Connect with us

Justiție

Decizie istorică la Curtea Constituțională: nicio persoană nu poate fi condamnată și închisă fără existența unei motivări

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Curtea Constituțională s-a pronunțat în cazul unei excepții de neconstituționalitate și a emis o decizie fără precedent în procedurile judiciare și penale din România. Decizia obligă judecătorii ca la data pronunțării unei sentințe să redacteze și motivarea pe baza căreia a fost dată sentința.

Judecătorii din România se află în fața unei situații fără precedent, fiind puși în imposibilitatea de a da o decizie în dosarele aflate pe rol, fără ca această decizie să fie însoțită și de o motivare. Până acum, normele în vigoare prevedeau un termen de 30 de zile între sentință și publicarea motivării, dar în foarte multe dintre dosare motivarea s-a publicat după mai multe luni. CCR a delcarat neconstituționale articolele de Cod de procedură Penală care prevedeau acest termen și modalitate în care era redactată pronunțarea sentinței.

PUBLICITATE

Practic, CCR a decis ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept la data pronunțării acesteia.

CCR a declarat neconstituționale articolele 400 alin. (1) – “Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conţinutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii”, 405 alin. (3) – “(3) Preşedintele completului pronunţă minuta hotărârii” și  406 alin. (1) şi (2) – “(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare. (2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier”, toate din Codul de Procedură Penală.

Argumentele judecătorilor constituționali precizează că „redactarea hotărârii judecătoreşti penale (motivarea în fapt şi în drept) ulterior pronunţării minutei (soluţiei) dispuse în cauză lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil”.

PUBLICITATE

De asemenea, CCR mai spune că „punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti penale definitive, anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia, este contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi celor care consacră demnitatea umană şi dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept”.

“Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.

Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”, a părecizat Curtea Constituțională, într-un comunicat de presă.

PUBLICITATE

Efectele acestei decizii sunt majore pentru procesele penale din România. Persoanele condamnate nu mai pot fi duse la închisoare dacă nu există o motivare a deciziei definitive de condamnare.

Înalta Curte de Casație și Justiției a cerut parlamentului să adopte o soluție de urgență în urma acestei decizii a CCR.

PUBLICITATE

Justiție

Nelu Iordache, patronul Romstrade, care a fraudat fonduri europene destinate autostrăzilor, condamnat la 11 ani de închisoare

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Proprietarul companiei de cosntrucții Romstrade, care a fost judecat pentru acuzații de fraudă cu fonduri europene, dar și pentru alte infracțiuni, a fost condamnat la 11 ani și 9 luni de închisoare. El a sustras din banii primiți pentru construcția autostrăzii Nădlac – Arad, în mare parte fiind bani primiți de la UE.

După ce a fost condamnat în primă instanță la 6 ani și 3 luni de închisoare, la Tribunalul București, Curtea de Apel a schimbat pedeapsa lui Nelu Iordache, unul dintre antreprenorii din România cunoscuți și sub numele de regii asfaltului, într-una mai mare, de 11 ani și 9 luni. Decizia judecătorilor este definitivă.

Nelu Iordache a fost administrator al societății SC ROMSTRADE SRL și s-a făcut remarcat în ultimii ani, pe perioada cercetărilor în dosarul său, prin denunțurile făcute împotriva Elenei Udrea, dar și a altor politicieni din perioada în care acesta era pe val.

Dosarul în care a fost condamnat se referă la o sumă de 31.519.960 lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la CNADNR SA pentru proiectarea și execuția lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad (aproximativ 22,3 km), lucrarea fiind finanțată în proporție de 85% din fondul de coeziune al Uniunii Europene.

Dosarul are deja 10 ani, el fiind trimis în judecată, la Tribunalul București, în aprilie 2013, după o anchetă care a început în 2012.

Nelu Iordache mai are o condamnare de 12 ani de închisoare, primită în acest an, dar care nu este definitivă. În acest caz este vorba despre evaziune fiscală, în valoare de circa 2 milioane de euro. Nelu Iordache mai este cercetat și în alte dosare penale, pentru alte fapte. Iordache este fondatorul companiei Blue Air, pentru care dorea să construiască un al treilea aeroport, în sudul Bucureștului.

CITEȘTE MAI MULT

Justiție

Lovitură de teatru la PNL: noul ministru de finanțe, urmărit penal pentru evaziune, într-un dosar în care era implicată firma părinților

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Nici nu s-a uscat bine cerneala pe decretul de numire a noului ministru de finanțe Dan Vîlceanu, că au și apărut informațiile care dau peste cap socotelile lui Florin Cîțu. G4Media susține că parlamentarul PNL a fost anchetat de DNA, iar firma familiei este suspectată că a făcut evaziune fiscală.

Noul ministru de finanțe Dan Vîlceanu a fost cercetat penal într-un dosar în care era acuzat de evaziune fiscală. El a fost scos de sub urmărire penală, dar părinții lui, firma pe care aceștia o au și în care a lucrat și ministrul este în continuare subiectul cercetărilor. Totul a plecat de la o serie de descoperiri ale ANAF Gorj, care a găsit o serie de documente suspecte în contabilitate firmei.

PUBLICITATE

Parchetul General a clasat în 8 februarie dosarul în care Dan Vîlceanu, noul ministru al Finanțelor, era acuzat de evaziune fiscală, potrivit unui răspuns oficial al instituției pentru G4Media.ro. Motivul clasării: fapta nu există. Dan Vîlceanu a avut calitatea de suspect în dosarul clasat, potrivit Parchetului General: ”Cercetările s-au efectuat cu urmărirea penală dispusă faţă de suspect”.

Pe de altă parte, Parchetul General a disjuns dosarul în ceea ce privește alte persoane și l-a declinat la alt parchet, potrivit răspunsului oficial remis G4Media.ro.

În dosarul de evaziune fiscală au fost vizaţi deputatul PNL Dan Vîlceanu, numit ministru al Finanţelor, şi firma părinţilor lui, Trefo SRL din Rovinari. Dosarul a plecat de la un control al ANAF Gorj. Inspectorii au sesizat Parchetul Tribunalului Gorj, iar, ulterior, cazul a fost declinat la Parchetul General, dată fiind calitatea de parlamentar a lui Dan Vîlceanu.

PUBLICITATE

O anchetă publicată anterior de România liberă în ianuarie 2020 de un jurnalist din județul Gorj, Narcis Daju, arăta că inspectorii de la ANAF Gorj au făcut în 2019 un control la firma Trefo SRL din Rovinari, deţinută de Elisabeta Vîlceanu şi condusă de directorul Eugen Vîlceanu, părinţii deputatului PNL. Controlul a fost făcut după ce inspectorii au primit sesizări din alte judeţe privind un comportament de tip fantomă din partea mai multor firme care au livrat materie primă către Trefo Rovinari.

Inspectorii ANAF aveau suspiciuni că tranzacţiile erau fictive, erau doar pe hârtie, cu scopul de a diminua impozitul pe profit şi de a deduce TVA. Un lucru a atras atenţia inspectorilor ANAF. Facturile firmelor care livrau materie primă către Trefo erau semnate toate de persoane care se numeau Stănescu şi aveau acelaşi scris, deşi proveanu din zone diferite ale ţării.

Mai multe detalii pe G4Media.ro

PUBLICITATE

CITEȘTE MAI MULT

Justiție

Procurorii din Sibiu clasează dosarul morților din ATI, pentru infracțiunea de omor, dar vor cerceta dacă a fost culpă medicală

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Procurorul Ion Veștemean, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, a declarat pentru publicația turnulsfatului.ro că dosarul în care erau investigate posibile fapte de omor, săvârșite în cadrul Spitalului Județean Sibiu, în secția ATI COVID, va fi clasat, deoarece nu există „niciun element” care să confirme această acuzație.

Scandalul declanșat de dezvăluirile unei foste asistente medicale din Secția ATI COVID a Spitalului Județean Sibiu, care acuza personalul cu care a lucrat că a omorât cu bună știință pacienții internați în această secție, nu se încheie încă, după cum declară șeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu. Procurorii care au cercetat faptele reclamate de dezvăluiri, precum și alte fapte reclamate de familii ale unor decedați au ajuns la concluzia că nu există probe care să dovedească faptul că a fost vorba despre omor. În schimb, unele fapte din dosar vor fi disjunse într-un nou dosar în care vor fi cercetate posibile fapte de ucidere din culpă. „Nu s-au administrat medicamente potrivite, neglijență, nu s-a acordat atenție pacienților sau alte situații” sunt posibilele fapte cercetate, după cum descrie procurorul Veștemean ipotezele procurorilor.

La data izbucnirii scandalului, Spitalul Județean Sibiu a făcut propria anchetă internă, la finalul căreia a luat câteva măsuri mai degrabă organizatorice și a promis că va instala camere de supraveghere în ATI. Printre faptele constatate au fost lipsa de parafe pe toate foile de observație. „Concluzia generală a Consiliului Medical este că pacienții au beneficiat de o monitorizare atentă, aceasta fiind si înregistrată constant  in Fișa de Terapie  Intensivă”, spunea la acel moment Spitalul Județean Sibiu. Ulterior, și DSP a făcut propria anchetă în spital, însă concluziile nu au fost publicate.

PUBLICITATE

CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE