S-a născut în Târgu Mureș, dar vine des în Sibiu, fiind orașul natal al soțului său, scriitorul și jurnalistul Emil Hurezeanu. Vorbim despre Rucsandra Hurezeanu, femeie de afaceri, soție și mamă, pentru care orașul nostru are o rezonanță aparte: locul unde a trăit începuturile poveștii lor de dragoste.
Cum reușește să aibă o carieră de succes, ca fondatoare a companiei Ivatherm, o viață de familie împlinită și un fin echilibru sufletesc, aflăm dintr-un interviu acordat în exclusivitate pentru cititorii Sibiu 100%.
Prin ce consideraţi că se caracterizează spiritul sibian, aţi remarcat o anume unicitate specifică oamenilor?
La Sibiu venim destul de des pentru a ne întâlni familia, iar zilele petrecute aici, unde ne revedem de fiecare dată şi prietenii dragi, sunt printre cele mai relaxante şi încântătoare. Există un spirit al Sibiului, un vechi oraş fortăreaţă, la fel ca Târgu-Mureş, unde m-am născut. El ţine de amintirile şi nostalgiile unei lumi vechi, cu meşteşugari, cavaleri, domniţe şi negustori, cu grijă pentru produsele, mărfurile , imaginea şi podoabele lor, oglindite în chipuririle din gravuri sau de pe morminte sau păstrate în pivniţe adânci şi turnuri înalte. La Sibiu mă simt că acasă, pentru că oamenii sunt politicoşi şi curioşi, văzîndu-şi mereu de treabă. Au un sens profund al comunităţii şi al gospodăririi. Biblioteca baronului Brukenthal e precum biblioteca contelui Teleki, din oraşul meu, un pol european de lumină. Deseori, când trecem munţii, venind cu maşina de la Bucureşti spre Sibiu sau Braşov, Emil îmi spune că facem nu doar o călătorie spaţială înspre Europa, ci şi sufletească. De aceea, drumul ni se pare lung, dar fără să ne obosească.
Mărturiseaţi într-un interviu că Sibiul a fost punctul de întâlnire în care v-aţi trăit la început povestea de iubire cu soţul dumneavoastră. Cum a început legătură de dragoste, cum v-aţi cunoscut?
Ne-am cunoscut într-un cerc de prieteni la munte în anul 2000, iar apoi ne-am revăzut la câteva luni distanţă, în Bucureşti. De la prima „întâlnire” am ştiut amândoi că vom rămâne împreună. Eu locuiam şi lucrăm la Cluj în anul 2000, iar el locuia la Bucureşti temporar pentru câteva luni, venind din Germania. Ne vedeam în weekend-uri la jumătatea drumului la Sibiu. Ne amuzam că aproape de fiecare dată, venind fiecare pe alt drum, eu din Cluj, el din Bucureşti, deşi de la sute de kilometri, ajungeam în faţa porţii casei din Sibiu în acelaşi moment. Părea o magie.
Care sunt principalele aşteptări pe care le aveţi de la partenerul de viaţă?
Faptul că împărtăşim aceleaşi valori în viaţă ne menţine alături. Când eşti într-un parteneriat, fie el în căsnicie sau în business, comuniunea de valori şi idei reprezintă fundamentul pe care se construieşte totul. «Mă aştept» ca acest lucru să continue între noi.
Care credeţi că este secretul menţinerii unei căsnicii în zilele noastre, îndeosebi atunci când ambii soţi au cariere de succes?
Să fii mereu atent cu cei din jur, să îi asculţi şi să îi înţelegi înseamnă pentru mine iubire adevărată. Admiraţia reciprocă reîncarcă relaţia cu înţelegeri şi semnificaţii noi în fiecare zi. O relaţie e mai bogată sau mai săracă în funcţie de ce punem noi în ea. Faptul că avem domenii de activitate complet diferite ne ajută în detaşarea de viaţa profesională atunci când suntem în familie. Asta nu înseamnă că nu ne putem baza pe sprijinul, opinia sau participarea celuilalt. Timpul pe care îl petrecem împreună însă, îl dedicăm copiilor, prietenilor, familiei, planurilor comune.
Ce v-aţi dori să preia şi copiii dumneavoastră din modelul de familie pe care îl cultivaţi?
Mi-aş dori să înveţe că familia este cea mai importantă alianţă pe care o poţi face şi mediul în care înveţi ce înseamnă dragostea necondiţionată, dragostea autentică. Îi învăţăm în fecare zi să fie sinceri, generoşi şi buni cu ceilalţi, atenţi la nevoile celor din jur. Copiii au nevoie de exemple bune şi momente frumoase petrecute împreună. Îi încurajăm să fie responsabili faţă de viitorul lor, le admirăm şi le încurajăm creativitatea, în orice direcţie se manifestă ea.
Spuneaţi la un moment dat că atunci când vizitaţi un oraş, catedralele, muzeele şi farmaciile sunt primele pe care le vizitaţi – altfel spus, spiritualitatea, arta şi pasiunea pentru latura profesională. Această este triada definitorie pentru dumneavoastră?
Da, ar putea fi. Îmi place frumosul în orice formă, fie ea o cremă, o operă de artă, un loc cu o energie aparte. Spiritualitatea o regăsesc în literatură, în meditaţiile mele şi în interacţiunea cu ceilalţi. Pasiunea pentru cosmetice am descoperit-o încă din copilărie, cînd intram în farmacia mamei mele şi o găseam preparându-şi singură propriile creme. Toate prietenele ei şi mătușile mele le foloseau cu mare plăcere. Astăzi retrăiesc mereu aceeaşi emoţie cu fiecare produs Ivatherm nou creat.
Dacă ar fi să vă descrieţi, care ar fi cea mai potrivită sintagmă?
Sunt mamă, soţie, prietenă, soră, antreprenor, toate la un loc, o femeie responsabilă pentru familia ei şi comunitatea în care trăieşte. Atunci când particip chiar şi cu un sfat sau o vorba bună la drumul celor din jurul meu, fie că e vorba de copiii mei sau de echipa cu care lucrez, mă simt mulţumită şi plină de energie.
Iar în spatele acestei descrieri, ce se ascunde, ce nu vede omul obişnuit, care este tentat să vadă doar împlinirea, viaţa de succes?
În spatele acestui rol al meu complet asumat, stă femeia. Cu neliniştile ei, cu speranţele, dezamăgirile, nesiguranţa ei, visele şi neîmplinirile ei. Indiferent de rolurile pe care le avem în vieţile noastre, la sfârşitul zilei, rămânem doar cu noi înşine. Şi atunci când ne privim în oglindă, e bine să ne placă ceea ce vedem.
Care consideraţi că a fost cea mai mare oportunitate care vi s-a oferit, pe care n-aţi ratat-o şi a făcut diferenţa în parcursul dumneavoastră profesional?
Cred că anii de studiu petrecuţi la Paris au fost cel mai important pas înainte pe toate planurile, cultural, educaţional, chiar şi emoţional. Învăţînd la una din cele mai bune şcoli din Europa, mi-am descoperit pasiunea mea pentru antreprenoriat. Am descoperit şi m-am îndrăgostit de cosmeticele de farmacie şi am devenit femeia pentru care visam să creez produsele cosmetice de îngrijire. Am înţeles şi am adoptat imediat alegerea franțuzoaicelor pentru dermocosmetice, produse inovatoare, sigure şi eficiente.
Care a fost cel mai bun sfat pe care l-aţi primit ca antreprenoare şi pe care, la rândul dumneavoastră, l-aţi da şi altor femei de afaceri?
Cel mai bun sfat a fost „Relaxează-te, că nu te premiază nimeni” venit din partea unei prietene cînd îi mărturiseam emoţia dinaintea participării pentru prima dată ca expozant la târgul de cosmetice de la Tokio. Am înţeles într-o secundă că „viaţa” nu e o luptă contracronometru, că nu sunt în competiţie cu nimeni, iar reuşitele sau insuccesele sunt în egală măsură parte din viaţă. Ele ne fac mai puternici şi mai buni.
Ce vă ajută cel mai mult să va ridicaţi atunci când aveţi momente dificile şi să mergeţi mai departe?
Convingerea că lucrurile se schimbă continuu, nimic nu rămâne încremenit într-un punct. Când sunt într-un moment dificil, ştiu că mâine lucrurile vor arăta altfel. Chiar şi eu voi fi „alta” până a doua zi şi voi vedea diferit lucrurile. Schimbarea cred că este cel mai bun lucru din natura lucrurilor şi a oamenilor. Am dobândit cu trecerea anilor, chiar dacă sună prea simplu, înţelegerea că lucrurile se întâmplă aşa cum trebuie să se întâmple şi spre binele tuturor. Sunt multe momente în care lucrurile se întâmplă altfel decît m-am aşteptat, dar şi asta face parte din viaţă, nu iau nimic în tragic, niciodată.
Ce ritual de frumuseţe şi îngrijire aveţi, având în vedere că deţineţi o companie de produse dermato-cosmetice?
Nu este ceva prea elaborat sau care să-mi consume timp, de aceea sunt atentă la produsele pe care le aleg, la eficiența lor. Mă bazez, evident, pe excelentele proprietăţi ale produselor Ivatherm şi nu abdic niciodată de la cei trei paşi ai îngrijirii: demachiere, tonifiere cu apă termală Herculane în spray şi crema de îngrijire. Pentru mine, serul şi crema GlykoLift sunt acum numărul unu în îngrijirea pielii. Glicobiotehnologia este o ştiinţă nouă care s-a dezvoltat ca urmare a utilizării zaharurilor în cosmetice. Ele restabilesc comunicarea dintre celule, fragilizată cu trecerea anilor şi impulsionează fibroblastii să producă mai mult colagen. Pielea devine astfel mai elastică, mai densă şi mai tânără.
Credeţi în motivaţii externe sau mai degrabă în automotivare?
Ambele sunt valabile, avem cu toţii nevoie de exemple şi mentori, în special la început de drum, dar pasiunea pentru ce faci e cea mai importantă. Oamenii pasionaţi sunt cei care funcţionează că un perpetum mobile, fără limitări de situaţii, fără constrângeri, urcuşuri şi coborâşuri ale propriei implicări. Lucrez cu o echipă pasionată şi motivată de dorinţa de crea produse inovante, eficiente şi competitive internaţional. Când aleg un coleg sau colaborator mă uit întotdeuna la potenţialul pe care îl are, la aspiraţiile lui şi la atitudinea faţă de ceilalţi, mai mult decît la cunostiintele care se pot dobândi relativ repede. Cred că suntem complet responsabili faţă de ce ni se întîmplă în viaţă . Aşa cum spunea Henry Ford „Dacă crezi că poţi ai dreptate, dacă crezi că nu poţi ai dreptate”.