fbpx
Connect with us

Produs în Sibiu

De la industria hotelieră, la cea alimentară. Povestea a doi soți care și-au “resetat” carierele acum șase ani

Andra Marinescu

Published

on

Pandemia nu a trecut fără a lăsa urme și în sectorul alimentar. Carmangeriile, subiectul poveștii noastre de astăzi, au fost afectate și ele de această perioadă grea în care viața tuturor a fost mai mult sau mai puțin schimbată. Soții Oprea-Popa, proprietari ai Marcris Concept SRL, din Avrig, relatează faptul că anul trecut a fost greu, însă efectele COVID-19 se văd îndeosebi în 2021, în prezent. Afacerea de familie inițiată de Maria și Gheorghe Oprea-Popa își are originile în anul 2015, când cei doi soți au decis că vor să încerce un sector mai puțin știut de ei, având la bază doar rețetele cunoscute de la părinți și bunici.

Amândoi au fost colegi la un hotel din județul Sibiu, iar după aproape două decenii în care au activat în acest domeniu au hotărât că trebuie să o ia de la capăt, dar pe cont propriu.

Advertisement

“Am inițiat mica noastră afacere de familie acum șase ani. Am lucrat în sistemul hotelier până când unitatea la care eram amândoi s-a desființat. Soția a fost redistribuită în altă parte, eu am rămas în șomaj. Am decis să preluăm această afacere – cu tot cu personal, cu utilaje -, acceptând o nouă provocare, să vedem dacă ne putem descurca în alt domeniu sau nu. Nu știam nimic, decât rețetele de la părinți, bunici. Am zis să facem produse ca la mama acasă”, povestește Gheorghe Oprea-Popa.

Ulterior, au deslușit din ce în ce mai multe taine ale cărnurilor, afacerea lor devenind una dintre cele recunoscute la nivel județean.

“Am învățat multe odată ce am intrat în această afacere. E o anumită metodă de desfacere, un anumit mod în care agățăm carcasa, produsele. Facem rețetele avizate de specialiști, însă cu amprenta noastră”, spune Maria.

Advertisement

În total, încă cinci angajați, pe lângă cei doi soți, dau viață produselor Marcris apreciate de sibieni. Toți cei care lucrează aici sunt din Avrig, astfel că produsele fabricate în orașul în care se află reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal sunt 100% locale.

Printre specialitățile carmangeriei se numără salamul de porc, șunca, cârnații pregătiți prin hițuire ori la fum rece, mușchiul haiducesc, jumerile de porc, slănina afumată, pateul de porc, carnea și cârnații în borcan, precum și salamul de bardă. “Pe cel din urmă nora noastră l-a scos. A terminat Inginerie Alimentară și și-a făcut licența pe tema salamului de bardă”, povestesc cei doi fondatori.

Toate produsele, “fabricate” manual

Advertisement

Carnea din carmangeria avrigeană provine din abatoare specializate, iar produsele din rafturi sunt întotdeauna proaspete.

“Noi nu facem în cantități mari. Facem totul manual. Salamurile le legăm cu mâna, ciolanele, cârnații…  Afumăturile le facem în funcție de cerințe, zi de zi câte ceva, iar afumatul produselor îl realizăm numai cu lemn de fag”, spune Gheorghe.

“Toată lumea a crezut că stă închisă în casă!

Advertisement

Când vine vorba despre 2020, un an greu pentru toate domeniile industriei, cei doi soți spun că afacerea lor a mers “binișor”. Potrivit acestora, oamenii s-au înghesuit să cumpere carne proaspătă și afumături în momentul în care a început pandemia, după care vânzările s-au… relaxat.

“La începutul pandemiei a mers binișor, pentru că toată lumea a crezut că stă închisă în casă și și-a făcut provizii. Oamenii au cumpărat carne proaspătă, afumături… Ulterior, au început să scadă vânzările. La noi, anul acesta merge mai prost decât anul trecut”, spun aceștia.

Cele mai mari vânzări sunt în perioada sărbătorilor, respectiv de Anul Nou, Paști, Rusalii, Sf. Maria și Crăciun, iar produsele-vedetă ale carmangeriei din Avrig – mai adaugă proprietarii acesteia –  sunt micii.

Advertisement

Cei care vor să guste produse făcute tradițional, “ca la mama acasă”, pot contacta Carmangeria Marcris, pentru că aceasta face și livrări la domiciliu. Informații suplimentare pot fi obținute la numărul de telefon 0749 010 275 sau de pe pagina de Facebook CARMANGERIE Marcris Concept SRL. De altfel, sibienii și nu numai pot cumpăra produsele carmangeriei din Avrig, situată pe strada Gheorghe Doja, și din magazinele Simpa.

Alte recomandări:

Scandia – Sibiu

Advertisement

Bătrânu’ Sas – Sibiu, Șelimbăr, Cristian.

Ioneda – Sibiu

Capa – Sibiu

Advertisement

Carmangeria Ioan Anghel  – Sibiu

Ferma “Mangalița” – Racovița

Karpaten Meat – Marpod

Advertisement

SC Sam Carm SRL – Avrig

Lepindea Vasile – Gura Râului

II Dragomir Paula – Sadu

Advertisement

Țepean Flavius Rareș – Sibiu

Carmangeria Mitea 1992 SRL – Sibiu

Neagu Ioan – Sibiu

Advertisement

II Oancea Nicolae – Sibiu

IF Ignat Ștefan – Sibiu

II Bendic Ilie Călin – Sibiu

Advertisement

Lotrean Ana Camelia – Sibiu

Produs în Sibiu

Povestea baciului Ilie Cerciu: rețeta brânzei de burduf, viața la stână și orele de mers prin munți, spre casă

Andra Marinescu

Published

on

La aproape 1.800 metri altitudine, natura prinde aripi și poveștile reale sunt parcă desprinse din basme. Cântecul păsărilor, susurul apei împletit cu verdele brazilor, peste care se aude glasul a sute de oi la răsărit “sună” ireal pentru a fi trăite la nesfârșit, în fiecare zi. Acest lucru este posibil pentru ciobani, o meserie aparte, practicată doar de cei care poartă în suflet dragostea pentru tradiție și oierit.

Personajul principal al poveștii noastre de astăzi este Ilie Cerciu, din Râu Sadului, cel căruia i-am trecut pragul, recent, datorită campaniei noastre “Produs în Sibiu“, pentru a ne desluși câteva dintre tainele brânzei de burduf, pregătită cu trudă și pasiune la stâna pe care o are pe munte, în Vârful Panta.

Advertisement

O astfel de experiență pe munte, într-un cadru tradițional, nu poate începe mai târziu de răsăritul soarelui. Am pornit la drum, zilele trecute, alături de echipa “Produs în Sibiu” la o oră la care luna își făcea de cap fastuoasă pe cer. “Înarmați” cu toate cele necesare, cu apă, sandvișuri și bună dispoziție, am parcurs cei câțiva kilometri până la Râu Sadului povestind despre aventura ce avea să înceapă în doar câteva clipe. Cele aproape 30 de minute au trecut iute, iar nerăbdarea de a descoperi viața ciobănească m-a făcut să mă gândesc că cei 13 kilometri o să “zboare” imediat. Nu știam, însă, că această distanță o să se transforme în aproape două ore de mers cu o mașină de teren, pentru că stâna lui Ilie Cerciu se află la circa 1.800 metri altitudine. Astfel, din centrul satului, am pornit la drum alături de Daniel Minea, primarul comunei Râu Sadului, care ne-a fost și ghid în această experiență.

Am străbătut văi de poveste, peisaje de basm și alături ne-a fost, în tot acest traseu, verdele crud al munților. La stână, am fost întâmpinați de Fetița și cei zece “Bălani”, așa cum îi numesc ciobanii de aici pe câinii care apără oile. Păreau fioroși, ceea ce ne-a făcut să întârziem cu coborâtul din mașină, dar Ilie Cerciu le-a tradus, cumva, că suntem oameni de bună credință. Și s-au potolit, drept pentru care, după doar câteva minut,e am devenit cei mai buni prieteni.

Ceasul bătea aproape ora 6

Advertisement

… când baciul Ilie Cerciu și ciobanul său, Vasile, au anunțat că trebuie să mulgă oile, pentru ca animalele să plece la păscut. “Haideți că avem treabă! Aici nu se stă!”, ne spune baciul, zâmbind și mergând direct în staul pentru a-și începe treaba. Cei doi nu sunt singuri, Vasi, un copil de aproape 11 anișori, fiindu-le de mare ajutor când vine vorba despre oierit. Am aflat că vrea să ducă mai departe tradiția familiei, pentru că tatăl său a fost cioban. Totodată, mai are un gând: să își cumpere un telefon mobil. “Poate reușesc să strâng bani să îmi iau unul. Să mă joc, să mă uit pe Internet”, spune Vasi.

După mulsul oilor, ciobanul Vasile se pregătește să plece cu ele pe plaiurile apropiate. Are un chip ce duce imediat cu gândul la tradiție, la rustic și frumusețea țăranului autohton. Intru în vorbă cu el și prima curiozitate a mea se leagă de viața la stână. “Vă place?”, întreb. “Foarte bună viața la stână! E frumoasă! Mă culc pe la 10-11, mă trezesc la 3. Prima zi e mai grea, dar apoi te înveți!”, spune ciobanul.

Zilele petrecute cu oile trec repede, mai spune nea Vasile. Mioarele sunt ascultătoare și înțeleg orice gest al ciobanului. “Sunt cuminți, ascultătoare! Că doar sunt crescute de mine! Un cioban trebuie să se priceapă la oi, să fie răbdător, calm și să știe cum să vorbească cu ele!”, încheie ciobanul, plecând cu sutele de oi și cei zece “Bălani”, în frunte cu Fetița.

Advertisement

Ciobănia, moștenire de familie

După ce oile au plecat, baciul Ilie Cerciu se mută cu treaba în stână. Prima imagine pe care o am când îi trec pragul este cea a ceaunului cu omletă și mămăligă, din care ne invită să gustăm. “Asta e mâncarea noastră!”, spune baciul.

Dacă nea Vasile este cu oile prin munți, baciul trebuie să facă brânza.

Advertisement

“Prima dată mulgem oile, după care se strecoară laptele, îi dăm cheagul… Lăsăm o oră- o oră și un sfert. Dacă îl lăsăm prea mult, nu mai iese brânza care ar trebui. Apoi îl zdrobim și îl lăsăm zece minute să se așeze. E gras oricum, dar din iulie, august, devine mai gras. Ajută grăsimea la brânză, că dacă e mai grasă e mai bună, mai dulce, are alt gust. Aia e brânză de munte! Laptele e gras aici! Altfel, ar face toți brânză. Brânza originală de munte e cea… de la munte”, povestește baciul.

După ce a terminat de făcut brânza, baciul se apucă de gătit. “Că vine ciobanul și trebuie să mănânce!”, adaugă Ilie Cerciu, spunând că în jurul orei 17 oile se întorc la stână.

Când i se încheie rândul la stână, pleacă acasă, în Râu Sadului, pe jos. Străbate munții la pas, avându însoțitor doar calul pe care așează desagii cu brânza de burduf. Până în sat, face aproape șase ore. “Dar e frumos!”, adugă baciul.

Advertisement

Și îl lăsăm să își continue treburile, pentru că “aici muncim întruna. Nu e de stat!”, după cum adaugă baciul. Ei bine, noi ne întoarcem cu mașina spre casă. Mai rapid, dar cu o experiență de neuitat în suflet.

Brânza de burduf realizată de Ilie Cerciu este cunoscută în Mărginimea Sibiului și nu numai, iar cei care vor să-i guste produsul pregătit la 1.800 de metri altitudine pot să îl caute pe pagina de Facebook Ilie Cerciu, la numărul de telefon 0737081599 sau în satul natal al acestuia, pentru că toată lumea îl cunoaște.

Lista cu producători Brânză de Burduf de munte:

Advertisement


Cerciu Ilie
Cerciu Rusalim
Blezu Mihai Bucur
Răduț Ion Mihai
Cerciu Nelu Iulian
Poplăcean Nicolae
Cândea Georgeta

Advertisement
Continue Reading

Produs în Sibiu

CETA Sibiu, o poveste născută din plante acum un sfert de secol și “relatată” cu entuziasm: “E combustibilul a tot ceea ce împinge această firmă mai departe!”

Andra Marinescu

Published

on

Când entuziasmul este pe primul loc, lucrurile frumoase se întâmplă necontenit. Iar dacă se mai adaugă multă energie, dragoste și pasiune, putem spune că este vorba de binecuvântare. Acum aproape un sfert de secol, în anul 1995, la Sibiu, plantele prindeau putere. Cu siguranță mulți sibieni și români de pretutindeni cunosc produsele CETA, dar puțini sunt cei care știu că acestea iau viață într-o fabrică de pe strada Lemnelor din orașul de pe Cibin. Născută dintr-o îndelungată tradiție de familie, compania este condusă, astăzi, de Lucia Goreaev, care, în urmă cu mulți ani, a decis să își lase meseria de inginer energetician și să ducă mai departe pasiunea mamei sale.

CETA a pornit de la faimosul unguent de gălbenele, în 1995, care a fost printre primele produse de gen din țară.

Advertisement

“Firma este din 1995 și a pornit cu o idee formidabilă a mamei mele, care a fost farmacistă. Din păcate, a plecat mult prea repede dintre noi și a fost un moment în care am stat să mă gândesc – eu fiind inginer energetician – ce fac mai departe: încerc să mă duc pe partea de creație într-o zonă pe care nu o cunosc, dar care mi se părea formidabil de interesantă, sau rămân la meseria mea de inginer energetician, pentru că eu eram angajată la acel moment la Uzina Electrică. Au trecut foarte mulți ani de atunci, timp în care am crescut foarte mult și firma și eu și am învățat extraordinar de multe lucruri din activitatea zilnică de producție și creație”, povestește Lucia Goreaev.

Cu multă muncă și nopți nedormite, Lucia și cele 13 doamne ale sale ce sunt angajate în CETA valorifică proprietățile curative ale plantelor medicinale tradiționale românești.

“Am crescut treptat, organic, nu a fost vorba despre o creștere bruscă. Totul a fost cu multă bătaie de cap. Dar eu cred că, în viață, lucrurile importante așa se obțin. Și cele care sunt cu adevărat valoroase sunt cele în care îți pui energia și o parte din sufletul tău”, explică Lucia.

Advertisement

Produse testate luni în șir…

Niciun produs nu ajunge pe piață înainte de a fi testat luni în șir de aceasta. Fie că e vorba de mâini, față sau păr. “Pun suflet în tot ceea ce fac. Și îmi doresc ca această intenție de a face bine să fie care care este transmisă mai departe și consumatorului meu. Îmi doresc ca acest lucru să se simtă. Produsele sunt reduse la esența lor terapeutică. Asta înseamnă că îmi doresc să fie produse care să facă bine, să fie experiență senzorială, să îți facă plăcere să le folosești”, mai spune antreprenoarea care are, în biblioteca din biroul său, primele produsele create din fiecare gamă.

Care este “secretul” din spatele CETA

Advertisement

Viziunea din spatele CETA se regăsește în dorința de a face bine. Lucia Goreaev consideră că entuziasmul noilor idei este cel care o face să își înceapă fiecare zi cu zâmbetul pe buze.

Fiecare produs este o mândrie, pentru că în spatele său stau luni întregi de multă muncă și migală. De exemplu – spune Lucia – pentru gama de bicarobnat a lucrat aproape zece luni, “deci ca o sarcină normală”, după cum a completat zâmbind, reieșind un șampon, gel de duș și gel intim. Aceasta este prima gamă de cosmetice cu bicarbonat din România.

“Într-o piață în care abundă șampoanele, de exemplu, noi am lucrat atât de mult pentru că mi-am dorit ca acel produs să fie perfect în viziunea mea. Apoi, a urmat gama vegetală cu bicarbonat. Toată lumea mi-a spus că nu are cum să iasă așa cum vreau eu. Eu am zis că nu se poate, că îmi va ieși. Am lucrat un an și jumătate, dar acum sunt foarte mândră de rezultatul muncii mele. Această dorință de a obține produse simple are în spate o muncă formidabilă care niciodată nu se vede, dar sper că se simte. Secretul muncii mele, pe care mă străduiesc să îl dau mai departe și fetelor, este entuziasmul. El se află în spatele a tot ceea ce fac. Altfel, nu pot să funcționez. Este combustibilul a tot ceea ce împinge această firmă mai departe”, spune Lucia.

Advertisement

Produsele CETA sunt apreciate la nivel național, iar conducerea companiei primește frecvent feedback-uri pozitive, ceea ce o ajută să meargă mai departe cu optimism. “Feedback-ul este foarte bun. Cine începe să folosească o dată produsele rămâne consumator. Mai primim telefoane de mulțumire din țară și conștientizăm încă o dată că merită stresul și munca”, povestește antreprenoarea.

Efectele pandemiei

Dacă în unele sectoare pandemia de COVID-19 a făcut ravagii, în fabrica de pe strada Lemnelor nu s-a făcut simțită așa cum era de așteptat. Deși au scăzut vânzările anul trecut, doamnele au venit în continuare la serviciu pentru a crea noi produse care să încânte publicul.

Advertisement

“Peste pandemie am trecut cu același entuziasm, cu recunoștință și mândrie. Anul trecut, noi am lucrat tot timpul. Activitatea de producție a continuat și ne-am dat seama cât de noroacoase suntem pentru că putem face acest lucru, în condițiile în care atât de mulți au stat acasă și au avut probleme majore. Bineînțeles, vânzările au scăzut, activitatea a încetinit un pic, dar am realizat cât de binecuvântate suntem”, adaugă Lucia.

Produsele CETA se găsesc în magazinele naturiste, în farmacii, în rețeaua de magazine Transagape, SIMPA, Auchan și CORA. Detalii despre produse se găsesc și pe pagina de Facebook CETA SIBIU, dar și accesând www.ceta-sibiu.ro.

Advertisement
Continue Reading

Produs în Sibiu

Zmeura din curtea bunicii s-a „mutat” la Săliște

Andra Marinescu

Published

on

Vara nu vine numai cu mult așteptata vacanță pentru copii, ci și cu redescoperirea copilăriei petrecute în curtea bunicii. Mirosul de caise, mure, afine și zmeură face un arc peste timp și ne transpune în anii în care nu aveam nicio grijă. Decât aceea de a ne juca de dimineață până seară și a ne înfrupta din bunătățile ce le găseam la fiecare pas… Astăzi vom povesti despre unul dintre gusturile copilăriei, și anume cel al zmeurii. E greu să reziști fără să “furi” măcar un astfel de fruct atunci când ai în față chiar și câțiva butași de zmeură. Dar ce faci când o plantație de aproape 20 de ari te provoacă să mănânci cât poți și să culegi pentru poftele de acasă?


Povestea noastră de astăzi face popas în Mărginimea Sibiului, acolo unde tradițiile se îmbină de minune cu bucatele ardelenești. Nu vom vorbi despre tradiționalul bulz ciobănesc și nici despre dulciurile pregătite de gospodine, ci despre plantația bio de zmeură îngrijită cu multă migală de Adrian Budrală. Se știe că sibienii iubesc produsele locale, iar când vine vorba despre o gustare ei preferă să dea o fugă la oamenii locului, acolo unde știu că vor găsi calitate și sănătate.

Advertisement


Zmeura din „Capitala Spirituală a Mărginimii Sibiului”


Plantația lui Adrian se află la marginea “Capitalei Spirituale a Mărginimii”, așa cum este denumit orașul Săliște, de la aproximativ 30 de kilometri distanță de Sibiu.
Totul a început din pură pasiune și din dorul de gustul copilăriei.
“Această plantație își are originile în curtea bunicii. Aveam acolo zmeură în copilărie și de fiecare dată mă înfruptam cu drag. Până acum câțiva ani. Încă mai erau câțiva butași și culegeam zmeura pentru cei dragi. Le duceam și colegilor de serviciu, pentru că îmi tot cereau, spunând că e foarte bună. Apoi, alți colegi din alte birouri… În 2015 m-am gândit să extind plantația și să fac eu una mai mare pe terenul pe care îl aveau aici părinții mei”, povestește Adrian.
Pentru acesta, lucrul în plantația de zmeură este o relaxare, iar dacă face ce îi place nu simte că muncește nicio clipă. “Nu mi s-a părut greu deloc. Am grijă de zmeură alături de părinții mei. Noi venim de la țară și suntem obișnuiți cu munca”, a mai spus Adrian.


Copilăria, „comandată” și „livrată” acasă în aceeași zi

Advertisement


De câțiva ani, livrează copilăria tuturor sibienilor care o doresc acasă. De regulă, culege și 400 de kilograme de zmeură pe sezon. Dacă 2020 a fost un an dificil pentru toate domeniile, plantația lui Adrian nu a avut de suferit. Sălișteanul a avut grijă, cum a făcut și în alți ani, de mica sa afacere, iar comenzile i-au mers înainte.
“Noi ne-am văzut de treabă și în 2020, a fost bine. Pentru copii, îndeosebi, este o mare bucurie să vină la noi. Oamenii pot veni aici și să mănânce cât vor și să culeagă așa cum făceau când erau copii. Cei mici sunt foarte fericiți când ajung la noi. E o bucurie aparte să vezi că tu poți culege direct fructul”, povestește Adrian.
Cei care cumpără zmeură fie o mănâncă proaspătă, fie o folosesc pentru dulcețuri, siropuri, compoturi ori smoothie-uri.
Conform specialiștilor, consumul de zmeură are nenumărate beneficii. În primul rând, menține sănătatea cardiovasculară, apoi are proprietăți antiinflamatoare, este bogată în vitamina C, este benefică pentru diabetici și protejează cartilajele.
Pofticioșii de zmeură pot da o fugă la Săliște pentru a-și culege singuri fructele, în urma unei discuții telefonice cu Adrian – 0742152686. La acest număr de telefon se pot face și comenzi, fie telefonic, fie prin SMS ori mesaj pe WhatAapp.
Un kilogram de zmeură costă 20 de lei, iar livrarea este gratuită în Sibiu și împrejurimi. Informații suplimentare pot fi obținute și vizitând pagina oficială de Facebook Zmeura Sibiu.

Alte recomandări (Pagini de Facebook)

Zmeura Gura Rîului
Plantație Zmeură Cisnădie
Zmeura din Slimnic
Gradina Cu Zmeura Broșteni

Advertisement

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

DELGAZ

Advertisement

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE