A trecut mai puţin de o săptămână de când credincioşii ortodocşi au sărbătorit cel mai mare praznic creştinesc: Învierea lui Isus Hristos. Cu gândul bun în suflet, cu dorinţa şi speranţa de mai bine, zeci de mii de sibieni s-au îndreptat către biserici pentru „a lua lumină”. Peste cinci mii de persoane au trecut, în noaptea de Înviere, pragul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului şi au vizitat Biserica de lemn din Bezded, lăcaş de cult devenit în ultimii ani unul dintre reperele importante din oraş, mai ales la ceas de sărbătoare.
În Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, la capătul unei alei, printre monumente tradiţionale din viaţa satului românesc a fost amplasată Biserica din lemn din Bezded. Mică, dar fermecătoare, bisericuţa a ajuns să fie unul dintre cele mai căutate locuri de către sibieni şi turişti în noaptea de Înviere.
Pentru că interiorul bisericii este complet neîncăpător pentru miile de oameni care se perindă în noaptea de Înviere pe acolo, slujba se ţine sub cerul liber. Noaptea, lumânările aprinse, mirosul de ceară şi tămâie, cântecul preotului, aerul curat şi încărcătura emoţională a momentului, fac din noaptea de Înviere la Biserica de lemn din Bezded o experienţă de neuitat. De aceea, cei care merg odată revin anual pentru „a lua lumină” din Muzeul ASTRA.
Biserica din Bezded este primul lăcaş de cult care a ajuns în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Evenimentul s-a petrecut în 1990, după căderea regimului comunist care nu a permis includerea bisericilor în patrimoniul muzeului. Modul în care este construită şi felul în care s-a conservat, dar şi numele meşterului care a realizat-o şi numele primului preot care a slujit în ea, Alexandru Ioan Pop, tatăl lui Alexandru Papiu Ilarian, au dat importanţă monumentului şi i-au asigurat locul în colecţia Muzeului ASTRA. Când fac referire la Biserica din Bezded, muzeografii sibieni vorbesc despre importanţa ei pentru „valoarea absolută a arhitecturii populare tradiţionale”.
„Datată la jumătatea secolului al XVIII-lea, biserica ilustrează, în mod deosebit, procedeele tehnice utilizate de meşterii populari la edificarea construcţiilor monumentale din lemn, sistemul constructiv fiind caracterizat prin tehnica de îmbinare a pereţilor din grinzi orizontale, cioplite şi încheiate în cheutoare dreaptă, ale căror capete, ieşite în afară, sunt profilate în trepte şi dau un efect estetic cu totul deosebit întregului ansamblu. Totodată, Biserica din Bezded oferă posibilitatea ilustrării procedeelor tehnice aplicate la realizarea bolţilor cilindrice din lemn şi a scheletelor de susţinere a turlelor, caracteristice bisericilor transilvănene din lemn, conferindu-le acestora, valoarea absolută a arhitecturii populare tradiţionale”, scriu muzeografii sibieni în prezentarea Bisericii din Bezded.
În plus, specialiştii apreciază că „arhitectura acestui edificiu de cult este în strânsă şi directă legătură cu casa ţărănească românească, indicând punctele de convergenţă, până la identificarea celor două linii de dezvoltare: este vorba de bisericile-casă, adică de acele edificii în care sunt întrunite şi contopite, în mod intim, caractere ţinând de ambele categorii de construcţii, sugerând filogeneza monumentelor de cult religios din vechea casă ţărănească”. Echilibrul şi proporţia volumelor sunt principalele atu-uri ale micii biserici construite în întregime din lemn de către meşterul Breaz Ion din Gilău în 1754.
Monument istoric de listă A, Biserica din Bezded nu este însă un simplu exponat muzeal. Este o biserică vie care adună oameni şi în care se fac regulat slujbe religioase. De zece ani în această biserică slujeşte preotul Rareş Sbera. „Biserica din Bezded este printre puţinele biserici din Europa amplasată într-un muzeu în aer liber în care se şi slujeşte. Este un lăcaş de cult permanent”, explică preotul Rareş Sbera. În fiecare duminică, la fiecare sărbătoare, se fac slujbe la Biserica din Bezded. Se fac, de asemenea, cununii şi botezuri, lăcaşul de cult funcţionând ca oricare altă biserică orodoxă. Biserica din Muzeul Astra are însă avantajul de a fi amplasată într-un peisaj superb.
„Oamenii vin aici pentru că se simt bine. De asemenea, pot îmbina utilul şi plăcutul: se şi roagă, dar pot să se şi plimbe. Bisericuţa aceasta este micul Rai al Sibiului”, mai spune Rareş Sbera.
Întrebat cum se simte ca preot al acestei biserici, Rareş Sbera explică: „E o altfel de stare. Faptul că biserica este mică, te apropie mai mult de Dumnezeu şi dă o încărcătură aparte atât prin vechime, cât, mai ales, prin simplitate, iar oamenii simplii o umplu cu rugăciune”.
Deşi este o biserică neparohială, Biserica din Bezded are proprii ei credincioşi care vin cu regularitate. Familii întregi şi-au dedicat timpul acestei bisericuţe şi vin cu bucurie aici în fiecare duminică. De exemplu, toaca este bătută de 9 ani de aceeaşi fetiţă. Ioana a început această activitate pe vremea când avea 4 ani, iar acum a ajuns la 13 şi bate toaca în continuare la Biserica din Bezded.
În general se încearcă atragerea copiilor către acest loc și către activități care pot fi făcute la biserică. De la 1 mai, de exemplu, copii de toate vârstele vor putea participa în fiecare duminică la un atelier de pictură. După Liturghie, copiii vor putea rămâne o oră la biserică pentru a deprinde arta picturii și a desenului.
