ușa principală a secției, iar locul nu pare nicidecum murdar. Se intră printr-o ușă de termopan și ceea ce atrage atenția este mai degrabă întunericul de pe hol. Ni se explică faptul că acolo, în vestiar, se schimbă infirmierele când intră în tură. Camera pare în regulă, e luminată, dar atrage atenția faptul că este echipată cu vestiare vechi, de fier, cam ca pe șantier. Și că e la subsol. Celălalt loc în care s-a filmat igrasia este tot la subsol, dar în spatele unui grilaj. Acolo e spațiu tehnic, nu intră oameni, medici, pacienți, iar grilajul ar trebui să fie încuiat. Directorul spitalului presupune că cineva din interior l-a introdus special pe deputat în locul respectiv, spunând că acolo stau medicii. Nimic mai fals. Pardoseala de pe hol este spartă pe mijloc și reparată. Ni se spune că țevile sunt atât de vechi încât necesită intervenții permanente. Cam asta e totul despre spațiile “groazei”. Am urcat pe secție. Acolo pereții sunt zugrăviți, chiar dacă tâmplăria este veche, din perioada interbelică, probabil. Este mult mai curat decât în multe spitale din țara asta, nu vedem mucegai pe nicăieri, ci uși de termopan peste tot și mobilier obișnuit de spital. Dar problema nu e că “groaza” lui Ungureanu nu există, ci faptul că acolo deja se investesc bani în spital de mai mulți ani, iar spațiile renovate deja arată impecabil.

PUBLICITATE

Subsol Chirurgie II Spitalul Judetean Sibiu

Sectia Chirurgie II Spitalul Judetean de Urgenta Sibiu

Mai exact, actuala conducere a CJ are în derulare mai multe proiecte de reabilitare, unele finalizate, altele în curs de implementare. În secția Chirurigie II, în subsolul căreia a intrat deputatul Ungureanu să-și facă selfie-uri, s-au realizat deja renovări în saloane, în sălile de operații, renovări de întreținere am putea să le spunem, pentru a menține un nivel decent de curățenie. Mult mai important este însă faptul că întreg pavilionul face obiectul unui proiect de reabilitare, pe modelul celorlalte corpuri de clădiri care au fost deja renovate/reabilitate cu fonduri CJ, PNDL sau fonduri europene.

Potrivit Consiliului Județean, imobilul în care se află secția Chirurgie II face parte dintr-un proiect care a obținut finanțare europeană și a fost demarat în 2017, la un an de la instalarea actualei conduceri a CJ. Proiectul a fost depus la ADR în octombrie 2017, iar startul propriu-zis al acestuia s-a dat în mai 2018. El ar trebui să fie finalizat în 2021. Proiectul vizează reabilitarea a trei clădiri din cadrul Spitalului Județean, “Spitalul Nou” (construit în 1984) – care are la rândul său trei corpuri,  apoi Blocul Chirurgical (construit în 1913), care cuprinde Secţiile Clinice Chirurgie I şi II, Ortopedie, Urologie şi Neurochirurgie, de care este atașată și Unitatea de Primiri Urgențe, și, în fine, Secția Dermato Venerice (construită în 1904).

Clădirea care ne interesează în această poveste este Blocul Chirurgical, unde se află și Chirurgie II. Este o clădire foarte veche, cu o arhitectură valoroasă, și orice modificare de structură trebuie să primească avizul Direcției de Cultură. Iată și o listă cu ce se va face la reabilitare prin acest proiect (preluat din proiect CJ):

–             Refacerea integrală a instalațiilor de apă-canal/termice/ventilatie/electrice cu realizarea de noi trasee acolo unde este cazul.

PUBLICITATE

–             Reparații tencuieli, pardoseli interioare in zonele de intervenție

–             Monitorizare energetică și automatizare (sistem building management sistem)

–             Recompartimentări interioare

PUBLICITATE

–             Înlocuirea tâmplăriei interioare și a celei exterioare (uși, ferestre)

–             Termoizolarea exterioara a pereților și refacere fațadă

–             Facilități pentru persoanele cu dizabilități (rampe de acces și semnalizare corespunzătoare).

PUBLICITATE

–             Se vor monta indicatoare de indrumare de la accesele in cladire pana la nodurile de circulatie verticala.

–             Echipamente și dotări specifice eficientizării energetice (pompe de căldură cu sondare sol, centrală de ventilație cu recuperare de căldură, etc.)

–             Reparații tencuieli interioare la nivelul întregii clădiri (exceptând zonele deja renovate)

PUBLICITATE

–             Reparatii pardoseli interioare la nivelul intregii cladiri

–             Zugrăveli interioare la pereti si tavane la nivelul intregii cladiri

–             Montarea de covor PVC in intreaga cladire, pe strat suport sapa autonivelanta

PUBLICITATE

Întreaga investiție în cele trei clădiri, inclusiv Chirurgie II, se ridică la peste 50 milioane de lei, adică peste 10 milioane de euro. 43 milioane de lei din acestă sumă sunt bani europeni, restul fiind contribuție proprie a CJ. Și repet: este un proiect în curs de implementare, demarat deja de doi ani.

Acestea sunt informații pe care Emanuel Ungureanu putea să le obțină foarte ușor dacă după ce filma subsolul îl suna pe directorul spitalului sau pe cei de la Consiliul Județean. În acest fel putea să afle că nu mai este cazul să se impacienteze sau să ceară oamenilor să iasă în stradă.

I-am rugat pe cei de la Spitalul Județean să ne arate un exemplu de reabilitare, dat fiind faptul că există pavilioane care au trecut prin acest tip de investiție. Am vrut să văd cum va arăta Chirurgia la finalul lucrărilor. Am fost în Secția ORL, care are mai mult de un an de când a fost reabilitată. Arată impecabil și astăzi, așa cum trebuie să arate un spital european. L-am întrebat pe directorul spitalului Județean, Cornel Benchea, dacă Chirurgie II va arăta la fel ca ORL sau alte secții renovate, și a confirmat. La fel și UPU, care beneficiază de un alt proiect de finanțare europeană, prin care secția va fi și extinsă. O altă finanțare europeană va asigura aparatura medicală necesară investigațiilor de aici.

PUBLICITATE

Iată câteva imagini din secția ORL, din “Spitalul Groazei”. Alte secții arată la fel și investițiile se derulează în continuare: 

Toate aceste informații, împreună cu informațiile legate de alte investiții care s-au făcut în Spitalul Județean Sibiu, ar fi trebuit să-l împiedice pe Emanuel Ungureanu să transmită informații false.

Iată o listă cu modernizările făcute în ultimii ani în SCJU Sibiu (total investiții – 47,67 milioane lei, din fonduri CJ)

PUBLICITATE
  • Mansardare bloc chirurgical + ATI, RK acoperiș secții chirurgicale,urologie, ortopedie, ATI – cca. 5,6 mil. lei
  • Extindere Unitate Primiri Urgențe – cca. 0,4 mil lei
  • Reabilitare și mansardare Secția Clinică Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie I – cca. 6,5 mil lei
  • Reabilitare Clinică Stomatologică – cca. 0,4 mil lei
  • Amenajare Secție Fizioterapie II – cca. 1,6 mil. Lei
  • Reabilitare Bloc materno infantil etaj I – instalații – 1,3 mil lei
  • Reabilitare imobil sectia infectioase – 6,82 mii lei
  • Executie statie de oxigen – 2,7 mil lei
  • Sectia ORL – Reabilitarea imobilului – 5,45 mil lei
  • Dotări în valoare de 16,9 mil lei

În aceste condiții, președinta Consiliului Județean, Daniela Câmpean, susține că ceea ce a făcut deputatul Ungureanu este un gest politicianist și face apel la toți jucătorii politici să nu folosească alegerile prezidențiale sau pe cele de anul viitor pentru a-și face campanie electorală în acest mod.

Referitor la starea Spitalul Județean, Daniela Câmpean recunoaște că există probleme ale clădirilor și spune că un nou spital județean este cea mai bună soluție, dat fiind faptul că actualul spital județean are clădiri de peste 100 de ani, care cu greu pot fi întreținute, mai ales că până nu de mult au fost lăsate să se distrugă.

Ce nu mai știe deputatul Ungureanu: Proiectul unui spital județean nou se află în derulare, pe 21 august urmând să fie deschise ofertele pentru actualizarea studiului de fezabilitate. Există PUZ aprobat de CL Sibiu, iar anul viitor se poate intra în etapele de execuție (licitații pentru proiectare și construire). Până când acesta va fi gata, președinta CJ afirmă că va investi în continuare în actualul spital pentru a-l aduce la standardele moderne ale unui spital.

PUBLICITATE

Administrație

Ales local nou în Consiliul Local Mediaș

Avatar

Publicat

pe

Consiliul Local Mediaș va avea un nou consilier local.

La sfârșitul   acestei săptămâni este programată o ședință extraordinară a Consiliului Local Mediaș în cadrul căreia un nou ales local va depune jurământul. Este vorba despre Gheorghe Draga, ales pe listele Partidului Social Democrat Mediaș la alegerile locale din luna septembrie a anului trecut.

PUBLICITATE

Gheorghe Draga îl înlocuiește pe Lucian Bordi, alesul social democrat prezentându-și demisia din Consiliul Local Mediaș recent. Ședința extraordinară a Consiliului Local Mediaș în cadrul căreia noul consilier local va depune jurământul este programată vineri după amiaza.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Administrație

Astrid Fodor, primarul Sibiului: „Prefer mereu produsele din Sibiu. Putem sprijini economia locală și bunăstarea comunității”

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

“Vom invita micii antreprenorii locali să se înscrie într-o carte de adrese pentru sibieni”

Primăria Sibiu este una dintre instituțiile care susțin campania “Produs în Sibiu”, inițiată și susținută de Sibiu 100%. Astrid Fodor, primar al Municipiului Sibiu, și-a afirmat de fiecare dată susținerea pentru antreprenorii și producătorii sibieni, indiferent de natura produselor lor. Acum, cu ocazia ediției speciale “Produs în Sibiu” din acest an, am încercat să aflăm ce noutăți pregătește primăria pentru promovarea afacerilor locale, cele care contribuie la definirea Sibiului la nivel național, dar și internațional.

 Consumați produse locale din județul Sibiu? Puteți să ne spuneți câteva din preferatele dumneavoastră?

Astrid Fodor: Caut produsele românești în general, de la alimente și până la haine, dar prefer mereu produsele din Sibiu. Din fericire există o ofertă bogată. Le cumpăr în primul rând pentru că sunt de calitate, dar și pentru că eu cred sincer că putem sprijini economia locală și, în definitiv, bunăstarea comunității noastre inclusiv prin astfel de gesturi mici. Consum cel mai mult produsele alimentare locale pentru că știu că nu conțin E-uri și alți aditivi și sunt făcute multe dintre ele după rețetele vechi și au gustul pe care, cu toate produsele ultraprocesate care se găsesc pe piață, l-am uitat și de care îmi este dor. Mănânc mereu cu plăcere fructe și legume proaspete de la noi, produse din carne și mai ales brânzeturi și lactate. Consum doar miere din zona Sibiului. La fel și dulceață și zacuscă. Îmi cumpăr și dulciuri bune din Sibiu și din zonă pentru că avem producători foarte pricepuți și creativi. Plăcintele din piața Vinerea Verde sunt ceva cu care mă răsfăț din când în când.

 Aveți în vedere, în următoarea perioadă, un plan de susținere a întreprinzătorilor locali?

PUBLICITATE

Astrid Fodor: Vom continua să îi susținem prin instrumentele care ne stau la dispoziție ca administrație locală, așa cum am făcut-o și până acum, pentru că înțelegem rolul pe care îl avem ca Primărie.

În primul rând pentru anul viitor vom menține nivelul taxelor și impozitelor locale la un nivel acceptabil și suportabil pentru mediul de afaceri. Chiar dacă legea ne permitea să creștem impozitele, noi ne-am oprit la un nivel pe care l-am considerat echitabil pentru afaceri. Sunt multe taxe de plătit pentru o firmă și de aceea cred că orice sprijin este binevenit. Intenția este de a menține această politică însă, având în vedere că administrația locală suportă cheltuieli tot mai mari din cauza creșterii prețurilor materialelor de construcții și a salariilor muncitorilor constructori, precum și creșterile prețurilor utilităților dar și a costurilor serviciilor în general, va fi o presiune tot mai mare pe bugetul local pentru a putea finanța lucrările necesare pentru întreținerea și dezvoltarea orașului. Prin urmare, politica pe următorii ani va fi dictată de evoluția situației economice generale pentru că noi, ca administrație locală, trebuie să asigurăm resursele necesare pentru funcționarea și continuarea dezvoltării orașului. Dar pot să afirm că pentru Primăria Sibiu menținerea fiscalității locale pentru persoanele juridice la un nivel suportabil este o prioritate și o avem mereu în vedere.

Zona industrială vest, unde își desfășoară activitatea și întreprinzători locali, a fost viabilizată de Primăria Sibiu și continuăm să îmbunătățim infrastructura acestei zone. Tocmai ce am semnat contractul pentru modernizarea iluminatului public din zonă și extinderea acestuia în zonele de dezvoltare. De altfel, faptul că îmbunătățim infrastructura în întreg orașul este un sprijin și în beneficiul mediului de afaceri local. Fără infrastructură, activitatea curentă nu se poate desfășura în bune condiții.

PUBLICITATE

Un aspect care poate părea mărunt, dar sunt sigură că este important pentru persoanele juridice, este digitalizarea interacțiunii cu Primăria. O listă lungă de documente se pot obține în format digital, comunicarea cu Primăria este disponibilă și în format electronic, plățile impozitelor și diverselor taxe se pot face de mult timp și online. Dacă este necesară totuși deplasarea la ghișeu, programările se fac online, astfel că se evită aglomerația și pierderea timpului.

Pentru producătorii de fructe și legume vom continua să punem la dispoziție în piețele agroalimentare spații speciale pentru comercializare. Le avem în fiecare piață și au fost pline în sezon. În evenimentele gastronomice sau cu componentă gastronomică cofinanțate de Primărie s-a păstrat obligația pentru organizatori de a oferi spații gratuite pentru producătorii locali de alimente în care să își vândă produsele.

Și promovarea cred că este un sprijin. Programul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană a fost un început, un semnal pe care l-am dat producătorilor regionali și întreg domeniului HoReCa că îi sprijinim. Scopul a fost acela de a pune în lumină gastronomia locală, producătorii locali, restaurantele, sprijinind indirect și turismul local și operatorii din industria ospitalității. Am creat vizibilitate pentru industria locală și asta mi se pare un sprijin important.

PUBLICITATE

 Ar putea beneficia producătorii locali și firmele locale prin intermediul cărora aceștia ajung la consumator de o susținere fiscală pentru a face față dificultăților din această perioadă?

Astrid Fodor: În 2020, în contextul pandemic, am introdus câteva facilități fiscale care să atenueze impactul măsurilor și restricțiilor necesare pentru protejarea populației, completând măsurile de sprijin luate de Guvern pentru mediul de afaceri.

Reducerea impozitului pe clădiri în cazul firmelor care și-au suspendat sau redus activitatea, suspendarea taxei hoteliere, reducerea taxei de ocupare a domeniului public cu terase și extinderea suprafeței pe care acestea o pot ocupa, scutirea de la plata taxei de salubrizare pentru agenții economici care și-au întrerupt activitatea complet și reducerea taxei în cazul celor care au întrerupt parțial lucrul sunt măsuri concrete pe care le-am adoptat. Acestea au fost o mână de ajutor pe care am putut-o întinde firmelor sibiene într-o perioadă dificilă pentru toți.

PUBLICITATE

Toate aceste facilități le-am menținut și în 2021.

Primăria se ocupă cu succes de promovarea orașului. Vă gândiți să includeți în strategia de promovare și producătorii locali sau să le acordați, în cadrul locurilor special amenajate, spații de promovare?

Astrid Fodor: Atunci când promovăm Sibiul, subliniem tot ceea ce are de oferit orașul, de la cultural și turistic până la economic. Promovarea Sibiului ca locație economică viabilă este deci parte din strategia de promovare a orașului deja. Mereu menționăm și acest aspect important. Dar, vreau sa subliniez ca promovarea este reciprocă: afacerile de succes din Sibiu sunt “ambasadori” ai orașului. Pentru că așa este între parteneri. Ne sprijinim unii pe ceilalți.

PUBLICITATE

În ceea ce privește punerea la dispoziție a unor spații de afișaj în spațiul public, Primăria Sibiu deține puține astfel de mijloace, pe care le utilizăm pentru anunțuri și informații de largă utilitate publică, în comunicarea cu cetățenii. O parte din aceste spații le punem și dispoziția altor instituții publice pentru anunțuri importante.

Dar o să vă spun în premieră despre un proiect pe care urmează să îl pornim: pe site-ul sibiu.ro vom înființa o secțiune în care vom invita public antreprenorii locali să se înscrie într-o carte de adrese în care sibienii și nu numai să caute firmele sibiene în funcție de produsul pe care doresc să îl cumpere. Mă refer aici mai ales la micii antreprenori sibieni, care nu au posibilitatea firmelor mari de a-și crea vizibilitate. Identificăm acum cea mai bună variantă tehnică pentru această secțiune și o lansăm în curând invitația. Consider că și noi, ca Primărie, ar trebui să publicăm pe site-ul orașului aceste informații. Acest proiect îl văd ca o contribuție pe care Primăria Sibiu o poate avea în campania Produs în Sibiu inițiată de Sibiu 100%.

Care considerați că ar fi strategia potrivită de promovare pentru produsele locale, una care să se încadreze în campaniile de promovare a orașului?

PUBLICITATE

Astrid Fodor: Promovând Sibiul, vorbim inevitabil despre sibieni și despre ceea ce realizăm împreună în Sibiu. Subliniem evenimente reușite organizate de antreprenori în domeniul industriilor creative, scoatem în evidență producătorii de hrană promovând gastronomia locală, menționăm mereu rolul investitorilor în dezvoltarea economică a orașului și vorbim mereu despre produsele de Sibiu. Ca primar am mereu aceste teme în atenție atunci când vorbesc despre orașul nostru și atunci când primesc delegații străine. Sigur că se poate crea o campanie dedicată firmelor sibiene, dar uite că Sibiu 100% face deja acest lucru prin campania Produs în Sibiu și vă felicit pentru inițiativă și pentru munca pe care o faceți.

Aveți un mesaj pentru ca oamenii, atât localnicii, cât și turiștii orașului nostru, să consume produsele locale sibiene?

Astrid Fodor: Sibiul și regiunea Sibiului au avut și au resurse importante, mai ales resursa umană extrem de valoroasă, un fapt atestat de numărul de întreprinzători locali care investesc multă pasiune în inițiativele lor. Stă și în puterea noastră, a fiecăruia dintre sibieni, să susținem economia locală, în beneficiul comunității. Produsele de Sibiu sunt un brand în sine, atestând tradiția pe care o avem ca oraș începând cu breslele sibiene și impunând un anumit standard de calitate, fără măcar să fie nevoie să scriem asta undeva sau să o reglementăm. Se naște natural și vine de la sine brandul “produs în Sibiu”. Consumați produse locale pentru calitatea lor, pentru că avem produse alimentare bune și proaspete, aproape de noi, pentru că suntem sibieni și putem fi și în acest mod alături de comunitatea în care ne place sa trăim.

PUBLICITATE

 

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Administrație

În atenția elevilor: Tursib schimbă, de luni, orarul traseelor școlare, din cauza aglomerației din trafic

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Tursib a decis să schimbe programul de circulație pentru două dintre traseele școlare pe care le-a introdus din 13 septembrie, pentru a se conforma cu programul școlilor la care trebuie să ajungă elevii și cu aglomerația din trafic.

Compania de transport local Tursib a modificat programul de funcționare pentru traseele școlare E5 și E7, care transportă elevii din zonele Broscărie, pe traseul spre centru, și din zona Mihai Viteazu spre centru.

tursib trasee scolare

„După o analiză a timpilor de sosire în stație realizată de societatea Tursib, Primăria Sibiu și Poliția Locală Sibiu, începând de luni, 20 septembrie se vor implementa modificări în orarul a două dintre trasee”, precizează reprezentanții Tursib.

PUBLICITATE

Modificări trasee școlare TURSIB:

Pe traseul E5 (cartier Broscărie – școala Regina Maria) ora de plecare din stația de capăt de linie – IRMES 1, se modifică. Autobuzul va pleca mai devreme, la ora 07.14.

Pe traseul E7 (bulevardul Mihai Viteazu – școala Regina Maria) ora de plecare din stația de capăt de linie – Lămâiței se modifică. Autobuzul va pleca la ora 07.14.

PUBLICITATE

„Aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura sosirea în timp util în stațiile de la Colegiul Octavian Goga și respectiv Școala Regina Maria, având în vedere întârzierile înregistrate de autobuze în săptămâna care se încheie cauzate de aglomerația din zona celor două unități de învățământ la ora intrării la cursuri a elevilor”.

Tursib va continua să urmărească traseele școlare pentru optimizarea operării autobuzelor pe aceste rute.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE