Connect with us

Politica

Apoca-lipsa după Boc

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Creşterea TVA de la 19 la 24% duce la scumpiri în lanţ. Ziua de 30 iunie a fost cea mai lungă pentru mulţi dintre sibieni. Supermarketurile au fost luate cu asalt. Cozile la benzinării aminteau de vremuri de mult apuse. În acest timp, într-o şedinţă maraton de 9 ore, Guvernul Boc a aprobat ordonanţe după ordonanţe pentru a concedia 59.000 de bugetari, dar şi o serie de biruri şi scăderi de venituri pentru autorităţile locale. Ultimele măsuri guvernamentale aruncă problema crizei economice în ograda administraţiilor locale. ,,Administraţiile locale nu au pârghiile necesare pentru a rezolva criza. De aceea există Guvern. Noi avem un prim ministru care se preocupă de cota de benzină a primarului, dar nu se preocupă de criza economică”, declară primarul sibian Klaus Iohannis, indignat de ultimele măsuri ale Guvernului Boc. 30 iunie 2010 va rămâne în istoria României drept ultima zi înainte de marea criză. La aflarea veştii că se vor scumpi cu până la 10% toate produsele după introducerea noi cote TVA, sibienii au dat şi ei iama în magazine pentru a căuta produse de bază, încă ieftine. ,,Am luat şi eu ulei, zahăr să am că vin vremuri grele”, ne-a explicat una din multele gospodine sibience care îşi aştepta rândul la casa de marcat cu un coş plin de cumpărături. De unde au avut în 30 iunie sibienii bani pentru atâtea cumpărături? ,,Am împrumutat de la un amic plus ce mai aveam noi prin casă. Rămânem fără bani, dar măcar să nu rămânem fără mâncare”, declară Alexandru Marinescu, pensionar, aflat şi el la coadă la supermarket cu un coş plin de făină, zahăr, orez şi altele. De altfel, cele mai cumpărate produse în 30 iunie în hypermarket au fost produsele de bază. Începe marea concediere bugetară 59.000 de bugetari vor fi daţi afară, aşa a decis Guvernul. Jumătate dintre aceştia vor fi concediaţi din administraţiile locale, iar restul din ministerele Administraţiei, Muncii, Educaţiei şi Agriculturii. Disponibilizările de personal vor fi efectuate pe baza standardelor de cost. ,,Este interesant cum se guvernează tot noaptea şi tot de pe o zi pe alta. Curios este că deocamdată măsura afectează numai administraţiile locale”, a declarat Klaus Iohannis, primarul Sibiului. Agenţiile guvernamentale care nu au fost înfiinţate pe baza unor directive ale Uniunii Europene sau prin legi organice vor fi transformate în direcţii de minister, iar unităţile subordonate ministerelor vor fi coordonate de o singură structură la nivelul instituţiei. Creşte impozitul suplimentar pe clădiri şi pe maşini Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă prin care modifică mai multe articole din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal pentru a majora impozitul pe clădiri, a anunţat primul-ministru Emil Boc. Este vorba despre proprietarii care deţin mai multe clădiri, apartamente sau case. Aceştia vor plăti un impozit suplimentar pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2010, după cum urmează: a) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; b) cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; c) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu. De asemenea, Guvernul a decis să dubleze impozitul pentru autoturismele cu capacitate cilindrică peste 2000 cm³. Primarul Sibiului, Klaus Iohannis a declarat despre această măsură: ,,După părerea mea măsura este neconstituţională. Nu se poate modifica legislaţia noaptea”. Încă nu este clar cum vor plăti sibienii diferenţa de impozit, mai ales că mulţi au plătit deja impozitele pe tot anul 2010 în avans. Benzina se scumpeşte cu 28 de bani Benzinăriile cu preţuri mici au fost luate cu asalt pe 30 iunie la aflarea veştii că preţul va creşte la carburanţi cu 28 de bani litrul. Cozile spre seară se întindeau la unele dintre cele sibiene pe 100 de metri, pe patru rânduri. Nervi, stres, agitaţie. ,,Să se dea mai puţin, să ajungă la toată lumea”, glumea un taximetrist aflat la rând. Dar celor care au stat să îşi umple rezervoarele şi să ia şi în alte recipiente, nu le venea să râdă. ,,Naiba să îi ia de guvernanţi! Am ajuns iar ca pe vremea lui Ceaşcă…”, şi seria de înjurături la adresa lui Boc şi a Guvernului a continuat, din partea unui şofer prins la coadă la benzină. Opinia sa imediat a fost împărtăşită şi de alţi şoferi. ,,ăştia ne omoară. Vom creşte şi noi preţurile, dar este greu şi pentru clienţi”, se plânge Marius Chiper, taximetrist. Biruri noi – 16% pentru tichetele de masă, cadou, creşă şi vacanţă, plăţi compensatorii şi dobânzi bancare – 25% din venitul net obţinut din jocurile de noroc, la nivelul cştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator – cota de impozit privind drepturile de autor va cuprinde şi contribuţii sociale Venituri diminuate – indemnizaţii pentru creşterea copilului şi cele de şomaj reduse cu 15% – salarii mai mici cu 25% pentru bugetari – recalcularea pensiilor speciale Calin Blaga

PUBLICITATE
PUBLICITATE
Comentează

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politica

Adriana Saftoiu, PNL: „După 25 septembrie se va discuta schimbarea lui Cîțu”

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Adriana Săftoiu, membru al PNL, fost parlamentar, dar și membru în forurile de conducere ale partidului, susține că zilele lui Florin Cîțu în fruntea PNL sunt numărate. Poate fi doar o opinie personală sau vocea unui curent de opinie care vine din interiorul partidului, însă declarațiile sale încep să pune semne de întrebare referitor la posibilitatea ca actualul prim-ministru al României să mai rămână în fruntea guvernului.

Pe 25 septembrie, Partidul Național Liberal, al doilea partid ca mărime din Parlamentul României și cel mai important partid de guvernământ din cadrul coaliției PNL – USR PLUS – UDMR, are un nou congres, în cadrul căruia va fi ales noul președinte al partidului. Sunt doar doi candidați, Ludovic Orban și Florin Cîțu, adică președintele în exercițiu și prim-ministrul României. Pentru Florin Cîțu, partidul a făcut o derogare de la statut, pentru a putea candida, el neavând vechimea necesară, 5 ani, ca membru de partid. O derogare similară s-a făcut și pentru Klaus Iohannis, în 2013, pentru a putea fi ales vice-președinte și, apoi, președinte PNL. În acest moment, Florin Cîțu se bucură de o puternică susținere în rândul liderilor partidului, însă ruptura provocată de demiterea ministrului justiției, Stelian Ion, de la USR PLUS, și ieșirea acestei formațiuni de la guvernare au schimbat complet fotografia în care Cîțu se profila câștigător clar al alegerilor interne de pe 25 septembrie.

PUBLICITATE

Adriana Săftoiu, un politician care își leagă o parte din activitate de cea a fostului președinte Traian Băsescu, a ieșit din grațiile actualei conduceri a PNL, ea neregăsindu-se pe listele de la alegerile din 2020. Cu toate acestea, stăpânește o seamă de informații relevante din interiorul partidului. În acest context, fosta deputată liberală a declarat într-un interviu pentru jurnaliștii de la Recorder că PNL ar putea lua în calcul schimbarea lui Florin Cîțu din fruntea guvernului, după 25 septembrie.

Săftoiu este de părere că o guvernare minoritară, cu susținerea condiționată din parlament, nu ar putea susține reformele pe care PNL și le-a asumat.

„USR nu va mai intra la guvernare cu Cîtu premier. După 25 se va lua în calcul schimbarea lui Cîtu și recompensarea lui cu un post important, cel mai vehiculat zvon a fost BNR. Și are temei, pentru că, atunci când s-a eliberat postul de viceguvernator BNR au fost doi candidați, Eugen Nicolaescu și Florin Cîțu. Are temei acest zvon, domnul Cîțu și-a dorit să meargă viceguvernator BNR, de ce nu și-ar dori să fie și guvernator? Drept urmare, după 25 septembrie cred că se va discuta schimbarea domnului Cîțu din postul de premier, doar dacă PNL nu alege varianta de guvern minoritar, dar atunci ne putem lua gândul de la orice reforme serioase, pentru că PNL va trebui să facă favoruri celor ce votează susținerea lui, iar aceste favoruri nu le vom vedea transparent”, a declarat Adriana Săftoiu pentru Recorder.

PUBLICITATE

Despre celelalte opțiuni pe care clasa politică le are pentru rezolvarea actualei crize, părerile nu sunt tocmai bune. „Nu cred în alegeri anticipate, nu s-a născut încă Parlamentul dispus să plece după 6 luni. Exclus așa ceva. Dacă se va ajunge la alt guvern cu un premier care nu le place, va fi respins, poate se va respinge și a doua oară, dar a treia oara va trece oricine, inclusiv Florin Cîțu”, a precizat aceasta.

Adriana Săftoiu a făcut o paralelă cu Guvernul CDR din perioada 1996 – 2000, condus de Victor Ciorbea. „În 1997 în PNȚCD știau că o să vină un moment în care trebuie să renunțe la domnul Ciorbea, dar au prelungit momentul doar pentru ca să nu dea satisfacție imediat Partidului Democrat. Așa e și acum. Există un tipar în istorie, dacă nu vrei să eșuezi, nu faci la fel. Deci, mai devreme sau mai târziu, se va renunța la domnul Cîțu, dar, pentru că nu dorim să dăm satisfacție USR, amânăm acest moment”, a concluzionat Adriana Săftoiu.

PUBLICITATE

CITEȘTE MAI MULT

Politica

Prim-ministrul Florin Cîțu a demis prefecții și subprefecții USR PLUS și cere demisia lui Ludovic Orban de la Camera Deputaților

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Premierul Florin Cîțu i-a demis pe cei 14 prefecți și 28 de subprefecți ai USR-PLUS, fără să nominalizeze alte persoane care să preia funcția, deocamdată. USR PLUS anunțase că secretarii de stat și prefecții/subprefecții nu-și dau demisia, chiar dacă partidul a plecat din guvern.

Florin Cîțu a luat o decizie radicală, în urma demisiei USR PLUS din Guvernul României. Premierul a demis toți reprezentanții USR PLUS în teritoriu, respecitv din funcțiile de prefect sau subprefect, ce fuseseră numiți în baza algoritmului coaliției de guvernare, la începutul acestui an.

PUBLICITATE

Florin Cîțu a precizat că a semnat 42 de decizii: „14 prefecți și 28 de subprefecți, eliberați din funcție, dar nu vor fi numite alte persoane deocamdată pe funcții, atribuțiile lor vor fi preluate”. Șefii USR PLUS declaraseră că nu intenționează să-și retragă prefecții și subprefecții, nici secretarii de stat din Guvernul României, pentru că aceștia nu au fost votați de Parlamentul României.

Cîțu a mai spus că alăturarea USR PLUS de cei de la AUR, care sunt antivaccinare, va îngreuna campania de vaccinare.

Premierul a mai spus că nu există în acest moment discuții despre un nou guvern condus de altcineva. „Nu există discuții pentru un nou guvern din care eu să nu fac parte. Nu există niciun blat cu PSD, nu am discutat cu Marcel Ciolacu. Singurul președinte de partid care a spus că este OK să negocieze cu PSD și să semneze moțiunea de cenzură este Dan Barna. Și cred că a zis și Dacian Cioloș.”

PUBLICITATE

În plus, Florin Cîțu a declarat că solicită demisia lui Ludovic Orban și a Ancăi Dragu, dacă deicizia CCR privind moțiunea de cenzură va fi stabili că aceasta a fost depusă fără respectarea Constituției.

„Ieri am sesizat CCR în legătură cu moțiunea de cenzură. Dacă decizia Curții ne este favorabilă nouă, voi cere demisia șefilor Camerei Deputaților și Senatului.”, a spus Cîțu.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Economie

Klaus Iohannis a semnat decretele privind numirea noilor miniștri interimari

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Monitorul Oficial a publicat decretele semnate de preşedintele Klaus Iohannis prin care se ia act de demisiile din Guvern ale reprezentanţilor USR PLUS, precum şi decretele pentru desemnarea miniştrilor interimari.

Lista decretelor semnate de Klaus Iohannis:

PUBLICITATE
  1. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  2. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  3. Decretul de desemnare a lui Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, interimar
  4. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  5. Decretul de desemnare a lui Dan Vîlceanu, ministrul Finanţelor, ca ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, interimar
  6. Decretul prin care se ia act de demisia lui Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  7. Decretul de desemnare a lui Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, ca ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, interimar
  8. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  9. Decretul de desemnare a lui Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, interimar
  10. Decretul prin care se ia act de demisia Ioanei Mihăilă, ministrul Sănătăţii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  11. Decretul de desemnare a lui Cseke Attila Zoltan, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, ca ministru al Sănătăţii, interimar.

CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE