Connect with us

Eveniment

Dosarul RAR: Fostul director și un agent de poliție, împreună cu alți 14 angajați, trimiși în judecată pentru luare de mită și trafic de influență

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Dosarul arestărilor RAR, în care 16 persoane din cadrul RAR Sibiu și RAR Vâlcea au fost arestați și acuzați de comiterea unor fapte de corupție intră în faza următoare. Procurorii au finalizat ancheta penală, iar rechizitoriul a fost trimis judecătorilor. Cei 16, inclusiv un agent de poliție, sunt acuzați de comiterea a 138 de fapte penale, de la luare și de mită, complicitate la luarea de mită, la trafic de influență.

Povestea celor 16, conduși de fostul director Ioan Oțetea, spusă de procurori, este simplă: angajații RAR cereau și primeau mită de la persoane care doreau să înmatriculeze automobile care nu îndeplineau, de fapt, condițiile tehnice pentru a putea circula pe drumurile publice. Cei vinovați și complicii lor foloseau un sistem de coduri pentru a nu fi prinși, primeau banii ascunși în actele mașinii și reușeau să scape de vigilența procurorilor, care au folosit investigatori sub acoperire pentru a culege dovezi.

PUBLICITATE

Iată faptele, așa cum sunt descrise procurori:

În fapt s-a reţinut că, funcţionari publici din cadrul R.A.R. Sibiu şi R.A.R. Vâlcea, prin intermediul unor terţe persoane, pretindeau şi primeau sume de bani în legătură cu activități de identificare, omologare și verificare a stării tehnice a vehiculelor în vederea înmatriculării.

Funcţionarii publici din cadrul Registrului Auto Român, în realizarea în concret a faptelor de corupţie şi-au luat o serie de măsuri pentru a asigura conspirativitatea faptelor comise, apelând la „serviciile de intermediere” prestate de către anumiţi complici, de regulă, fiecare inginer „lucra” cu un anumit complice, aspecte cunoscute atât de ceilalţi funcţionari cât şi de ceilalţi intermediari şi beneficiari ai „serviciilor de intermediere” (mituitori).

PUBLICITATE

Toate aceste măsuri de identificare şi folosire a intermediarilor, a complicilor la corupţie, sunt apte a elimina o serie de riscuri în privinţa deconspirării faptelor şi anchetarea lor de către organele de urmărire penală, făcând dificilă infiltrarea unor investigatori acoperiţi care să intre în contact direct cu funcţionarii publici şi să le remită acestora mita, fiind totodată aproape eliminată posibilitatea ca vreo persoană să îl denunţe pe funcţionarul public întrucât acesta din urmă nu executa personal acţiunea de pretindere şi primire a mitei, astfel încât potenţialul denunţător l-ar fi putut reclama doar pe complice, care acţiona în numele şi pentru funcţionarul public, iar, de regulă, „problema” mituitorului era rezolvată de inginer, acesta din urmă, în multe cazuri, analizând în prealabil situaţia prezentată de complice.

Au fost elaborate şi folosite de către funcţionarii publici, împreună  cu complicii acestora,  a anumitor coduri, pentru ca la momentul în care un beneficiar, un mituitor, intra în legătură cu complicele funcţionarului, după pretinderea şi primirea mitei, intermediarul îl instruia pe mituitor să îl contacteze pe inginerul pentru care el „lucra” şi să îi spună că „vine din partea lui Silviu” ori „vine din partea lui Mihai”, etc., potrivit înţelegerii, de la un anumit moment, dintre aceştia, aceste prenume schimbându-se periodic, reprezentând un cod.

În momentul în care funcţionarul auzea un anumit nume „Silviu”, „Marius” sau „Mihai”, acea persoană fiind una fictivă, iar acel nume corespundea cu cel stabilit de funcţionar cu complicele său, avea reprezentarea certă că mituitorul a luat legătura cu intermediarul, a discutat modalitatea de comitere a faptelor de corupţie şi a remis mita către el, prin intermediul  complicelui său.

PUBLICITATE

Adoptarea acestui plan de către funcţionarii publici şi complicii lor avea un dublu scop, primul fiind determinat de încercarea infractorilor de a deruta organele de urmărire penală, prin acreditarea ideii că ar fi implicat în fapte de corupţie un terţ cu prenumele folosit drept cod, astfel încât organele de anchetă penală să îşi concentreze eforturile în scopul identificării acelui terţ inexistent, iar al doilea scop este reprezentat de intenţia făptuitorilor (funcţionari corupţi şi complicii acestora) de a evita scurtcircuitarea lanţului infracţional.

Astfel în privinţa acestui ultim scop, se reţine că un mituitor care a beneficiat în trecut de „serviciile” funcţionarului public şi ale complicelui acestuia ar putea memora parola, codul, ce i s-a comunicat cu acea ocazie, iar în momentul în care ar fi avut nevoie din nou de serviciile acestor inculpaţi s-ar fi putut prezenta direct la funcţionarul public şi i-ar fi spus că „vine din partea lui Silviu”, etc., cum i s-a spus în trecut, iar funcţionarul public i-ar fi prestat „serviciul” având reprezentarea că mituitorul a discutat în prealabil cu complicele său, deşi beneficiarul nu a făcut acest lucru.

Funcţionarii publici şi complicii acestora, la anumite intervale de timp, schimbau codurile, prenumele folosite, astfel încât, în momentul în care beneficiarul nu a discutat cu complicele şi nu i s-a comunicat noul cod, dar se prezenta folosind un vechi prenume, funcţionarul public îşi dădea seama că acesta nu a discutat în prealabil cu intermediarul şi nu a remis mita, situaţie în care nu îl favoriza pe acesta în cadrul procedurilor R.A.R.

PUBLICITATE

Astfel, acordarea calificativului „bun tehnic” cu ocazia inspecţiei tehnice, în mod discreţionar, unui vehicul necorespunzător tehnic, de către un funcţionar public corupt, are drept consecinţă punerea în circulaţie a unui vehicul periculos pentru traficul rutier, existând astfel premisele producerii unor evenimente rutiere grave, de cele mai multe ori soldate cu victime omeneşti.

De asemenea s-a mai reţinut că unii funcţionari publici, în schimbul unor sume de bani pretinse şi primite cu titlu de preţ al influenţei, prin intermediul complicilor lor, îşi exercitau influenţa şi îşi determinau anumiţi colegi să procedeze la efectuarea procedurilor de inspecţie tehnică a vehiculelor şi să acorde calificativul ˝bun tehnic˝acelor vehicule aparţinând cumpărătorilor de influenţă.

Totodată, în privinţa unor persoane ce acţionau ca intermediari ai angajaţilor R.A.R. s-a mai reţinut că aceştia au pretins şi primit diferite sume de bani, cu titlu de preţ al influenţei, susţinând în mod nereal că ar avea influenţă asupra angajaţilor Instituţiei Prefectului – SPCRPCIV Sibiu şi că în schimbul acelor sume de bani care ar ajunge cu titlu de mită la acei poliţişti le-ar fi facilitată obţinerea certificatelor de înmatriculare a unor vehicule sau a permiselor de conducere.

PUBLICITATE

Menţionăm că 10 inculpaţi, printre care şeful de reprezentanţă R.A.R. Sibiu, 3 ingineri R.A.R. şi un agent de poliţie, alături de complicii lor, au fost cercetaţi penal în stare de arest preventiv în perioada 12.09.2019 – 09.12.2019, iar apoi în perioada 09.12.2019 – 02.01.2020 în stare de arest la domiciliu, iar în prezent aceşti 10 inculpaţi, alături de alţii 3 dintre cei 16 trimişi în judecată, se află sub control judiciar.

Prin rechizitoriul din data de 12.05.2020, dosarul a fost înaintat Tribunalului Sibiu spre judecare cu propunerea de menţinere a măsurii preventive a controlului judiciar luată faţă de 13 dintre cei 16 inculpaţi, dar şi de menţinere a măsurii asiguratorie a sechestrului dispus asupra sumelor totale de 34.240 lei şi 7795 Euro.”

Faptele de care sunt acuzați cei 16, așa cum sunt ele prevăzute de legile penale, sunt următoarele:

PUBLICITATE

„Prin Rechizitoriul din data de 12.05.2020 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 16 inculpaţi pentru săvârşirea unui număr total de 138 de fapte de corupţie şi complicitate la corupţie (luare de mită, prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la luare de mită, prev. şi ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat la art. 289 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită, prev. şi ped. de art. 290 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi respectiv complicitate la dare de mită, prev. şi ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat la art.290 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, trafic de influenţă prev. şi ped. de art. 291 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi respectiv complicitate la trafic de influenţă, prev. şi ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat la art.291 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influenţă, prev. şi ped. de art. 292 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi respectiv complicitate la cumpărare de influenţă, prev. şi ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat la art.292 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000), săvârșite de funcționari publici și persoane civile ce acţionau în calitate de complici ai acestora, în legătură cu activități de identificare, omologare și verificare a stării tehnice a vehiculelor în vederea înmatriculării.”

PUBLICITATE
PUBLICITATE
Comentează

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Comunicate de presa

Cisnădioara, mai curată. O acțiune de curățenie organizată de membrii comunității

Publicitate

Publicat

pe

Membrii ai comunității Cisnădioara se adună din nou sâmbătă, 18 septembrie intre orele 09.00-11.00 pentru o nouă acțiune de curățenie a localității în care locuiesc.

Acestia s-au mobilizat si au organizat pe parcursul verii mai multe actiuni de curatenie a localitătii, au pus afise cu rugamintea pastrarii curateniei de catre turisti si au putut constata cu bucurie ca multi oameni sunt sensibili si raspund pozitiv indemnului de a-si strange gunoiul la plecare de la picnic/gratar.

PUBLICITATE

De această dată a venit rândul zonei denumite pe harta creata de localnici VALEA LUMINOASĂ, unde se va curata vechea groapa de gunoi a satului de pe strada Raului (loc intalnire podul de la intersectia strazilor Raului cu valea Argintului ) si de asemenea, o altă echipa va curata drumul din padurea spre Cisnadioara (loc intalnire statia de autobuz de la intrarea pe str.Marului – strada cu Apfelhaus).

Avand in vedere ca acest drum este parcurs nu doar de membrii comunitatii ci si de turisti, biciclisti iubitori de natura si frumos, facem apel la cei care doresc sa participe sa ni se alature. Contributia fiecaruia conteaza!

Principiul dupa care ne-am ghidat la toate actiunile organizate pana acum a fost ”nu exista vremea rea ci doar imbracamintea nepotrivita”!

PUBLICITATE

Cine doreste sa participe e asteptat! Sacii, manusile sunt asigurate de primaria Cisnadie si de asemenea, Soma va ridica sacii stransi la finalul actiunii.

WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (1)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (3)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (4)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (7)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (6)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (5)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (2)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Eveniment

Peste 5.000 de șoferi, lăsați fără permis de conducere. Aproape 2.000, din cauza vitezei, dintre care doar șapte în Sibiu

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Acțiunile Poliției Rutiere au scos de pe șosele, cel puțin teoretic, mai bine de 5.000 de șoferi, după ce polițiștii i-au surprins, în ultimele șapte zile, cu aparatele radar depășind viteza legală, dar și pentru că au fost găsiți sub influența alcoolului. Multe alte contravenții la legea rutieră au stat la baza ridicării permiselor. Datele din Sibiu arată că aici nu prea există încălcări ale legii sau, poate, nu există suficienți polițiști care să le descopere.

Poliţiştii rutieri au reușit să „ridice”, în doar o săptămână, 5.138 de permise de conducere, cele mai multe fiind suspendate pentru depășirea vitezei cu mai mult de 50 km la oră.

PUBLICITATE

„Au fost reţinute, în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, 5.138 de permise de conducere, dintre care 1.938 pentru depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime legale admise, 628 pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, 816 pentru depăşire neregulamentară, 307 pentru neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor şi 537 pentru neacordarea priorităţii de trecere pietonilor”, potrivit unui comunicat al IGPR.

Au fost aplicate, ca măsură principală, 47.110 de amenzi, dintre care 42.445 pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice.

„Astfel, au fost aplicate 13.597 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea regimului legal de viteză, 537 pentru neacordarea priorităţii de trecere pietonilor, 307 pentru neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor, 2.205 pentru abateri săvârşite de pietoni, 3.549 pentru abateri săvârşite de biciclişti, 1.055 pentru abateri ale căruţaşilor, 816 pentru depăşiri neregulamentare şi 585 pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice”, se arată în comunicat.

PUBLICITATE

Pentru conducerea unor autovehicule având defecţiuni tehnice sau pentru neîndeplinirea unor obligaţii legale, poliţiştii rutieri au retras 1.681 de certificate de înmatriculare.

Polițiștii au constata și 431 de infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, dar şi 253 de infracţiuni de altă natură.

În Sibiu, doar 57 de permise reținute

PUBLICITATE

Dacă la nivel național rezultatele sunt impresionante, în județul Sibiu „capturile” polițiștilor de la rutieră au fost rezervate în ultima săptămână. Potrivit informațiilor transmise de Poliția Sibiu, în perioada 6 – 12 septembrie, au fost reținute 57 de permise de conducere. 11 dintre permise au fost suspendate pentru depăşiri neregulamentare, 9 pentru consum de alcool la volan, 7 pentru depăşirea limitei legale de viteză, iar alte 9 pentru neacordarea de prioritate pietonilor. De asemenea, 5 permise de conducere au fost reţinute pentru neacordarea de prioritate autoturismelor, evenimente din care au rezultat tamponări, 3 pentru depăşiri neregulamentare din care au rezultat tamponări, alte 9 permise pentru neprezentarea în termenul legal de 24 de ore la sediul poliţiei după implicarea într-un eveniment rutier din care au rezultat pagube materiale, 2 pentru nerespectarea semnalelor poliţiştilor şi câte un permis pentru circulaţie pe sens opus, respectiv unul pentru trecere pe culoarea roşie a semaforului.

De asemenea, la nivelul judeţului Sibiu au fost constatate 12 infracţiuni rutiere, au fost retrase 41 de certificate de înmatriculare şi au fost aplicate 522 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 182.000 de lei.

 

PUBLICITATE

CITEȘTE MAI MULT

Comunicate de presa

Astra Film Festival 2021 și-a desemnat câștigătorii

Publicitate

Publicat

pe

Noi împotriva noastră (Andra Tarara, România), Creșa de noapte (Moumouni Sanou, Burkina Faso), Năvala lupilor (Martin Páv, Cehia)

și Senza Latte (Lidia Ilie, România), marii câștigători ai AFF2021.

PUBLICITATE

Cei mai buni regizori: Olga Lucovnicova („Nanu Tudor”) – Secțiunea România

și Maja Novaković („Și apoi se lasă seara”) – Secțiunea DocSchool

Zece premii au fost acordate la Astra Film Festival la capătul a opt zile în care spectatorii au avut prilejul să participe la 200 de evenimente culturale. Juriul, alcătuit din personalități culturale din România și din străinătate, a avut de evaluat 41 de filme înscrise în cele patru secțiuni competiționale – majoritatea prezentate la Sibiu în premieră mondială sau națională. Cel mai bun film al Secțiunii România a fost considerat „Noi împotriva noastră (regia Andra Tarara – România, 2021). Premiul pentru Cel mai bun regizor al Secțiunii România i-a fost acordat Olgăi Lucovnicova autoarea filmului „Nanu Tudor(Belgia, Ungaria, Portugalia – 2021). Cel mai bun documentar al Secțiunii Voci emergente ale documentarului a fost acordat unei producții din Burkina Faso, „Creșa de noapte” (regia Moumouni Sanou, 2021). Cel mai bun documentar al Secțiunii Europa Centrală și de Est fost considerat „Năvala lupilor” (regia Martin Páv – Republica Cehia, 2021). Producția „Senza Latte (regia Lidia Ilie – România, 2021) a fost considerată cel mai bun documentar al Secțiunii DocSchool.

PUBLICITATE

Cea de a 28-a ediție a festivalului Astra Film Sibiu va rămâne în memoria participanților datorită calității filmelor și a discuțiilor generate de acestea, datorită temelor abordate, de cea mai mare importanță pentru vremurile pe care le trăim și datorită mesajelor transmise prin proiecțiile din cadrul programului special Bărcile de salvare și a campaniilor Ride-in @AFF, respectiv Oameni și Urși.

Am ajuns la capătul unui șir de proiecții pe ecranele Astra, proiecții printre mori de vânt, dezbateri, concerte și evenimente speciale. Le suntem recunoscători membrilor juriului, care s-au alăturat eforturilor noastre de a evalua filmele acestei ediții, una în care sclipește măiestria meseriei de documentarist, și le mulțumesc tuturor invitaților din industria filmului, care au contribuit esențial la succesul programul DokTank, ajutând tinerii documentariști să dezvolte proiecte noi de filme non-ficțiune, și transmițând tainele meseriei către noi generații de documentariști”, a declarat Dumitru Budrala, directorul-fondator al festivalului Astra Film Sibiu.

Secțiunea România, două premii și o mențiune specială

PUBLICITATE

Cel mai bun film al Secțiunii România a fost considerat „Noi împotriva noastră (regia Andra Tarara – România, 2021). Juriul a apreciat „colaborarea dintre doi cineaști aparținând unor generații diferite și modul în care cei doi au găsit calea comună de comunicare prin intermediul limbajului cinematografic” precum și „autenticitatea dialogului lor despre maladia care a afectat viețile amândurora”.

Premiul pentru Cel mai bun regizor al Secțiunii România i-a fost acordat Olgăi Lucovnicova autoarea filmului “Nanu Tudor(Belgia, Ungaria, Portugalia – 2021), „pentru modul organic în care pătrunde cu camera în propriile amintiri din copilărie și relația traumatică cu unchiul ei. Prin planuri apropiate suprapuse pe imaginile unui trecut idilic doar în aparență, înțelegem semnificația șocantă a dialogului dintre autoare și cel care i-a marcat copilăria”.

Juriul a acordat de asemenea o Mențiune specială filmului “Spioni de ocazie (regia Oana Giurgiu – România, 2021), „pentru originalitatea cu care regizoarea reconstituie un capitol necunoscut din cel de-al Doilea Război Mondial, împletind poveștile personale cu contextul istoric la scară largă”. „Prin dezvăluirea faptelor unui grup de voluntari, regizoarea vorbește despre curajul și idealismul fără de care actele de eroism nu s-ar întâmpla”, mai spun cei trei membri ai juriului (Dimitris Kerkones – programator la Thessaloniki International Film Festival; Cecilia Felméri – regizoare și profesoară la la Facultatea de Regie a Universităţii Sapientia din Cluj; Costi Rogozanu – scriitor și  jurnalist).

PUBLICITATE

Secțiunea Voci emergente ale documentarului. Marele premiu merge în Burkina Faso

Cel mai bun documentar al Secțiunii Voci emergente ale documentarului a fost acordat unei producții din Burkina Faso, „Creșa de noapte” (regia Moumouni Sanou, 2021).

Motivația juriului: „Un documentar extrem de bine realizat de către un regizor african aflat la început de carieră, ce ne permite să privim la o realitate foarte îndepărtată și, în același timp, apropiată nouă, aceea a post-colonialismului; o realitate portretizată cu multă onestitate, sensibilitate și compasiune – fără intervenții perceptibile din partea regizorului sau a camerei. Profilul secțiunii, care e dedicată cineaștilor aflați la început de drum, este un argument în plus pentru acordarea acestui premiu unui film de debut, încurajându-l pe autorul lui să aducă în continuare pe ecran povești unice și convingătoare”.

PUBLICITATE

A fost acordată și o Mențiune specială filmului „Pentru confortul și siguranța dumneavoastră (regia Frédéric Mainçon – Franța, 2021), datorită subiectului original „care nu a mai fost abordat până acum și pentru modul în care filmul a reușit să dea glas fețelor nevăzute care ne păzesc muzeele. Nu în ultimul rând, am apreciat contrastul dintre obiectele de artă contemporană și poveștile semnificative ale oamenilor care le păzesc pe ele și pe noi”, au transmis membrii juriului (Laura Mușat –producător de film, redactor șef Films in Frame, fondatoarea ADFR; Ana Grgic – cercetătoare specializată în cinematografia balcanică și est-europeană; Mihai Andrei Leaha – cercetător audio-vizual, antropolog, cineast și educator, care trăiește în Brazilia).

Două premii la Secțiunea Europa Centrală și de Est

Cel mai bun documentar al Secțiunii Europa Centrală și de Est fost considerat „Năvala lupilor” (regia Martin Páv – Republica Cehia, 2021).  Motivația juriului: „Martin Pav crează cu abilitate o poveste care explorează temele schimbărilor ecologice și de mediu, neîncrederea față de cei din afară și modul în care opiniile polarizate și punctele de vedere fixiste subminează șansele de înțelegere și colaborare (…) Filmul este o piesă reușită de cinema documentar realizat de un talentat pe teme relevante pentru lumea contemporană din Europa Centrală și de Est și de pretutindeni”.

PUBLICITATE

Filmul „Fac ce vreau în mănăstirea mea (regia Ivana Marinić Kragić – Serbia, Croația, 2021) a primit Mențiune specială deoarece „trunde într-o lume ascunsă în spatele unei așa-zise normalități și scoate la lumină o realitate despre care nu se vorbește: poveștile de dragoste dintre călugărițe. Autoarea îmbină cu creativitate elemente proprii filmului de ficțiune și de animație în firul narativ documentar”.

Juriul secțiunii Europa Centrală și de Est a fost alcătuit din Joan Gonzàlez – Director DocsBarcelona, producător executiv, cineast și editor; Smith Shane – Director de programe la festivalul Hot Docs; Constantin Pârvulescu – cercetător principal în studii de film și media la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

Filme promițătoare la Secțiunea DocSchool. Trei dintre ele au fost premiate

PUBLICITATE

Producția „Senza Latte (regia Lidia Ilie – România, 2021) a fost considerată cel mai bun documentar al Secțiunii DocSchool. „Am apreciat simplitatea, sentimentul de intimitate și creativitatea narațiunii unei povești cu multe straturi și generații. Povestea surprinde costul emoțional al migrației în Uniunea Europeană și se construiește în jurul inevitabilității schimbării”, se arată în motivația juriului.

Premiul pentru Cel mai bun regizor al Secțiunii DocSchool i-a fost acordat regizoarei  Maja Novaković – „Și apoi se lasă seara (Serbia, Bosnia, 2021). „Juriul acordă premiul de regie unui film observațional ce surprinde într-un stil cinematografic remarcabil o relație plină de tandrețe care există undeva în afara timpului. Juriul a apreciat modul în care autoarea folosește mici detalii și gesturi pentru a spune o poveste despre singurătate și despre conectarea la natură”, au transmis membrii juriului.

La Secțiunea DocSchool a fost acordată și o Mențiune specială filmului „Unde luminoase (regia Samuel N. Schwarz – Germania, 2021). „Filmul pătrunde în lumea nevăzătorilor într-o formă vizuală imaginativă, deschizând calea către un nou mod de a explora lumea”, este motivația celor trei membri ai juriului (Monica Sebestyen –  producătoare, directoare Cinema ARTA Cluj, cofondatoare și co-directoare a UrbanEye Film Festival; Letenyei László – producător de film și profesor de antropologie culturală și vizuală la Budapest Business School; Liviu Tipuriță – regizor și producător de film in Marea Britanie).

PUBLICITATE

Mesaj puternic pentru responsabilitate

La eveniment a fost prezentă și Alexandra-Maria Bocșe, Consilier se Stat-Departamentul Climă și Sustenabilitate, care a înmânat diploma de Înalt Patronaj acordată Astra Film Festival. Diploma a fost ridicată de Csilla Kato, Directorul artistic al Festivalului.

Cel mai importanta eveniment cinematografic al toamnei s-a încheiat cu un mesaj puternic pentru responsabilitate față de planeta Pământ, idee care s-a reflectat într-una dintre temele principale ale festivalului – Alerta de Colaps Climatic. Mesajul a fost transmis prin programul special Bărcile de salvare și prin campaniile Oameni și Urși, respectiv Ride-in @AFF (500 de persoane au răspuns invitației organizatorilor și au venit cu bicicleta la proiecțiile de film).

PUBLICITATE

Astra Film Festival nu se termină însă aici. Până în data de 19 septembrie, ora 23:59, AFF Online prezintă 43 de titluri din selecția oficială. Program și bilete, aici: https://www.astrafilm.ro/ro/despre-aff-online

Organizat de: Astra Film, CNM Astra și Fundația Astra Film

Cu sprijinul: Consiliul Județean Sibiu, Ministerul Culturii, Centrul Național al Cinematografiei, Consulatul Republicii Federale Germania la Sibiu, Forumul Cultural Austriac, Uniunea Cineaștilor

PUBLICITATE

Cofinanțat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu și de Uniunea Europeană prin Programul Europa Creativă   Astra Film Festival se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.  Sponsori: HBO, Cinelabs, Ursus, DPD România, NOD, Refresh

Parteneri media: TV5 Monde, Rock FM, Radio România Cultural, RFI România, Hotnews, News.ro, Newsweek, Spotmedia, Avantaje, Liternet, Cineuropa, Film New Europe, Movienews, All About Romanian Cinema, Films in frame, Turnul sfatului, Sibiu 100%, Tribuna, Ora de Sibiu, Știri de Sibiu, Capital cultural, Zile și nopți, Revista Transilvania, Hermanstaedter Zeitung

Partener de comunicare: PiArt Vision

PUBLICITATE
4
3
2

CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE