Connect with us

Featured

Ce spune un cunoscut psihiatru român, ce spun medicii din SUA despre legarea de pat în ATI

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Cazul Secției ATI din Spitalul Județean Sibiu a dat startul unei masive dezbateri, mai mult sau mai puțin civilizată, în social media sau pe diferite canale. Sunt specialiști care iau apărarea medicilor, politicieni care încearcă să se hrănească din scandalul iscat și de cealaltă parte oamenii simpli, care simt că ceva nu se întâmplă așa cum și-ar dori, în Spitalul Județean Sibiu. Am încercat să aflăm care sunt părerile altor medici despre subiectul „fierbinte” al sedării pacienților COVID-19 și am aflat că lucrurile s-ar putea să fie și altfel decât roz.

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu, cunoscut pentru aparițiile sale publice, dar și pentru implicarea în diferite cazuri medicale cu rezonanță publică, a încercat să explice situația din secția ATI a Spitalului Județean Sibiu, lăsând să se înțeleagă că persoana care a făcut denunțul este ori nepregătită, ori rău intenționată.

„Acum, eu nu sunt medic specialist ATI. Sunt un medic specialist psihiatru care este consultant ATI la spitalul unde lucrez, printre alte activități pe care le am. Frecvent colaborez cu colegii mei în ce privește abordarea pacientului agitat, necooperant, sau cu diverse simptome / manifestări psiho-motorii în varii situații care pot să apară într-o secție, la un moment dat.

PUBLICITATE

Articolul din Turnul Sfatului amestecă realități grele medicale cu unele neadevăruri, interpretări tendențioase dar și anumite falsități inacceptabile cât privește practica medicală. Din acest punct de vedere, deci, atâta cât mi-e permis, am să fac diverse comentarii.

În primul rând situația oricărui pacient grav cere o muncă în echipă absolut titanică.

Echipa de ATI cuprinde medic, asistent medical specializat în ATI, infirmiere, dar și personal administrativ, respectiv medici din alte specialități (ca a mea spre exemplu) care sunt chemați să ajute la sănătatea persoanei. Acest grup de oameni, în fiecare zi, efectuează în medie SUTE de manevre asupra bolnavului. Medicația trebuie atent calibrată, regulile sanitare trebuie păstrate cu strictețe, și fiecare pacient în parte necesită un număr de persoane-ore de îngrijire.” (…) „De departe cel mai controversat aspect este cel al contenționării persoanei. Prin lege, contenționarea (restrângerea fizică a mobilității) trebuie făcută cu o tehnologie atraumatică, respectiv benzi / chingi atraumatice. Astfel de mijloace trebuie să existe în necesarul/ inventarul oricărei secții de îngrijiri avansate, astfel încât imobilizarea unui segment al corpului să se facă, atunci când devine obligatorie, cu minimă suferință, și pentru perioade nu mai lungi decât este indicat, și cu re-evaluare la 30 – 45 de minute din partea personalului încât, când posibil, să îi fie eliberat segmentul respectiv pacientului. Un segment imobilizat își modifică postura, și pot să apară complicații ale imobilizării prelungite, de la dureri, inflamația articulației, până la rabdo-mioliză (eliberarea de proteine musculare în sânge) respectiv escare.

PUBLICITATE

Contenția fizică se practică în contiguitate, deci dimpreună, cu grade diverse de sedare, analgezie și relaxare.  Dacă la Sibiu n-au avut chingi, e prin viciu managerial, nu prin perversiune medicală.

“Niciodată brutal, niciodată umilitor”

Intervenția la un pacient cu insuficiență respiratorie, unde drept complicație apare frecvent agitația/ confuzia (urmată apoi de apatie) comportă, cred că este evident, oportunitatea medicală a contenționării acolo unde (și insist, DOAR acolo unde) pacientul este la risc să se rănească, ori pe el ori personalul medical. Contenționarea este, și trebuie să rămână, un gest compasional. Niciodată brutal. Niciodată umilitor. Și niciodată înafara unor repere stricte”, spune Gabriel Diaconu.

„Personalul medical de primă linie, de fapt de ultimă redută, a fost extrem de traumatizat de ce se întâmplă în ultimul an. Eu însumi am ajutat, consiliat, uneori tratat colegi care s-au prăbușit psihic după atâtea zile și nopți de luptat pentru pacienți cu pneumonie COVID, unde supraviețuirea în ATI necesită manevre și intervenții, respectiv un număr imens de persoane-ore la fiecare caz.

PUBLICITATE

Voi, oamenii de rând, nu vă dați seama ce presupune asta. Și ce presupune impactul morții pentru medicul care a îngrijit.”, mai explică medicul psihiatru.

Despre medicația descrisă în denunțul asistentului, Diaconu este și mai radical: „Sunt, sincer o spun, baliverne din partea unei persoane care ori are o pregătire medicală rudimentară, și deci NU e de fapt cadru medical (dar a ascultat povești medicale), ori are o pregătire medicală rudimentară pentru că e la început de drum, și o pregătire medie. Orice medic de ATI, dacă îi ceri să-ți spună ce i-a făcut unui bolnav, o să-ți recite lucruri care îți înfășoară mintea.”

El recunoaște însă că pot exista cazuri de medici vinovați de malpraxis, dar susține că atacul generalizat asupra tuturor medicilor de ATI nu este corect. „Au fost astfel de cazuri în România, de la începutul pandemiei de COVID? Fără doar și poate că da”.

PUBLICITATE

Concluzia medicului Diaconu este destul de severă: „Adevăruri înconjurate de minciună vor înceta să fie adevăruri deopotrivă, și toate rămân de fapt minciuni”.

Gabriel Diaconu nu spune însă nimic despre pacienții care au murit și care poate mai aveau o șansă, nu spune nimic despre familiile care au sperat că un spital poate fi o salvare pentru cel bolnav, nu un loc de tortură.

Citiți întreaga postare a medicului psihiatru Gabriel Diaconu AICI:

PUBLICITATE

https://www.facebook.com/gdiaconu1704/posts/10165012537140361

Medicii americani: „Utilizarea echilibrată a sedativelor”

Am încercat să documentăm din presa medicală străină abordarea terapeutică în ATI, în cazul pacienților COVID-19. Nu este un demers ușor, mai ales că vorbim despre o boală despre care medicii nu știau absolut nimic în urmă cu un an. Avalanșa de pacienți din secțiile de terapie intensivă a făcut aproape imposibilă aplicarea corectă a cunoștințelor și deprinderilor din facultatea de medicină și din experiența din ATI. Asta nu înseamnă că trebuie să lipsească empatia față de bolnavi și scopul final: acela de salvare a vieții, nu de suprimare a voinței.

Un articol scris de mai mulți medici de la Universitatea Radboud, din Olanda, explică faptul că unitățile ATI s-au confruntat cu o rată ridicată a delirului în rândul pacienților COVID-19. Autorii susțin însă că acest lucru este cauzat tocmai de utilizarea intensă a sedativelor, care se adaugă restricțiilor severe specifice acestei pandemii, pacienții fiind în imposibilitatea de a intra în contact cu familia.

PUBLICITATE

„O utilizare mai redusă a sedativelor, folosirea sedativelor cu acțiune scurtă, înțelegerea importanței mari a prezenței familiei au contribuit în ultimii ani la scăderea numărului de pacienți cu delir în ATI” a scris dr. Mark van den Boogaard, de la Radboud University Medical Center, din Nijmegen, Olanda.

„Aceste intervenții au fost mai mult sau mai puțin absente la pacienții ATI COVID-19, ceea ce a contribuit la creșterea cazurilor de delir și la efecte negative profunde în privința rezultatelor mentale și cognitive”, mai spune medicul.

Societatea de Terapie Intensivă din SUA (sccm.org) pune la dispoziția medicilor un veritabil ghid al managementului pacienților din ATI, care îi ajută pe medici să înțeleagă mai bine pacienții cu nevoi speciale din aceste secții și să reușească să recupereze cât mai mulți dintre aceștia.

PUBLICITATE

Ghidul susține utilizarea echilibrată a sedativelor, comunicarea permanentă cu pacienții, atunci când este posibil, încercarea de scurtare a perioadei de sedare și, în special, utilizarea sedativelor doar în cazul pacienților intubați.

Medicii americani pun accentul în special pe găsirea unei soluții terapeutice echilibrate pentru fiecare pacient. Sedarea trebuie să fie minimă, nu maximă, iar primii pași trebuie să fie făcuți în tratamentul durerii, cea care este de multe ori factorul care declanșează stările de panică și neputință.

“Managementul durerii, încercările de trezire și respirație spontană, mixul dintre analgezice și sedative, prevenirea și managementul delirului, exerciții de mobilitate, dar și susținerea din partea familiei” sunt cei mai importanți pași pe care medicul de ATI american este învățat să-i parcurgă alături de pacientul COVID-19. Scopul pe care îl urmărește este acela de a scurta sedarea, de a trezi pacientul cât mai curând, pentru a-l ajuta să respire singur, să se miște și să poată intra în contact cu familia.

PUBLICITATE

 “Respectul față de comunicarea pacientului”

„Conform celor mai bune evidențe, analgosedarea rămâne în centrul managementului pacienților ATI COVID-19” scrie și dr. Steven B. Greenberg, din departamentul de anestezie al NorthShore University Health System, Chicago. „Alegerea sedativelor și analgezicelor este importantă. Știm că alegerea corectă a acestor două componente poate crește eliberarea din ventilatoare, ieșirea din ATI și întoarcerea la o funcționare normală a creierului și la un status funcțional independent”.

Dincolo de toate acestea, specialiștii vorbesc despre importanța comunicării pentru pacientul intubat. Acesta poate fi ajutat să nu intre în starea de panică și delir din cauza incapacității de comunicare specifice intubării, prin diferite metode de comunicare alternative.

„Facilitarea comunicării pentru acești pacienți poate reduce anxietatea și frustrarea. Acest lucru creează o oportunitate enormă de reducere a expunerii la sedare, care poate duce la mai puține zile de ventilație mecanică, o internare mai scurtă în ATI și în spital, costuri medicale mai reduse”. Documentul pune accentul, în final, pe „respectul față de comunicarea pacientului” și pe „îngrijirea umană”.

PUBLICITATE

Mai multe detalii aici:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0964339721000185

https://www.medscape.com/viewarticle/938901

PUBLICITATE

https://www.icudelirium.org/medical-professionals/overview

 

PUBLICITATE
PUBLICITATE
Comentează

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

HARTA Noi detalii despre închiderile de străzi din Sibiu, în „Săptămâna Europeană a Mobilității”

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Primăria Sibiu a revenit cu noi informații detaliate despre străzile din centrul Sibiului care vor fi închise în perioada 17 – 19 septembrie, adică în weekendul care urmează. Restricțiile vor fi valabile între 8.00 și 20.00.

Evenimentul care a condus la decizia închiderii unor artere de circulație din Sibiu este Săptămâna Europeană a Mobilității, o manifestare la nivel european în care s-a înscris și orașul nostru. Ea va fi marcată în Sibiu printr-o serie de evenimente stradale, la care sunt invitați toți sibienii.

Scopul principal al Săptămânii Europene a Mobilității este cel de descurajare a utilizării mașinii personale pentru transportul urban. Din acest motiv, accesul mașinilor pe unele străzi și în anumite parcări din centrul istoric va fi oprit, în zilele de 17,18 și 19 septembrie.

PUBLICITATE

Spațiile închise, de vineri, 17 septembrie, ora 08.00 până duminică, 19 septembrie, ora 20.00, vor fi:

  • Piața Schiller,
  • strada Arhivelor,
  • Piața Mică,
  • str. Mitropoliei, de la str. Tribunei până la str. Al. Odobescu
  • str. Al. Odobescu, de la str. Mitropoliei până la intersecția cu str. Konrad Haas
  • str. Cetății.
  • strada Centumvirilor.

Primăria spune că locuitorilor de pe străzile Mitropoliei și Cetății li se va permite accesul cu mașina către proprietăți. De asemenea, excepție vor face microbuzele electrice care circulă pe Linia Verde din centrul istoric, acestea fiind non-poluante și constituind o alternativă de deplasare.

De asemenea, strada Avram Iancu va fi închisă traficului între Piața Mare și intersecția cu str. General Magheru, dar doar sâmbătă, 18 septembrie, în intervalul orar  08.00 – 18.00.

închideri trafic Mobility Week

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Eveniment

Comuna Şeica Mică intră în carantină în următoarele două săptămâni

Avatar

Publicat

pe

Cu o incidenţă a cazurilor de COVID de 11,15 la 1.000 de locuitori, comuna Şeica Mică intră în carantină din această noapte şi până în 26 septembrie. În acest context, timp de două săptămâni, polițiștii și jandarmii sibieni vor fi mobilizați în misiuni specifice de verificare a măsurilor dispuse.

În această perioadă, pentru protecția locuitorilor, sunt realizate dispozitive eficiente care să prevină orice incident și care să intervină în cazul nerespectării măsurilor instituite. Se va acționa în sistem integrat atât la intrarea şi ieșirea din zona carantinată, cât și în interiorul acesteia pentru ca poliţiştii şi jandarmii să verifice dacă locuitorii respectă toate măsurile de protecție sanitară. În zona carantinată se instituie un filtru rutier la intersecția Drumului Naţional 14B cu Drumul Judeţean 142J.

PUBLICITATE

Conducătorii auto folosi două rute ocolitoare. Este vorba despre Drumul Naţional 14B Micăsasa – Drumul Judeţean 106B Mândra – Drumul Judeţean 107B – Drumul Naţional 14 Slimnic, respectiv Drumul Naţional 14B Micăsasa – Drumul Naţional 14 Copșa Mică.

“Scopul desfășurării acestor acțiuni este de a preveni și a limita răspândirea infecției cu noul coronavirus. Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, legitimaţia de serviciu, adeverinţa eliberată de angajator sau o declaraţie pe propria răspundere cu precizarea intervalului orar necesar desfășurării activității.

Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, cetățenii sunt obligați să prezinte, la cererea reprezentanților autorităţilor abilitate, o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.

PUBLICITATE

Declaraţia pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele şi prenumele, data naşterii, adresa locuinţei/ gospodăriei/locului activităţii profesionale, motivul deplasării, data completării şi semnătura, precum și intervalul orar necesar desfășurării activității”, a precizat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Featured

Noi reguli pentru anul școlar, toți elevii intră în online la o incidență de peste 6 la mie

Avatar

Publicat

pe

Ministrul Educației și ministrul Sănătății au prezentat noile reguli care vor fi valabile în acest an școlar, conform Biziday.

Potrivit Ordinului aprobat de cele două ministere, în acest an școlar toate creșele, grădinițele și școlile își vor desfășura activitatea cu prezență fizică până la incidența de 6 la mie. Când incidența va fi mai mare, vor mai rămâne deschise doar creșele și grădinițele, toți ceilalți elevi, indiferent dacă sunt vaccinați sau nu, vor trece la cursuri online, cu excepția învățământului special.

PUBLICITATE

“După depășirea incidenței de 6 la mie, nu vor mai fi permise activitățile remediale. Ordinul este în formă finală și va fi semnat când CNSU ne va abilita pentru semnarea lui. Motivația pentru această decizie, are legătură cu limitările învățământului în sistem hibrid. Specialiștii în educație au recomandat să folosim mai degrabă învățământul online, decât cel hibrid. Inclusiv Consiliul Național al Elevilor a solicitat acest lucru.”, a transmis ministrul Educației.

De asemenea, sălile de clasă vor fi amenajate astfel încât să fie asigurată distanța dintre elevi de minim un metru. Purtarea măștii rămâne obligatorie în interior, iar autoritățile le recomandă pe cele de uz medical, chiar dacă sunt permise și măștile textile care să asigure acoperirea orificiilor nazale și a gurii. Sunt interzise orice alte dispozitive care înlocuiesc măștile, cu excepția vizierelor care sunt permise doar pentru cadrele didactice din învățământul special. Masca nu va fi obligatorie în curtea școlii, cu excepția festivităților de deschidere a anului școlar.

“Măsurile de prevenție se mențin, vorbim de distanțare, purtarea măștii la interior. Am recomandat purtarea măștii de tip medical, pentru că este standardizată. Am revenit asupra măsurii anterioare, măștile de tip textil pot fi purtate, dar trebuie să acopere corect fața. Vizierele pot fi folosite doar de către profesori și doar în învățământul special”, a declarat ministrul Sănătății.

PUBLICITATE

Dacă vor exista cazuri pozitive, elevii de la clasa pregătitoare până la clasa a VI-a, pot continua online timp de 14 zile, dar se poate reveni începând cu ziua a opta, prin testare rapidă, dacă rezultatele sunt negative. Pentru părinții care refuză testarea copiilor în cea de-a opta zi, elevii se vor întoarce la școală în ziua a 14-a. În ceea ce privește învățământul liceal și clasele mai mari de a VI-a, copiii care au fost vaccinați și au trecut prin boală, pot continua să învețe față în față, iar ceilalți copii trec în învățământ online, cu posibilitatea revenirii la școală din ziua a opta.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE