Connect with us

Politica

Cindrea despre invitaţia lui Cazan de a susţine canditatura lui Iohannis: “Eu cred că a glumit. Cred că nu a luat-o razna!”

Loredana Neacsu

Publicat

pe

Preşedintele Partidului Social Democrat Sibiu, Ioan Cindrea, i-a răspuns lui Mircea Cazan, preşedintele PNL Sibiu, care l-a invitat să semneze susţinerea lui Klaus Iohannis pentru a se înscrie pe lista candidaţilor la prezidenţiale.
“Nu m-a contactat şi eu cred că domnul Cazan a glumit. Eu cred că el ştie că noi deja strângem semnături, avem peste 2.000 de semnături strânse pentru domnul Victor Ponta. Strângem semnături şi eu deja mi-am dat semnatura pentru domnul Victor Ponta, îl voi susţine. Cred că Cazan nu a luat-o razna. Nu voi vota niciodată cu cineva care s-a pupat în Piaţa Mare cu Băsescu în timp ce românii strângeau cureaua pentru că s-au tăiat salariile şi pensiile”, a declarat preşedintele PSD Sibiu, Ioan Cindrea, întrebat dacă i s-a solicitat semnătura de susţinere a lui Klaus Iohannis.
In septembrie se incheie strangerea semnaturilor pentru candidatii la prezidentiale si se depun candidaturile pentru Presedintia Romaniei la Biroul Electoral Central. La Sibiu, preşedintele PNL Sibiu, Mircea Cazan, i-a lansat public invitaţia de a semna pentru susţinerea candidatului Alianţei Creştin Liberale (ACL), Klaus Iohannis, chiar preşedintelui PSD Ioan Cindrea.
„Facem un apel tuturor sibienilor de a susţine această acţiune de strângere de semnături. Fac apel tuturor sibienilor, indiferent de culoarea politică, pentru că domnul Klaus Iohannis a fost un primar şi un bun administrator pentru toţi sibienii, indiferent de culoarea politică, iar luni dimineaţă (25 august n.r.) vom face chiar un demers către domnul preşedinte al Consiliului Judeţean (Ioan Cindrea, n.r, preşedinte PSD Sibiu), ca sibian, să se alăture şi el nouă pentru a strânge semnături pentru primarul Klaus Iohannis”, a spus Mircea Cazan.

PUBLICITATE
PUBLICITATE
Comentează

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politica

Adriana Saftoiu, PNL: „După 25 septembrie se va discuta schimbarea lui Cîțu”

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Adriana Săftoiu, membru al PNL, fost parlamentar, dar și membru în forurile de conducere ale partidului, susține că zilele lui Florin Cîțu în fruntea PNL sunt numărate. Poate fi doar o opinie personală sau vocea unui curent de opinie care vine din interiorul partidului, însă declarațiile sale încep să pune semne de întrebare referitor la posibilitatea ca actualul prim-ministru al României să mai rămână în fruntea guvernului.

Pe 25 septembrie, Partidul Național Liberal, al doilea partid ca mărime din Parlamentul României și cel mai important partid de guvernământ din cadrul coaliției PNL – USR PLUS – UDMR, are un nou congres, în cadrul căruia va fi ales noul președinte al partidului. Sunt doar doi candidați, Ludovic Orban și Florin Cîțu, adică președintele în exercițiu și prim-ministrul României. Pentru Florin Cîțu, partidul a făcut o derogare de la statut, pentru a putea candida, el neavând vechimea necesară, 5 ani, ca membru de partid. O derogare similară s-a făcut și pentru Klaus Iohannis, în 2013, pentru a putea fi ales vice-președinte și, apoi, președinte PNL. În acest moment, Florin Cîțu se bucură de o puternică susținere în rândul liderilor partidului, însă ruptura provocată de demiterea ministrului justiției, Stelian Ion, de la USR PLUS, și ieșirea acestei formațiuni de la guvernare au schimbat complet fotografia în care Cîțu se profila câștigător clar al alegerilor interne de pe 25 septembrie.

PUBLICITATE

Adriana Săftoiu, un politician care își leagă o parte din activitate de cea a fostului președinte Traian Băsescu, a ieșit din grațiile actualei conduceri a PNL, ea neregăsindu-se pe listele de la alegerile din 2020. Cu toate acestea, stăpânește o seamă de informații relevante din interiorul partidului. În acest context, fosta deputată liberală a declarat într-un interviu pentru jurnaliștii de la Recorder că PNL ar putea lua în calcul schimbarea lui Florin Cîțu din fruntea guvernului, după 25 septembrie.

Săftoiu este de părere că o guvernare minoritară, cu susținerea condiționată din parlament, nu ar putea susține reformele pe care PNL și le-a asumat.

„USR nu va mai intra la guvernare cu Cîtu premier. După 25 se va lua în calcul schimbarea lui Cîtu și recompensarea lui cu un post important, cel mai vehiculat zvon a fost BNR. Și are temei, pentru că, atunci când s-a eliberat postul de viceguvernator BNR au fost doi candidați, Eugen Nicolaescu și Florin Cîțu. Are temei acest zvon, domnul Cîțu și-a dorit să meargă viceguvernator BNR, de ce nu și-ar dori să fie și guvernator? Drept urmare, după 25 septembrie cred că se va discuta schimbarea domnului Cîțu din postul de premier, doar dacă PNL nu alege varianta de guvern minoritar, dar atunci ne putem lua gândul de la orice reforme serioase, pentru că PNL va trebui să facă favoruri celor ce votează susținerea lui, iar aceste favoruri nu le vom vedea transparent”, a declarat Adriana Săftoiu pentru Recorder.

PUBLICITATE

Despre celelalte opțiuni pe care clasa politică le are pentru rezolvarea actualei crize, părerile nu sunt tocmai bune. „Nu cred în alegeri anticipate, nu s-a născut încă Parlamentul dispus să plece după 6 luni. Exclus așa ceva. Dacă se va ajunge la alt guvern cu un premier care nu le place, va fi respins, poate se va respinge și a doua oară, dar a treia oara va trece oricine, inclusiv Florin Cîțu”, a precizat aceasta.

Adriana Săftoiu a făcut o paralelă cu Guvernul CDR din perioada 1996 – 2000, condus de Victor Ciorbea. „În 1997 în PNȚCD știau că o să vină un moment în care trebuie să renunțe la domnul Ciorbea, dar au prelungit momentul doar pentru ca să nu dea satisfacție imediat Partidului Democrat. Așa e și acum. Există un tipar în istorie, dacă nu vrei să eșuezi, nu faci la fel. Deci, mai devreme sau mai târziu, se va renunța la domnul Cîțu, dar, pentru că nu dorim să dăm satisfacție USR, amânăm acest moment”, a concluzionat Adriana Săftoiu.

PUBLICITATE

CITEȘTE MAI MULT

Politica

Prim-ministrul Florin Cîțu a demis prefecții și subprefecții USR PLUS și cere demisia lui Ludovic Orban de la Camera Deputaților

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Premierul Florin Cîțu i-a demis pe cei 14 prefecți și 28 de subprefecți ai USR-PLUS, fără să nominalizeze alte persoane care să preia funcția, deocamdată. USR PLUS anunțase că secretarii de stat și prefecții/subprefecții nu-și dau demisia, chiar dacă partidul a plecat din guvern.

Florin Cîțu a luat o decizie radicală, în urma demisiei USR PLUS din Guvernul României. Premierul a demis toți reprezentanții USR PLUS în teritoriu, respecitv din funcțiile de prefect sau subprefect, ce fuseseră numiți în baza algoritmului coaliției de guvernare, la începutul acestui an.

PUBLICITATE

Florin Cîțu a precizat că a semnat 42 de decizii: „14 prefecți și 28 de subprefecți, eliberați din funcție, dar nu vor fi numite alte persoane deocamdată pe funcții, atribuțiile lor vor fi preluate”. Șefii USR PLUS declaraseră că nu intenționează să-și retragă prefecții și subprefecții, nici secretarii de stat din Guvernul României, pentru că aceștia nu au fost votați de Parlamentul României.

Cîțu a mai spus că alăturarea USR PLUS de cei de la AUR, care sunt antivaccinare, va îngreuna campania de vaccinare.

Premierul a mai spus că nu există în acest moment discuții despre un nou guvern condus de altcineva. „Nu există discuții pentru un nou guvern din care eu să nu fac parte. Nu există niciun blat cu PSD, nu am discutat cu Marcel Ciolacu. Singurul președinte de partid care a spus că este OK să negocieze cu PSD și să semneze moțiunea de cenzură este Dan Barna. Și cred că a zis și Dacian Cioloș.”

PUBLICITATE

În plus, Florin Cîțu a declarat că solicită demisia lui Ludovic Orban și a Ancăi Dragu, dacă deicizia CCR privind moțiunea de cenzură va fi stabili că aceasta a fost depusă fără respectarea Constituției.

„Ieri am sesizat CCR în legătură cu moțiunea de cenzură. Dacă decizia Curții ne este favorabilă nouă, voi cere demisia șefilor Camerei Deputaților și Senatului.”, a spus Cîțu.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Economie

Klaus Iohannis a semnat decretele privind numirea noilor miniștri interimari

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Monitorul Oficial a publicat decretele semnate de preşedintele Klaus Iohannis prin care se ia act de demisiile din Guvern ale reprezentanţilor USR PLUS, precum şi decretele pentru desemnarea miniştrilor interimari.

Lista decretelor semnate de Klaus Iohannis:

PUBLICITATE
  1. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  2. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  3. Decretul de desemnare a lui Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, interimar
  4. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  5. Decretul de desemnare a lui Dan Vîlceanu, ministrul Finanţelor, ca ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, interimar
  6. Decretul prin care se ia act de demisia lui Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  7. Decretul de desemnare a lui Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, ca ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, interimar
  8. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  9. Decretul de desemnare a lui Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, interimar
  10. Decretul prin care se ia act de demisia Ioanei Mihăilă, ministrul Sănătăţii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  11. Decretul de desemnare a lui Cseke Attila Zoltan, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, ca ministru al Sănătăţii, interimar.

CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE