fbpx
Connect with us

Politica

Confruntare de echipe în USR PLUS Sibiu: Barna vs. ceilalți, pentru desemnarea primilor șefi de organizații comuni

Gabriel Dogaru

Published

on

USR PLUS trece prin primele alegeri interne în noua formulă de partid unic. Vechea echipă din Sibiu a lui Dan Barna se află față în față cu noua generație de politicieni, atât din USR, cât și din PLUS.

Cei doi candidați susținuți de Dan Barna pentru a conduce organizațiile din Sibiu, cea municipală și cea județeană, se confruntă cu doi candidați puternici, unul provenit tot din USR, celălalt din PLUS. La județ, Ruxandra Cibu Deaconu candidează împotriva lui Adrian Echert, în prezent consilier județean, care conduce filiala județeană încă din 2018. La municipiu, Diana Mureșan îl are ca rival pe Emil Ciotlos, care provine tot din USR și care își dorește să conducă organizația din oraș.

„Candidez la primele alegeri de când nu mai suntem USR și PLUS, ci USRPLUS. Candidez pentru președinția județeană a filialei, pentru că pot și știu cum să atingem nivelul următor. Pot, pentru că am energia, disponibilitatea și susținerea oamenilor care mă cunosc, dar și a familiei mele”, a scris Ruxandra Cibu Deaconu, la momentul anunțării candidaturii sale. Ea provine din PLUS, unde a condus organizația Sibiu și a devenit copreședinte al USRPLUS, alături de Adrian Echert, odată cu fuziunea celor două partide. În prezent este consilier județean.

La municipiu, cel care a avut curajul să se confrunte cu Diana Mureșan este Emil Ciotloș, membru al biroului organizației USR, dar cu un profil public diferit de cel al Dianei Mureșan, cea care conduce organizația locală din 2019 și este în echipa lui Adrian Echert încă de la început.

Alegerile din USR PLUS se desfășoară în această perioadă în toată țara, pregătind astfel congresul partidului care va avea loc în luna octombrie. Atunci va fi ales și primul președinte unic al partidului rezultat prin fuziunea USR cu PLUS. Pentru moment, Dan Barna este singurul candidat confirmat oficial și este de așteptat să participe și Dacian Cioloș, dacă nu renunță în favoarea altui candidat. De asemenea, este foarte posibil ca din interiorul USR să apară un nou candidat, susținut de gruparea tot mai mare a celor care nu-l mai doresc pe Dan Barna la conducerea partidului. A fost vehiculat numele lui Cătălin Drulă, însă acesta a spus că deocamdată nu a luat vreo decizie în acest sens. Totul depinde însă de rezultatele din județe, acolo unde vor fi stabiliți delegații ce vor merge la congres și care vor alege președintele și celelalte persoane din conducerea partidului.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politica

Deputatul PNL Constantin Șovăială candidează la președinția PNL Sibiu împotriva Ralucăi Turcan

Gabriel Dogaru

Published

on

După ce acum patru ani a candidat singură, Raluca Turcan are acum contracandidat la alegerile interne pentru desemnarea președintelui organizației PNL. Deputatul Constantin Șovăială a anunțat că s-a înscris în această competiție „pentru un partid care să vadă realitățile și nu să și le inventeze”.

PNL se află în plin proces de alegeri interne, proces care se va încheia cu alegerile pentru președintele de partid și pentru desemnarea echipei care va conduce partidul. La nivel județean, organizațiile își aleg și ele persoanele care vor conduce organizațiile și care le vor reprezenta la congresul din toamnă.  În Sibiu, după alegerile din organizația de municipiu, urmează cele la nivel județean, unde Raluca Turcan este președinte de cinci ani. Dacă în 2017, actualul ministru al muncii nu avea candidat, acum va trebui să atragă cât mai multe voturi, pentru a-l depășit pe Constantin Șovăială, deputat PNL, care a anunțat astăzi că a decis să se înscrie în competiție.

„Am decis să mă înscriu în cursa pentru președinția Organizației Județene a PNL Sibiu.

Îmi imaginez că este o surpriză pentru unii colegi, dar după părerea mea, adevărata surpriză pentru o filială precum cea sibiană era ca nimeni să nu contracandideze actualul președinte.

Nu candidez împotriva cuiva, ci pentru ceva! Pentru un PNL Sibiu întors între oameni și pentru oameni (liberali sau nu), pentru un partid care să vadă realitățile și nu să și le inventeze, pentru un partid care face publicitate rezultatelor și nu confundă publicitatea cu rezultatele.” A transmis deputalul Șovăială pe Facebook. El a mai spus că „se poate altfel”, referindu-se la modul în care se desfășoară lucrurile în PNL Sibiu. „Se poate, spre exemplu, cu modestie și decență, cu bun simț, cu stimă față de oameni și cu frică de Dumnezeu”, spune politicianul, care pare acum că optează pentru susținerea lui Ludovic Orban, spre deosebire de Raluca Turcan, care a anunțat că-l va susține pe premierul Florin Cîțu pentru funcția de președinte al PNL.

„Voi explica tuturor colegilor dispuși să mă asculte, în detaliu, rațiunea candidaturii mele și le voi prezenta de-a lungul săptămânilor următoare ideile pe care le am. Sunt convins că o competiție corectă la vârful PNL Sibiu nu poate face decât bine filialei și chiar celor care își dispută președinția.”, mai scrie Constantin Șovăială.

Continue Reading

Featured

Sondaj INSCOP: Cu cine ar vota românii, la șase luni de la alegeri. PSD crește, USR PLUS, depășită de AUR

Gabriel Dogaru

Published

on

Cel mai recent sodaj de opinie realizat de un institutul INSCOP Research arată că intențiile de vot ale românilor s-au modificat ușor față de momentul alegerilor din iarna lui 2020, însă direcția în care s-a produs acest lucru arată că oamenii nu sunt foarte mulțumiți de ce se petrece în România.

Un sondaj realizat de INSCOP Research care analizează și evoluția intențiilor de vot ale românilor în ultimul an relevă o evoluție interesantă a partidelor din România, în perioada pandemiei.

Așa cum a fost și la alegeri, PSD se află pe primul loc în clasament, cu 30,2%, la data ultimei cercetări, în iunie 2021, dar în creștere față de procentul de 25,5% pe care îl avea în mai 2019. PNL este al doilea partid din România, ca opțiune politică a alegătorilor, cu 26,6%, urmat de AUR – 14,2%, după cum arată datele cele mai recente. Sondajul INSCOP mai arată că abia pe locul patru se află USR PULS, cu 13,2 %, o pierdere mică dar importantă de aderență la alegători. Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

„În mod normal, în primele 6-12 luni după preluarea guvernării, partidele aflate la putere ar fi trebuit să aibă scoruri semnificativ mai mari decat cele obținute în alegeri. Situația este însă diferită, partidele, aflate la putere având o intentie de vot similară sau chiar sub votul de la alegerile din urmă cu 7 luni. Explicațiile sunt mai multe de la climatul de neîncredere determinat de pandemie, până la sincopele activitatii guvernamentale”, scrie Remus Ștefureasc, directorul Inscop Research, într-o postare pe Facebook.

Cercetarea anterioară, din luna martie, credita PSD cu 30,6 %, iar PNL cu 26,3 %. AUR avea 15.3% din intențiile de vot,  iar USR-PLUS 14.2%.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Rezultatele finale ale alegerilor din luna decembrie 2020 au fost destul de apropiate de datele sondajului: PSD – 28,9%; PNL – 25%; USR PLUS – 15%, AUR 9%.

Continue Reading

Internațional

Rezultate finale în Republica Moldova. Reprezentanții Rusiei o amenință pe președinta Maia Sandu

Gabriel Dogaru

Published

on

Republica Moldova și-a numărat 100% din voturi, iar partidul PAS al președintei Maia Sandu a reușit să obțină peste 52% din voturi și și-a asigurat majoritatea locurilor din Parlamentul Republicii Moldova. Dinspre Rusia s-au auzit primele declarații ostile, de amenințare.

După numărarea completă a voturilor valabil exprimate de alegătorii moldoveni, prezența la vot a fost de 48,41%, fiind depășit pragul de 1 treime din totalul alegătorilor cu drept de vot, prevăzută de legislație. Alegerile de pe 11 iulie din Republica Moldova au fost alegeri anticipate, generate de dizolvarea Parlamentului. Au fost înscriși pe liste 23 concurenți electorali – 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Condițiile de intrare în Parlamentul Moldovei sunt asemănătoare cu cele din România: 5% din voturile valabile ale alegătorilor pentru partide și 7% pentru alianțe sau blocuri electorale. Conform numărătorii a 100% din buletinele de vot, Partidul Acțiune și Solidaritate a întrunit 52,8% din voturi, fiind și cel mai mare scor obținut de un concurent electoral în istoria alegerilor parlamentare din Republica Moldova. Blocul comuniștilor a obținut 27,17% iar Partidul Șor a trecut la limită pragul electoral, cu 5,74%.

Potrivit datelor preliminare, distribuția mandatelor va aduce Partidul Acțiune și Solidaritate în avantaj, cu 63 de mandate, urmați de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 32 de mandate (dintre care 22 PSRM și 10 PCRM) și Partidul “Șor” – 6 mandate. Presa din Moldova scrie că, după validarea mandatelor, este probabilă constituirea a patru fracţiuni parlamentare – PAS, PSRM, PCRM şi PPŞ, dacă socialiştii şi comuniştii vor dizolva Blocul electoral creat pentru aceste alegeri.

Semnificația acestor alegeri, care vin după o lungă perioadă de tensiuni politice din Republica Moldova și după succesul în alegerile prezidențiale ale actualului președinte, Maia Sandu, subliniază pierderea interesului moldovenilor pentru extremiști, fie ei rusofili sau adepți ai unionismului, preferând partidul cu o orientare puternică proeuropeană și cu mai puține preocupări de unificare cu România sau cu Rusia.

Reprezentanții Rusiei au început deja să facă primele declarații de amenințare la adresa președintei Maia Sandu. „Politica rusă faţă de Republica Moldova va depinde de puterea care a fost aleasă: dacă această putere se va îndepărta de Rusia atunci, desigur, vom acţiona în consecinţă. În special, vom consolida factorul transnistrean”, a avertizat Kalaşnikov, deputat din partea Partidului Liberal-Democrat al lui Vladimir Jirinovski.

Politicianul rus este de părere că declaraţiile conciliante ale PAS faţă de Rusia înaintea alegerilor se vor transforma în atitudini pro-Europa şi pro-NATO ulterior şi într-o revenire la scenariul utilizării forţei împotriva Transnistriei. El vede, la final, o posibilă unire cu România. „Este tocmai ceea ce nu acceptă populaţia vorbitoare de limbă rusă şi găgăuză”, susține Leonid Kalașnikov.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE