Connect with us

Economie

Banca Mondială prognozează pentru România o creştere economică de 6% în acest an

Avatar

Publicat

pe

Banca Mondială şi-a îmbunătăţit, marţi, estimările privind evoluţia economiei României, atât pentru anul acesta cât şi pentru anul viitor, în condiţiile în care se aşteaptă ca economia mondială să înregistreze în 2021 cea mai puternică creştere din ultimii 80 de ani.

Conform celei mai recente ediţii a raportului cu privire la perspectivele economice globale, Banca Mondială estimează că România va înregistra în acest an un avans al PIB de 6%, cu 2,5 puncte procentuale peste estimarea din ianuarie, urmând ca anul viitor să înregistreze o creştere de 4,5%, cu 0,4 puncte procentuale peste estimările anterioare. Pentru 2023, Banca Mondială prognozează în cazul României o creştere economică de 3,9%.

Avansul economiei româneşti în acest an ar urma să fie superior celui înregistrat pe ansamblu de regiunea Europei şi Asiei Centrale (3,9%), însă Banca Mondială avertizează că, la nivel regional, riscurile rămân ridicate, având în vedere ritmul lent al campaniei de vaccinare, incertitudinea politică şi tensiunile geopolitice.

La nivel global, Banca Mondială şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere pentru acest an cu 1,5 puncte procentuale, până la 5,6%, ceea ce înseamnă că economia mondială va înregistra cea mai puternică creştere din ultimii 80 de ani. Cu toate acestea, instituţia financiară internaţională avertizează că multe ţări, în special cele sărace, sunt lăsate în urmă şi vor avea nevoie de mai mulţi ani pentru a reveni la nivelul de dinaintea pandemiei.

“Chiar dacă există semne încurajatoare de revenire globală, pandemia continuă să provoace pandemie şi inegalităţi populaţiilor din ţările în curs de dezvoltare din întreaga lume”, susţine preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass. Potrivit acestuia, este nevoie de eforturi coordonate la nivel global pentru a accelera distribuţia vaccinurilor şi ştergerea datoriilor pentru ţările cu venituri mici.

Raportul Băncii Mondiale arată că revenirea va fi una inegală, în condiţiile în care marile economii ale lumii, în special SUA, profită de pe urma progreselor campaniei de vaccinare, dar şi a programelor de stimulare. În timp ce în rândul economiilor avansate, aproximativ 90% din acestea ar urma să revină până în 2022 la venitul per capita pe care îl aveau înainte de pandemie, în rândul ţărilor emergente şi în curs de dezvoltare doar o treime vor reuşi aceeaşi performanţă. În consecinţă, diferenţa dintre economiile avansate şi cele mai sărace cu privire la venitul per capita, diferenţă care se reducea înainte de pandemie, va creşte şi mai mult.

Fondul Monetar Internaţional estimează, pentru 2021, o redresare economică puternică în România, cu un avans al Produsului intern brut real de 7 procente, în timp ce prognoza Comisiei Europene arată o creştere a economiei României cu 5,1% în 2021 şi cu 4,9% în 2022.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în creştere la 5% estimarea privind avansul Produsului Intern Brut în 2021. (AGERPRES)

PUBLICITATE

Economie

Klaus Iohannis a semnat decretele privind numirea noilor miniștri interimari

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Monitorul Oficial a publicat decretele semnate de preşedintele Klaus Iohannis prin care se ia act de demisiile din Guvern ale reprezentanţilor USR PLUS, precum şi decretele pentru desemnarea miniştrilor interimari.

Lista decretelor semnate de Klaus Iohannis:

  1. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  2. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  3. Decretul de desemnare a lui Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, interimar
  4. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  5. Decretul de desemnare a lui Dan Vîlceanu, ministrul Finanţelor, ca ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, interimar
  6. Decretul prin care se ia act de demisia lui Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  7. Decretul de desemnare a lui Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, ca ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, interimar
  8. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  9. Decretul de desemnare a lui Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, interimar
  10. Decretul prin care se ia act de demisia Ioanei Mihăilă, ministrul Sănătăţii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  11. Decretul de desemnare a lui Cseke Attila Zoltan, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, ca ministru al Sănătăţii, interimar.

CITEȘTE MAI MULT

Economie

Fitch Ratings: Criza politică din România reprezintă un risc la adresa consolidării fiscale

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings avertizează că dizolvarea coaliţiei guvernamentale din România ar putea perturba eforturile de consolidare fiscală, care sunt cruciale pentru schimbarea perspectivei “negative” care în prezent este asociată ratingului “BBB minus” atribuit României.

“Fitch a afirmat în repetate rânduri că evoluţia finanţelor publice reprezintă principalul factor care influenţează ratingul României. O acţiune pozitivă de rating ar necesită încredere că autorităţile vor implementa planuri fiscale credibile care să stabilizeze raportul datorie guvernamentală/PIB pe termen mediu. Lipsa progreselor în implementarea refomelor, care să conducă la o creştere mai rapidă decât se preconizează a datoriei publice, ar putea conduce la o acţiune negativă de rating”, subliniază agenţia de evaluare.

Fitch Ratings reaminteşte că USR-Plus a anunţat pe 7 septembrie că părăseşte coaliţia, în urma demiterii ministrului USR-Plus, Stelian Ion, din funcţia de ministru al Justiţiei pe 2 septembrie. Acest lucru lasă guvernul fără majoritate parlamentară.

“Agenda ambiţioasă de reforme a coaliţiei, ancorată în PNRR, s-a confruntat deja cu obstacole mari din cauza dificultăţilor în implementarea măsurilor în timpul pandemiei. Este incert cât de mult va fi capabil sau dispus să promoveze reforme sensibile în domeniile sănătăţii, salariilor, pensiilor şi justiţiei un guvern minoritar PNL sau un nou guvern condus de PSD. Acest lucru ar putea întârzia şi mai mult aprobarea de către Comisia Europeană a PNRR, lucru pe care Guvernul îl aştepta la până la finalul lunii septembrie”, susţine Fitch.

De asemenea, agenţia de evaluare subliniază că turbulenţele politice reprezintă un pericol la adresa perspectivelor fiscale.

Guvernul de la Bucureşti avea în vedere reforme ambiţioase pe partea de venituri şi cheltuieli pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB în 2024 de la 9,3% în 2020. Analiştii se aşteptau ca guvernul de la Bucureşti să propună o lege a salarizării unice şi o lege a pensiilor până la finele lui 2021 şi de asemenea a promis că va creşte gradul de colectare a taxelor şi va reduce deficitul de încasare a TVA.

“Însă în ultimele luni au fost făcute progrese reduse şi acum perspectiva unei implementări rapide s-a diminuat şi mai mult, chiar dacă PNRR ar putea servi ca ancoră politică. Un eşec pe traiectoria de reducere a deficitului avută în vedere este principalul risc la adresa prognozelor Fitch privind datoria”, avertizează agenţia de evaluare.

Următoarea revizuire a ratingului suveran al României este programată de Fitch pe 22 octombrie.

Ratingul “BBB minus” atribuit în prezent României de Fitch este ultimul calificativ din categoria “investment grade”, o eventuală retrogradare cu o singură treaptă, posibilă având în vedere perspectiva “negativă”, ar duce ratingul României în zona “junk”, adică sub pragul recomandat investiţiilor. (AGERPRES)

CITEȘTE MAI MULT

Economie

Raluca Turcan: Nivelul salariului minim trebuie să crească

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, anunţă că a stabilit marţi cu partenerii sociali, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit, ca la finele lunii octombrie să poată fi avansată o variantă agreată a salariului minim.

“Cu toţii suntem de acord că nivelul salariului minim trebuie să crească, iar mecanismul de majorare să nu mai fie un instrument politic, ci să fie bazat pe criterii obiective. Am stabilit cu partenerii sociali că este nevoie de un calendar mult mai strâns pentru a analiza toate propunerile şi datele economice, astfel încât, la sfârşitul lunii octombrie să putem avansa o variantă agreată a salariului minim.

Aşa cum ne-am angajat, predictibilitatea este un element important pentru mediul economic, dar şi o dovadă de respect faţă de partenerii noştri sociali”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Premierul Florin Cîţu a declarat că ţine foarte mult la o formulă “predictibilă” şi pentru viitor a salariului minim, precum şi la o dinamică a acestuia care să ţină cont de creşterea economică, de nevoile românilor şi de perspective.

Şeful Executivului a făcut declaraţia, marţi, la începutul reuniunii Comitetului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, la Palatul Victoria.

“Vreau să începem discuţiile din timp, anul acesta, pe o temă importantă, salariul minim în România, şi avem timp acum să găsim până în decembrie, cum era, de obicei, formula ideală cu care să fim toţi de acord. Ştiţi foarte bine că trebuie să găsim o formulă ca, după aceea, să rămână în viitor, să fie predictibilă, ţin foarte mult la acest lucru.

În acelaşi timp, să găsim o dinamică a salariului minim care să ţină cont de creşterea economică, de nevoile românilor şi, bineînţeles, de perspective. Deja, astăzi, cred e foarte bine să începem să auzim opiniile tuturor, şi Ministerul Muncii şi patronate, dar şi sindicate, şi după aceea aş vrea să avem un calendar clar, începând de astăzi, cât ne întindem. (…)

Aş vrea să agreăm, nu ştiu, ne vedem până la finalul lunii octombrie să decidem care e salariului minim sau mai devreme, dar decidem asta împreună “, a declarat Florin Cîţu. (AGERPRES)

CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE