Connect with us

Politica

Daniel Buda, europarlamentar PNL: România poate să producă hrană pentru 80 de milioane de cetățeni însă, în mare măsură, agricultura românească este de subzistență!

Publicitate

Publicat

pe

Reporter: Care este opinia dvs cu privire la dezvoltarea agriculturii din România, la mai mult de 10 ani de la aderarea ţării la UE? 2. Cum a evoluat Romania in ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii, comparativ cu alte tari din Europa Centrala si de Est/alte ţări din UE?

Daniel Buda: România de astăzi a avut oportunitatea majoră de a se dezvolta și moderniza grație, în principal, fondurilor europene. Plățile directe constituie mecanismul absolut indispensabil pentru supraviețuirea fermierilor români pe piață. Formele de sprijinire a agriculturii de către Comisia Europeană nu se traduc numai prin plățile directe, ci și prinfonduri pe diferite programe destinate dezvoltării agriculturii. România este o țară ce poate să producă hrană pentru 80 de milioane de oameni, însă în mare măsură agricultura românească este una de subzistență. Încă se face agricultură la noi cu sapa, cu plugul tras de cai și cu secera și coasa. Desigur, în urma plăților agricole asigurate de Uniunea Europeană, lucrurile au mai avansat, realizându-se investiții importante în ferme. Cu toate acestea, suntem departe de tehnologizare și digitalizare. Avem de-a face cu un decalaj uriaș între fermierul român și fermierul european, existând o întârziere tehnologică evidentă.Un pas important pentru o agricultură performantă în România, la standarde europene o reprezintă fără îndoială digitalizarea economiei rurale.

Reporter: Care sunt, in opinia dvs, principalele probleme cu care se confrunta agricultura din Romania?

PUBLICITATE

Daniel Buda: Din păcate, problemele cu care se confruntă agricultura din România nu sunt puține. Lipsa unităților de procesare din România, acapararea terenurilor de către străini, problemele ce țin de cadastrarea terenurilor, lipsa piețelor de desfacere, lipsa forței de muncă, îmbătrânirea demografică, importurile masive alimente, de lapte de calitate îndoielnică, lipsa unui sistem național de irigații, declinul agriculturii ecologice, toate acestea reprezintă factori limitativi în dezvoltarea sectorului agricol.

Reporter: De ce nu avem pana acum un sistem national de irigatii?

Daniel Buda: Fermierii din România se confruntă cu mari probleme din cauza unor sisteme de irigații care le-ar garanta obținerea unor producții corespunzătoare și în perioadele de secetă. Construirea unor astfel de sisteme este costisitoare, astfel că mulți dintre fermierii români nu reușesc să investească sumele necesare. Lipsa sistemelor de irigații din agricultură duce la pierderi financiare și pierderi de produse.Ultimele date disponibile privind suprafața amenajată pentru irigații în România arată că doar aproximativ 24% din terenurile agricole beneficiază de astfel de sisteme, însă majoritatea nu sunt funcționale. Așadar, din cele 3,1 milioane hectare amenajate cu infrastructură de irigații, doar 50% sunt considerate viabile.

PUBLICITATE

Investițiile pentru îmbunătățirea și dezvoltarea sistemelor de irigație din România, astfel cum sunt prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013(1), beneficiază de un sprijin important din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în temeiul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) al României pentru perioada 2014-2020. Cu toate acestea, incapacitatea guvernării de a prioritiza dezvoltarea unui sistem național de irigații, generează în continuare grave prejudicii pentru fermieri.

Reporter: Cum va explicati ca, anul trecut, am avut productii record la cereale, dar am inregistrat deficit in comertul cu produse agro-alimentare?

Daniel Buda: Principala preocupare pe care o voi avea în noul mandat de europarlamentar pe care sper să îl obțin cu sprijinul cetățenilor români, este dezvoltarea sectorului agricol pe componenta de procesare a produsului brut din agricultură. Este inadmisibil ca astăzi în România, noi să fim pricipala țară care exportă grâu, porumb, dar să fim în același timp statul cu importuri masive de pâine congelată, de produse de panificație. Din păcate, interesul scăzut al guvernării față de componenta de procesare a condus la această situație paradoxală în care România a înregistrat producții record la cereale, dar în același timp a înregistrat deficit în comerțul cu produse agro-alimentare.

PUBLICITATE

Reporter: Care este opinia dvs cu privire la PAC după 2020?

Daniel Buda: Începând din 2020, fermierii români vor avea un viitor mai bun datorită reformei PAC. Prin eforturile pe care le-am depus împreună cu colegii mei din Grupul PPE, fermierii din România vor beneficia după 2020 de plăți directe mai mari comparativ cu această perioadă, cu toate că avem de-a face cu o tăiere bugetară semnificativă pe fondul Brexitului.Săptămâna aceasta, în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, s-a trasat un viitor mai sigur și mai bun pentru fermierii români și toți fermierii europeni. În urma voturilor exprimate în comisia AGRI la peste 5000 de amendamente depuse la raportul privind Planuri strategice ale PAC, s-au creionat câteva direcții care vor consolida viitorul fermierilor. În primul rând, a fost introdus pentru prima dată conceptul de„Noul fermier”, ca urmare a unui amendament propus de mine, se referă la persoanele care au peste 40 de ani și care pot primi o primă de instalare de până la 100.000 de euro! Cetățenii români stabiliți în străinătate vor avea, astfel, posibilitatea de a se întoarce acasă și să își porneasă o noua afacere, chiar dacă au vârsta de peste 40 de ani.Statele membre sunt obligate să aleagă una dintre următoarele două variante cu privire la plafonare: fie aleg varianta unui prag de 100.000 de euro, fie aleg varianta unei alocări obligatorii de 10% din pachetele lor pentru plăți redistributive, care vor merge către fermierii mici și mijlocii. În acest fel, se consolidează modelul fermelor familiale mici și mijlocii.În același timp, se asigură un echilibru între resursele financiare ce urmează a fi puse la dispoziția fermierilor mari și fermierilor mici!În ceea ce privește tinerii fermieri (până la 40 de ani) care au fost înființați pentru prima dată ca șefi ai exploatației vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani în loc de 5 ani cât era prevăzut și cu un cuantum majorat de la 70.000 de euro la 100.00 de euro. Sectorul apicol va beneficia de o creștere a ratei de cofinanțare de la 50% la 75% și la 85% în cazul regiunilor ultraperiferice.Forma finală a Regulamentului privind Politica Agricolă Comunăadoptat săptămâna aceasta, este de natură să consolideze viitorul fermierilor români și europeni. Începând din 2020, fermierii români vor avea un viitor mai bun!

Reporter: Care este, din punctul dvs de vedere, cea mai buna formulă de asociere in agricultură?

PUBLICITATE

Daniel Buda: Încă din primul an de mandat ca europarlamentar, am lansat campania „Asociază-te! Doar așa vei deveni mai puternic!”, având deja o tradiție de cinci ani. Prin această campanie, am încurajat fermierii în demersurile de a se asocia în diferite forme asociative, cu scopul de a atrage mai multe fonduri europene și de a obține accesul mai facil pe piețele de desfacere. În România sunt 3.756.000 de ferme mici (cu valoare standard sub 8000 euro), care reprezintă 96,7% din totalul exploataţiilor agricole. Participarea la formele asociative în ţara noastră este însă foarte scăzută, sub 1% din fermierii români făcând parte din forme asociative. Spre comparaţie, în UE media de organizare este de 34%.

În România, legea prevede mai multe forme de asociere: asociații de producători, înființate conform Ordonanței 26/2000, în special cu scop de reprezentare, cooperative agricole, desfășoară activități economice în baza Legii 566/2004, societăți agricole, conform Legii 36/1991, casele de ajutor reciproc, fondurile mutuale de asigurări, reglementate prin OUG 64/2013, camere agricole, obști, composesorate.Fiecare dintre aceste forme de asociere are avantajele general valabile pentru toate tipurile de asociere, dar și anumite particularități. Încurajez fermierii să se asocieze în oricare dintre aceste forme legale, în funcție de nevoile sale. Asocierea într-o formă de cooperare agricolă modernă prezintă multiple beneficii. Avantajele economice nu sunt puține, fermierii având posibilitatea să acceseze mai ușor fondurile europene, să negocieze un preț mai bun al produselor, să-și extindă producția, având acces la informație, inovație, la proiecte de colaborare în vederea înființării de noi ferme și dezvoltarea celor existente. Avantajele sociale ale asocierii derivă din creșterea capitalului social, se consolidează sentimentul de apartenență la comunitate, se creează lideri în agricultură care reprezintă intereselor fermierilor.

Reporter: Comisia Europeană a decis interzicerea dublului standard la alimente şi produse nealimentare în întreg blocul comunitar, după numeroase reclamaţii şi presiuni făcute de ţările din centrul şi estul Europei. Din informatiile noastre, Romania mai primeste inca alimente cu alt standard decat cel din alte tari UE. Ce ar trebui sa faca autoritatile noastre pentru a impiedica distribuirea unor alstfel de alimente?

PUBLICITATE

Daniel Buda: Granițele în interiorul Uniunii sunt din ce în ce mai puțin relevante pentru consumatori, motiv pentru care europenii trebuie să știe că sunt protejați în toate statele membre. Parlamentul European și Consiliul au ajuns în data de 2 aprilie la un acord provizoriu privind consolidarea normelor în materie de protecție a consumatorilor și aplicarea mai eficientă a acestora, impunând norme clare în privința dublului standard de calitate a produselor în UE.

Principalele îmbunătățiri vor fi: sporirea gradului de transparență de care beneficiază consumatorii atunci când fac cumpărături online, sancțiuni eficace și norme clare care să abordeze problema dublului standard de calitate a produselor în UE. Companiile care încalcă regulile europene privind calitatea produselor și afectează pe consumatorii din mai multe state membre ale UE pot plăti o amendă maximă, care poate fi impusă în fiecare stat membru, ce va fi de cel puțin 4 % din cifra de afaceri anuală a comerciantului. În noile norme privind combaterea dublului standard de calitate a produselor de consum se precizează că prin comercializarea unui produs ca fiind identic cu același produs vândut în alte state membre, în condițiile în care, în realitate, respectivul produs are în mod semnificativ o compoziție sau caracteristici diferite nejustificate, constituie o practică înșelătoare.Au fost introduse sancțiuni eficace pentru încălcările legislației UE privind protecția consumatorilor, iar autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din România vor avea competența de a impune sancțiuni eficace, proporționale și disuasive într-un mod coordonat.

Toți cetățenii europeni ar trebui să se bucure de dreptul de a avea acces egal la bunuri de înaltă calitate pe piața unică în mod nediscriminatoriu. În caz contrar, ar avea puternic de suferit esența funcționării pieței unice și încrederea consumatorilor în piața unică. Prin acest pachet, consumatorii vor fi informați în mod exact și transparent în cazul în care produsul pe care îl cumpără este diferit într-un alt stat membru, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor. Prin eforturile depuse în Parlamentul European și Consiliu, combaterea standardelor duble a devenit o realitate pentru europeni.

PUBLICITATE

 

PUBLICITATE
PUBLICITATE
Comentează

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politica

Adriana Saftoiu, PNL: „După 25 septembrie se va discuta schimbarea lui Cîțu”

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Adriana Săftoiu, membru al PNL, fost parlamentar, dar și membru în forurile de conducere ale partidului, susține că zilele lui Florin Cîțu în fruntea PNL sunt numărate. Poate fi doar o opinie personală sau vocea unui curent de opinie care vine din interiorul partidului, însă declarațiile sale încep să pune semne de întrebare referitor la posibilitatea ca actualul prim-ministru al României să mai rămână în fruntea guvernului.

Pe 25 septembrie, Partidul Național Liberal, al doilea partid ca mărime din Parlamentul României și cel mai important partid de guvernământ din cadrul coaliției PNL – USR PLUS – UDMR, are un nou congres, în cadrul căruia va fi ales noul președinte al partidului. Sunt doar doi candidați, Ludovic Orban și Florin Cîțu, adică președintele în exercițiu și prim-ministrul României. Pentru Florin Cîțu, partidul a făcut o derogare de la statut, pentru a putea candida, el neavând vechimea necesară, 5 ani, ca membru de partid. O derogare similară s-a făcut și pentru Klaus Iohannis, în 2013, pentru a putea fi ales vice-președinte și, apoi, președinte PNL. În acest moment, Florin Cîțu se bucură de o puternică susținere în rândul liderilor partidului, însă ruptura provocată de demiterea ministrului justiției, Stelian Ion, de la USR PLUS, și ieșirea acestei formațiuni de la guvernare au schimbat complet fotografia în care Cîțu se profila câștigător clar al alegerilor interne de pe 25 septembrie.

PUBLICITATE

Adriana Săftoiu, un politician care își leagă o parte din activitate de cea a fostului președinte Traian Băsescu, a ieșit din grațiile actualei conduceri a PNL, ea neregăsindu-se pe listele de la alegerile din 2020. Cu toate acestea, stăpânește o seamă de informații relevante din interiorul partidului. În acest context, fosta deputată liberală a declarat într-un interviu pentru jurnaliștii de la Recorder că PNL ar putea lua în calcul schimbarea lui Florin Cîțu din fruntea guvernului, după 25 septembrie.

Săftoiu este de părere că o guvernare minoritară, cu susținerea condiționată din parlament, nu ar putea susține reformele pe care PNL și le-a asumat.

„USR nu va mai intra la guvernare cu Cîtu premier. După 25 se va lua în calcul schimbarea lui Cîtu și recompensarea lui cu un post important, cel mai vehiculat zvon a fost BNR. Și are temei, pentru că, atunci când s-a eliberat postul de viceguvernator BNR au fost doi candidați, Eugen Nicolaescu și Florin Cîțu. Are temei acest zvon, domnul Cîțu și-a dorit să meargă viceguvernator BNR, de ce nu și-ar dori să fie și guvernator? Drept urmare, după 25 septembrie cred că se va discuta schimbarea domnului Cîțu din postul de premier, doar dacă PNL nu alege varianta de guvern minoritar, dar atunci ne putem lua gândul de la orice reforme serioase, pentru că PNL va trebui să facă favoruri celor ce votează susținerea lui, iar aceste favoruri nu le vom vedea transparent”, a declarat Adriana Săftoiu pentru Recorder.

PUBLICITATE

Despre celelalte opțiuni pe care clasa politică le are pentru rezolvarea actualei crize, părerile nu sunt tocmai bune. „Nu cred în alegeri anticipate, nu s-a născut încă Parlamentul dispus să plece după 6 luni. Exclus așa ceva. Dacă se va ajunge la alt guvern cu un premier care nu le place, va fi respins, poate se va respinge și a doua oară, dar a treia oara va trece oricine, inclusiv Florin Cîțu”, a precizat aceasta.

Adriana Săftoiu a făcut o paralelă cu Guvernul CDR din perioada 1996 – 2000, condus de Victor Ciorbea. „În 1997 în PNȚCD știau că o să vină un moment în care trebuie să renunțe la domnul Ciorbea, dar au prelungit momentul doar pentru ca să nu dea satisfacție imediat Partidului Democrat. Așa e și acum. Există un tipar în istorie, dacă nu vrei să eșuezi, nu faci la fel. Deci, mai devreme sau mai târziu, se va renunța la domnul Cîțu, dar, pentru că nu dorim să dăm satisfacție USR, amânăm acest moment”, a concluzionat Adriana Săftoiu.

PUBLICITATE

CITEȘTE MAI MULT

Politica

Prim-ministrul Florin Cîțu a demis prefecții și subprefecții USR PLUS și cere demisia lui Ludovic Orban de la Camera Deputaților

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Premierul Florin Cîțu i-a demis pe cei 14 prefecți și 28 de subprefecți ai USR-PLUS, fără să nominalizeze alte persoane care să preia funcția, deocamdată. USR PLUS anunțase că secretarii de stat și prefecții/subprefecții nu-și dau demisia, chiar dacă partidul a plecat din guvern.

Florin Cîțu a luat o decizie radicală, în urma demisiei USR PLUS din Guvernul României. Premierul a demis toți reprezentanții USR PLUS în teritoriu, respecitv din funcțiile de prefect sau subprefect, ce fuseseră numiți în baza algoritmului coaliției de guvernare, la începutul acestui an.

PUBLICITATE

Florin Cîțu a precizat că a semnat 42 de decizii: „14 prefecți și 28 de subprefecți, eliberați din funcție, dar nu vor fi numite alte persoane deocamdată pe funcții, atribuțiile lor vor fi preluate”. Șefii USR PLUS declaraseră că nu intenționează să-și retragă prefecții și subprefecții, nici secretarii de stat din Guvernul României, pentru că aceștia nu au fost votați de Parlamentul României.

Cîțu a mai spus că alăturarea USR PLUS de cei de la AUR, care sunt antivaccinare, va îngreuna campania de vaccinare.

Premierul a mai spus că nu există în acest moment discuții despre un nou guvern condus de altcineva. „Nu există discuții pentru un nou guvern din care eu să nu fac parte. Nu există niciun blat cu PSD, nu am discutat cu Marcel Ciolacu. Singurul președinte de partid care a spus că este OK să negocieze cu PSD și să semneze moțiunea de cenzură este Dan Barna. Și cred că a zis și Dacian Cioloș.”

PUBLICITATE

În plus, Florin Cîțu a declarat că solicită demisia lui Ludovic Orban și a Ancăi Dragu, dacă deicizia CCR privind moțiunea de cenzură va fi stabili că aceasta a fost depusă fără respectarea Constituției.

„Ieri am sesizat CCR în legătură cu moțiunea de cenzură. Dacă decizia Curții ne este favorabilă nouă, voi cere demisia șefilor Camerei Deputaților și Senatului.”, a spus Cîțu.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Economie

Klaus Iohannis a semnat decretele privind numirea noilor miniștri interimari

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Monitorul Oficial a publicat decretele semnate de preşedintele Klaus Iohannis prin care se ia act de demisiile din Guvern ale reprezentanţilor USR PLUS, precum şi decretele pentru desemnarea miniştrilor interimari.

Lista decretelor semnate de Klaus Iohannis:

PUBLICITATE
  1. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  2. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  3. Decretul de desemnare a lui Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, interimar
  4. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  5. Decretul de desemnare a lui Dan Vîlceanu, ministrul Finanţelor, ca ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, interimar
  6. Decretul prin care se ia act de demisia lui Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  7. Decretul de desemnare a lui Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, ca ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, interimar
  8. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  9. Decretul de desemnare a lui Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, interimar
  10. Decretul prin care se ia act de demisia Ioanei Mihăilă, ministrul Sănătăţii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  11. Decretul de desemnare a lui Cseke Attila Zoltan, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, ca ministru al Sănătăţii, interimar.

CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE