Connect with us

Economie

CJ: Schemă de ajutor de stat de peste 1,6 milioane euro pentru companiile aeriene care operează pe aeroportul din Sibiu

Avatar

Publicat

pe

Consiliul Județean Sibiu anunță că a aprobat o schemă de ajutor de stat în valoare de peste 1,6 milioane de euro pentru companiile aeriene care operează pe Aeroportul Internațional Sibiu. Sprijinul financiar vine în contextul în care activitatea companiilor aeriene a fost puternic afectată în ultimele 7 luni de pandemie. Consilierii județeni se vor pronunța prin vot asupra acestui proiect în data de 17 decembrie.

Între martie și iulie 2020, perioada în care au fost suspendate majoritatea zborurilor comerciale, numărul total de pasageri a scăzut cu 85% față de aceeași perioadă a anului 2019, pe Aeroportul din Sibiu.

„De recuperarea traficului aerian depinde nu doar dezvoltarea  aeroportului, ci și redresarea economică a întregului județ, precum și activitatea multor afaceri din regiune, inclusiv a celor din turism sau alte domenii importante pentru Sibiu. Spre exemplu, industria hotelieră din Sibiu estimează că peste 50% din veniturile sale depind de conectivitatea aeriană a Sibiului”, transmite CJ Sibiu.

PUBLICITATE

Bugetul schemei de ajutor de stat este de 1.660.000 euro, iar finanțarea schemei se va asigura din bugetul local al Județului Sibiu sub formă de subvenții acordate beneficiarilor, care nu vor depăși 800.000 euro (plafonul maxim global per companie acordat în România în temeiul secțiunii 3.1 din Cadrul Temporar). Schema de ajutor de stat va fi valabilă până la data de 30 iunie 2021, iar subvenția poate fi plătită beneficiarilor până la data de 30.06.2022.

„Acest ajutor pe care noi îl direcționăm către operatorii de zboruri este completat de subvenții de la Guvern destinate recuperării unor pierderi înregistrate de aeroport. Ambele tipuri de ajutor vor aduce creștere pe termen lung întregului județ”, a declarat Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu.

Pentru a putea oferi acest ajutor, schema elaborată de CJ a fost autorizată de Comisia Europeană. „Din 2014 există la nivel European orientări privind ajutorul de stat care prevăd ca până în 2024, aeroporturile să devină rentabile fără intervenția statului. În condițiile pandemiei însă, Comisia Europeană a înțeles că este nevoie de o implicare puternică a statului pentru a salva acest sector și a autorizat acest mecanism de susținere a operatorilor aerieni”, a mai spus președintele CJ.

PUBLICITATE

Beneficiarii măsurii de ajutor de stat pot fi companiile aeriene care își iau angajamentul de a opera zboruri regulate  pe Aeroportul Internațional Sibiu. Totodată, acestea trebuie să îndeplinească toate criteriile stabilite de Comisia Europeană, printre care: să aibă o licență de operare aeriană emisă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1139; să aibă o asigurare obligatorie împotriva accidentelor care acoperă pasagerii, mărfurile, poșta și răspunderea civilă în conformitate cu condițiile Regulamentului 785/2004; să nu figureze pe lista neagră a Comisiei de companii aeriene care nu respectă standardele de siguranță, publicată la: http://ec.europa.eu/transport/air-ban/; să aibă un Certificat European de Operator Aerian (AOC) sau alt document echivalent emis de o autoritate competentă din țara de origine; să nu fi primit niciun alt ajutor în România în temeiul secțiunii 3.1 din Cadrul Temporar sau, dacă l-a primit, suma ajutoarelor să nu depășească 800.000 EURO; să nu fi fost formulate decizii de recuperare a ajutorului de stat împotriva companiei aeriene candidate; să nu se fi aflat deja în dificultate la data de 31 decembrie 2019; în cazul în care compania aeriană candidată a efectuat zboruri regulate către / de la Aeroportul Sibiu în 2019, compania aeriană candidată va aloca către / de la Aeroportul Sibiu cel puțin 50% din capacitatea pe care a alocat-o în 2019 și o va menține pentru o perioadă de 12 luni consecutive între datele semnării contractului de subvenționare a ajutorului financiar și 30 iunie 2022. În cazul în care compania aeriană candidată nu a efectuat zboruri regulate în anul 2019 către / de la Aeroportul Sibiu, compania aeriană candidată va aloca o capacitate de cel puțin 50.000 de locuri pentru o perioadă de 12 luni consecutive între data semnării contractului de acordare a ajutorului financiar și 30 iunie 2022.

Schema de ajutor de stat este elaborată în conformitate cu condițiile menționate în Cadrul Temporar adoptat la 19 martie 2020 de Comisia Europeană pentru a sprijini economia în contextul pandemiei.

Apelul de cereri va fi disponibil pe site-ul www.sibiuairport.ro, iar verificarea respectării condițiilor se va face de către Aeroportul Internațional Sibiu.

PUBLICITATE

Companiile aeriene interesate trebuie să transmită cererile de ajutor împreună cu documentele doveditoare îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, în format electronic, la Aeroportul Internațional Sibiu, pe adresa de e-mail secretariat@sibiuairport.ro.

După verificarea eligibilității de către Aeroportul Internațional Sibiu R.A., documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de eligibilitate vor fi prezentate Consiliului Județean Sibiu. Nu mai târziu de data de 30 iunie 2021, Consiliul Județean Sibiu va încheia contracte de acordare a ajutorului financiar cu beneficiarii, până la epuizarea completă a bugetului, conform principiului primul venit, primul servit.

De asemenea, aeroportul  se obligă, ulterior semnării contractului de acordare a ajutorului financiar între Consiliul Județean Sibiu și Beneficiar, să efectueze lunar verificări de conformitate privind capacitatea alocată de compania aeriană la/de la Aeroportul Internațional Sibiu.

PUBLICITATE

Economie

Klaus Iohannis a semnat decretele privind numirea noilor miniștri interimari

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Monitorul Oficial a publicat decretele semnate de preşedintele Klaus Iohannis prin care se ia act de demisiile din Guvern ale reprezentanţilor USR PLUS, precum şi decretele pentru desemnarea miniştrilor interimari.

Lista decretelor semnate de Klaus Iohannis:

PUBLICITATE
  1. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  2. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  3. Decretul de desemnare a lui Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, interimar
  4. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  5. Decretul de desemnare a lui Dan Vîlceanu, ministrul Finanţelor, ca ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, interimar
  6. Decretul prin care se ia act de demisia lui Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  7. Decretul de desemnare a lui Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, ca ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, interimar
  8. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  9. Decretul de desemnare a lui Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, interimar
  10. Decretul prin care se ia act de demisia Ioanei Mihăilă, ministrul Sănătăţii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  11. Decretul de desemnare a lui Cseke Attila Zoltan, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, ca ministru al Sănătăţii, interimar.

CITEȘTE MAI MULT

Economie

Fitch Ratings: Criza politică din România reprezintă un risc la adresa consolidării fiscale

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings avertizează că dizolvarea coaliţiei guvernamentale din România ar putea perturba eforturile de consolidare fiscală, care sunt cruciale pentru schimbarea perspectivei “negative” care în prezent este asociată ratingului “BBB minus” atribuit României.

“Fitch a afirmat în repetate rânduri că evoluţia finanţelor publice reprezintă principalul factor care influenţează ratingul României. O acţiune pozitivă de rating ar necesită încredere că autorităţile vor implementa planuri fiscale credibile care să stabilizeze raportul datorie guvernamentală/PIB pe termen mediu. Lipsa progreselor în implementarea refomelor, care să conducă la o creştere mai rapidă decât se preconizează a datoriei publice, ar putea conduce la o acţiune negativă de rating”, subliniază agenţia de evaluare.

PUBLICITATE

Fitch Ratings reaminteşte că USR-Plus a anunţat pe 7 septembrie că părăseşte coaliţia, în urma demiterii ministrului USR-Plus, Stelian Ion, din funcţia de ministru al Justiţiei pe 2 septembrie. Acest lucru lasă guvernul fără majoritate parlamentară.

“Agenda ambiţioasă de reforme a coaliţiei, ancorată în PNRR, s-a confruntat deja cu obstacole mari din cauza dificultăţilor în implementarea măsurilor în timpul pandemiei. Este incert cât de mult va fi capabil sau dispus să promoveze reforme sensibile în domeniile sănătăţii, salariilor, pensiilor şi justiţiei un guvern minoritar PNL sau un nou guvern condus de PSD. Acest lucru ar putea întârzia şi mai mult aprobarea de către Comisia Europeană a PNRR, lucru pe care Guvernul îl aştepta la până la finalul lunii septembrie”, susţine Fitch.

De asemenea, agenţia de evaluare subliniază că turbulenţele politice reprezintă un pericol la adresa perspectivelor fiscale.

PUBLICITATE

Guvernul de la Bucureşti avea în vedere reforme ambiţioase pe partea de venituri şi cheltuieli pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB în 2024 de la 9,3% în 2020. Analiştii se aşteptau ca guvernul de la Bucureşti să propună o lege a salarizării unice şi o lege a pensiilor până la finele lui 2021 şi de asemenea a promis că va creşte gradul de colectare a taxelor şi va reduce deficitul de încasare a TVA.

“Însă în ultimele luni au fost făcute progrese reduse şi acum perspectiva unei implementări rapide s-a diminuat şi mai mult, chiar dacă PNRR ar putea servi ca ancoră politică. Un eşec pe traiectoria de reducere a deficitului avută în vedere este principalul risc la adresa prognozelor Fitch privind datoria”, avertizează agenţia de evaluare.

Următoarea revizuire a ratingului suveran al României este programată de Fitch pe 22 octombrie.

PUBLICITATE

Ratingul “BBB minus” atribuit în prezent României de Fitch este ultimul calificativ din categoria “investment grade”, o eventuală retrogradare cu o singură treaptă, posibilă având în vedere perspectiva “negativă”, ar duce ratingul României în zona “junk”, adică sub pragul recomandat investiţiilor. (AGERPRES)

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Economie

Raluca Turcan: Nivelul salariului minim trebuie să crească

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, anunţă că a stabilit marţi cu partenerii sociali, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit, ca la finele lunii octombrie să poată fi avansată o variantă agreată a salariului minim.

“Cu toţii suntem de acord că nivelul salariului minim trebuie să crească, iar mecanismul de majorare să nu mai fie un instrument politic, ci să fie bazat pe criterii obiective. Am stabilit cu partenerii sociali că este nevoie de un calendar mult mai strâns pentru a analiza toate propunerile şi datele economice, astfel încât, la sfârşitul lunii octombrie să putem avansa o variantă agreată a salariului minim.

PUBLICITATE

Aşa cum ne-am angajat, predictibilitatea este un element important pentru mediul economic, dar şi o dovadă de respect faţă de partenerii noştri sociali”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Premierul Florin Cîţu a declarat că ţine foarte mult la o formulă “predictibilă” şi pentru viitor a salariului minim, precum şi la o dinamică a acestuia care să ţină cont de creşterea economică, de nevoile românilor şi de perspective.

Şeful Executivului a făcut declaraţia, marţi, la începutul reuniunii Comitetului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, la Palatul Victoria.

PUBLICITATE

“Vreau să începem discuţiile din timp, anul acesta, pe o temă importantă, salariul minim în România, şi avem timp acum să găsim până în decembrie, cum era, de obicei, formula ideală cu care să fim toţi de acord. Ştiţi foarte bine că trebuie să găsim o formulă ca, după aceea, să rămână în viitor, să fie predictibilă, ţin foarte mult la acest lucru.

În acelaşi timp, să găsim o dinamică a salariului minim care să ţină cont de creşterea economică, de nevoile românilor şi, bineînţeles, de perspective. Deja, astăzi, cred e foarte bine să începem să auzim opiniile tuturor, şi Ministerul Muncii şi patronate, dar şi sindicate, şi după aceea aş vrea să avem un calendar clar, începând de astăzi, cât ne întindem. (…)

Aş vrea să agreăm, nu ştiu, ne vedem până la finalul lunii octombrie să decidem care e salariului minim sau mai devreme, dar decidem asta împreună “, a declarat Florin Cîţu. (AGERPRES)

PUBLICITATE

CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE