Connect with us

Economie

Buget mai sărac

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Proiectul de buget prezentat de Consiliul Local Sibiu pentru 2009 este mai mic cu aproximativ 7 milioane de euro, faţă de cel din 2008. Autorităţile locale vor să cheltuiască mai puţin pe iluminatul public, materiale şi servicii sau învăţământ. Bugetul Consiliului Judeţean este cu aproximativ 1 milion de euro mai mare decât cel din 2008. Anul 2009 va fi unul mai să­răcăcios decât precedentul. Con­form proiectului de buget pentru anul acesta, veniturile totale în lei ar urma să crească comparativ cu 2008, de la 389 de milioane de lei la 428 de milioane de lei. ţinând însă cont de cursul leu/euro, veniturile totale vor însuma circa 101 milioane euro, faţă de 108 milioane euro cât au fost înregistrate în 2008. La capitolul venituri, la bugetul local vor intra mai puţini bani din taxele pe utilizarea bunurilor, dar vor fi compensate de creşterea veniturilor din proprietate. O creş­tere importantă o vor reprezenta veniturile realizate din valorificarea de bunuri, care ar ajunge în 2009 la aproximativ 84 de milioane de lei, faţă de numai 35 de milioane de lei, în 2008. Subvenţiile pe care Sibiul urmează să le primească de la bugetul de stat se reduc drastic. De la aproximativ 8,5 milioane de lei, cât au venit în 2008, propunerile pentru acest an se cifrează la numai 1,2 milioane de lei. Vor scădea, însă, veniturile din sumele defalcate din TVA, de la 88 de milioane de lei, la doar 77 milioane de lei. Autorităţile locale plănuiesc să cheltuiască mai puţin pentru materiale şi servicii, transferuri, creşe, iluminat public sau învă­ţământ. În schimb, Teatrul Naţional �Radu Stanca� va primi cu circa 5 milioane lei mai mult decât în 2008, iar Casa de Cultură cu 2,5 milioane mai puţin. De asemenea, dobânzile aferente datoriei publice externe vor creşte semnificativ, de la 11,5 milioane de lei la 19 milioane de lei în 2009. Autorităţile vor investi mai mulţi bani la capitolul servicii şi dezvoltare publică, lo­cuinţe şi protecţia mediului sau transporturi. Potrivit proiectului de buget pe 2009, în acest an pentru străzile din municipiu, autorităţile vor cheltui ceva mai mult decât în 2008, cu aproximativ 5 milioane de lei. Un milion de euro mai mult Proiectul de buget pe 2009 al Consiliului Judeţean prevede venituri mai mari în lei decât în 2008, de la 165 de milioane de lei, la 195 de milioane de lei. Chiar şi în actualul context de depreciere al leului în raport cu moneda unică, bugetul pe care legislativul judeţean urmează să-l aibă la dispoziţie va creşte cu aproximativ 1 milion de euro. La capitolul �cote defalcate din impozitul pe venit�, vor intra cu 9 milioane de lei mai mult decât în 2008. Consiliul Judeţean va cheltui mai puţini bani la capitolul autorităţi publice, cheltuieli de personal sau pe transferuri. Vor creşte sumele alocate pentru Salvamont Sibiu, pentru co­finanţarea unor echipamente aloca­te ISU Sibiu sau pentru în­văţământul spe­cial din judeţ. Alte creşteri ale chel­tuielilor sunt preconizate la capitolele trans­porturi, asigurări şi asistenţă socială şi, de asemenea, pentru cultură, recreere şi religie.

PUBLICITATE
PUBLICITATE
Comentează

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Economie

Noi investiții imobiliare în Sibiu: cartier nou în vestul orașului și mall în Cisnădie

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Unul dintre investitorii în parcuri industriale din România, care are sediul principal în Sibiu, a anunțat că a vândut o parte din portofoliul de parcuri și va investi în spații rezidențiale, inclusiv în Sibiu.

Dezvoltatorul imobiliar Zacaria, care are sediul în Sibiu, a anunțat că a vândut patru parcuri logistice către unul dintre competitori, CTP, urmând ca fondurile obținute să fie reinvestite în spații rezidențiale, dar și comerciale.

„În ceea ce privește planurile noastre imediate, vom continua dezvoltarea de noi parcuri industriale, în primă fază în Sibiu și Pitești și, mai mult, vom accelera construcția ansamblurilor rezidențiale, având deja câteva terenuri pregătite. În același timp, infuzia de capital va fi direcționată și către noi linii de business pe care dorim să le deschidem în România, îndeosebi în sectorul de retail”, a declarat Jonathan Scifo Diamantino, CEO Zacaria.

PUBLICITATE

Compania a îânceput să deruleze mai multe investiții, între care una în Sibiu, într-un proiect rezidențial. „În ultimele luni am lucrat intens pentru a putea demara cât mai rapid trei proiecte rezidențiale, în Sibiu, Craiova și București. Eforturile au dat rezultate și suntem încântați că putem începe lucrările în perioada imediat următoare, astfel că vom scoate pe piață aproximativ 550 de apartamente la standardul de calitate demonstrat deja prin proiectele anterioare”, a mai spus șeful companiei.

Oficialul companiei mai spune că în ultimele luni s-a lucrat la trei proiecte rezidențiale care ar urma să fie demarate la Sibiu, Craiova și București. Dezvoltatorul va scoaste pe piață circa 500 de noi locuințe în perioada imediat următoare.

Proiectul din Sibiu va demara în luna octombrie și va cuprinde 3 blocuri și 121 de apartamente „în imediata vecinătate a viitorului spital județean”. Vânzările vor începe în aceeași lună.

PUBLICITATE

Zacaria intenționează să se extindă și în segmentul de spații comerciale, după ce achiziția și transformarea spațiului din zona Metro – Șos. Alba Iulia a fost una reușită. De data aceasta, planurile prevăd un mall deschis, similar cu cel dezvoltat în zona Hornbach de cei de la Oasis Retail.

„Compania a hotărât să dezvolte un nou proiect de tip strip mall, în centrul orașului Cisnădie. Securizând deja Lidl ca ancoră de food, dezvoltatorul intenționează să construiască două clădiri cu o suprafață închiriabilă de aproape 9.000 mp. Cisnădie Retail Park va reprezenta primul proiect de acest tip din oraș”, mai spun cei de la Zacaria.

„Ne dorim ca acest proiect să devină principalul centru de shopping și de relaxare pentru populația din Cisnădie”, a declarat Marius Moga, director de vânzări și marketing.

PUBLICITATE

CITEȘTE MAI MULT

Economie

Klaus Iohannis a semnat decretele privind numirea noilor miniștri interimari

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Monitorul Oficial a publicat decretele semnate de preşedintele Klaus Iohannis prin care se ia act de demisiile din Guvern ale reprezentanţilor USR PLUS, precum şi decretele pentru desemnarea miniştrilor interimari.

Lista decretelor semnate de Klaus Iohannis:

PUBLICITATE
  1. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  2. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  3. Decretul de desemnare a lui Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, interimar
  4. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  5. Decretul de desemnare a lui Dan Vîlceanu, ministrul Finanţelor, ca ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, interimar
  6. Decretul prin care se ia act de demisia lui Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  7. Decretul de desemnare a lui Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, ca ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, interimar
  8. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  9. Decretul de desemnare a lui Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, interimar
  10. Decretul prin care se ia act de demisia Ioanei Mihăilă, ministrul Sănătăţii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  11. Decretul de desemnare a lui Cseke Attila Zoltan, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, ca ministru al Sănătăţii, interimar.

CITEȘTE MAI MULT

Economie

Fitch Ratings: Criza politică din România reprezintă un risc la adresa consolidării fiscale

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings avertizează că dizolvarea coaliţiei guvernamentale din România ar putea perturba eforturile de consolidare fiscală, care sunt cruciale pentru schimbarea perspectivei “negative” care în prezent este asociată ratingului “BBB minus” atribuit României.

“Fitch a afirmat în repetate rânduri că evoluţia finanţelor publice reprezintă principalul factor care influenţează ratingul României. O acţiune pozitivă de rating ar necesită încredere că autorităţile vor implementa planuri fiscale credibile care să stabilizeze raportul datorie guvernamentală/PIB pe termen mediu. Lipsa progreselor în implementarea refomelor, care să conducă la o creştere mai rapidă decât se preconizează a datoriei publice, ar putea conduce la o acţiune negativă de rating”, subliniază agenţia de evaluare.

PUBLICITATE

Fitch Ratings reaminteşte că USR-Plus a anunţat pe 7 septembrie că părăseşte coaliţia, în urma demiterii ministrului USR-Plus, Stelian Ion, din funcţia de ministru al Justiţiei pe 2 septembrie. Acest lucru lasă guvernul fără majoritate parlamentară.

“Agenda ambiţioasă de reforme a coaliţiei, ancorată în PNRR, s-a confruntat deja cu obstacole mari din cauza dificultăţilor în implementarea măsurilor în timpul pandemiei. Este incert cât de mult va fi capabil sau dispus să promoveze reforme sensibile în domeniile sănătăţii, salariilor, pensiilor şi justiţiei un guvern minoritar PNL sau un nou guvern condus de PSD. Acest lucru ar putea întârzia şi mai mult aprobarea de către Comisia Europeană a PNRR, lucru pe care Guvernul îl aştepta la până la finalul lunii septembrie”, susţine Fitch.

De asemenea, agenţia de evaluare subliniază că turbulenţele politice reprezintă un pericol la adresa perspectivelor fiscale.

PUBLICITATE

Guvernul de la Bucureşti avea în vedere reforme ambiţioase pe partea de venituri şi cheltuieli pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB în 2024 de la 9,3% în 2020. Analiştii se aşteptau ca guvernul de la Bucureşti să propună o lege a salarizării unice şi o lege a pensiilor până la finele lui 2021 şi de asemenea a promis că va creşte gradul de colectare a taxelor şi va reduce deficitul de încasare a TVA.

“Însă în ultimele luni au fost făcute progrese reduse şi acum perspectiva unei implementări rapide s-a diminuat şi mai mult, chiar dacă PNRR ar putea servi ca ancoră politică. Un eşec pe traiectoria de reducere a deficitului avută în vedere este principalul risc la adresa prognozelor Fitch privind datoria”, avertizează agenţia de evaluare.

Următoarea revizuire a ratingului suveran al României este programată de Fitch pe 22 octombrie.

PUBLICITATE

Ratingul “BBB minus” atribuit în prezent României de Fitch este ultimul calificativ din categoria “investment grade”, o eventuală retrogradare cu o singură treaptă, posibilă având în vedere perspectiva “negativă”, ar duce ratingul României în zona “junk”, adică sub pragul recomandat investiţiilor. (AGERPRES)

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE