Connect with us

Justiție

Două asociaţii cer Ministerul Justiției sesizarea Comisiei de la Veneţia privind noile proiecte de modificare a legilor Justiţiei

Avatar

Publicat

pe

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită ministrului Cătălin Predoiu să sesizeze Comisia de la Veneţia privind noile proiecte de modificare a legilor Justiţiei.

“Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie remarcă faptul că vechile metehne sunt în continuare esenţiale pentru activitatea ministrului Justiţiei, indiferent de schimbarea de atitudine clamată public cu obstinaţie, evitându-se orice expunere în faţa organismelor internaţionale relevante, ale căror opinii sunt ignorate în aspectele care nu convin iniţiatorului proiectelor de lege”, se precizează într-un comunicat al Asociaţiei Forumul Judecătorilor.

Astfel, spune sursa citată, deşi prin Raportul MCV din 15 noiembrie 2017 Comisia Europeană a solicitat “punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia, recomandând inclusiv revizuirea prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituţia României şi modificarea Legii 303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter obligatoriu”, procedurile de numire a procurorilor de rang înalt propuse prin noile proiecte de lege, anunţate la 30 septembrie, “nu respectă recomandările formulate constant prin rapoartele Comisiei Europene, rapoartele Grupului de State împotriva Corupţiei (GRECO) privind România şi avizele Comisiei de la Veneţia şi Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

PUBLICITATE

“Factorul politic continuă să păstreze rolul crucial în alegerea/revocarea procurorilor de rang înalt, în condiţiile în care recomandările tuturor entităţilor internaţionale relevante au fost în sensul ca numirea în funcţiile cele mai înalte din parchete să se facă printr-o procedură transparentă şi bazată pe criterii obiective (‘sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt’), în cadrul căreia Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mult mai important.

De altfel, prin Raportul MCV din 13 noiembrie 2018, Comisia Europeană a solicitat expres ‘respectarea avizelor negative ale CSM cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ’. Întărirea sistemului de control şi echilibru din cadrul procedurilor de numire a procurorilor în cele mai înalte funcţii din Ministerul Public nu se poate baza pe buna credinţă a unor politicieni”, menţionează sursa citată.

Potrivit reprezentanţilor asociaţiilor, se impune revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi, procurorilor şefi-adjuncţi şi limitarea rolul ministrului Justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, şi este necesară sesizarea Comisiei de la Veneţia pentru a aprecia asupra proiectelor de modificare a legilor Justiţiei prezentate la 30 septembrie de ministrul Cătălin Predoiu.

PUBLICITATE

“Potrivit art. 11 din Constituţia României, statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluţia 37/1993 a Comitetului de Miniştri.

Aderarea la Consiliul Europei, organizaţie fondată pe principiile respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pentru valorile democraţiei şi ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO). Executarea obligaţiilor internaţionale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităţilor statale, inclusiv ministrului Justiţiei”, precizează sursa menţionată. (AGERPRES)

PUBLICITATE

Justiție

Nelu Iordache, patronul Romstrade, care a fraudat fonduri europene destinate autostrăzilor, condamnat la 11 ani de închisoare

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Proprietarul companiei de cosntrucții Romstrade, care a fost judecat pentru acuzații de fraudă cu fonduri europene, dar și pentru alte infracțiuni, a fost condamnat la 11 ani și 9 luni de închisoare. El a sustras din banii primiți pentru construcția autostrăzii Nădlac – Arad, în mare parte fiind bani primiți de la UE.

După ce a fost condamnat în primă instanță la 6 ani și 3 luni de închisoare, la Tribunalul București, Curtea de Apel a schimbat pedeapsa lui Nelu Iordache, unul dintre antreprenorii din România cunoscuți și sub numele de regii asfaltului, într-una mai mare, de 11 ani și 9 luni. Decizia judecătorilor este definitivă.

PUBLICITATE

Nelu Iordache a fost administrator al societății SC ROMSTRADE SRL și s-a făcut remarcat în ultimii ani, pe perioada cercetărilor în dosarul său, prin denunțurile făcute împotriva Elenei Udrea, dar și a altor politicieni din perioada în care acesta era pe val.

Dosarul în care a fost condamnat se referă la o sumă de 31.519.960 lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la CNADNR SA pentru proiectarea și execuția lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad (aproximativ 22,3 km), lucrarea fiind finanțată în proporție de 85% din fondul de coeziune al Uniunii Europene.

Dosarul are deja 10 ani, el fiind trimis în judecată, la Tribunalul București, în aprilie 2013, după o anchetă care a început în 2012.

PUBLICITATE

Nelu Iordache mai are o condamnare de 12 ani de închisoare, primită în acest an, dar care nu este definitivă. În acest caz este vorba despre evaziune fiscală, în valoare de circa 2 milioane de euro. Nelu Iordache mai este cercetat și în alte dosare penale, pentru alte fapte. Iordache este fondatorul companiei Blue Air, pentru care dorea să construiască un al treilea aeroport, în sudul Bucureștului.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Justiție

Lovitură de teatru la PNL: noul ministru de finanțe, urmărit penal pentru evaziune, într-un dosar în care era implicată firma părinților

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Nici nu s-a uscat bine cerneala pe decretul de numire a noului ministru de finanțe Dan Vîlceanu, că au și apărut informațiile care dau peste cap socotelile lui Florin Cîțu. G4Media susține că parlamentarul PNL a fost anchetat de DNA, iar firma familiei este suspectată că a făcut evaziune fiscală.

Noul ministru de finanțe Dan Vîlceanu a fost cercetat penal într-un dosar în care era acuzat de evaziune fiscală. El a fost scos de sub urmărire penală, dar părinții lui, firma pe care aceștia o au și în care a lucrat și ministrul este în continuare subiectul cercetărilor. Totul a plecat de la o serie de descoperiri ale ANAF Gorj, care a găsit o serie de documente suspecte în contabilitate firmei.

PUBLICITATE

Parchetul General a clasat în 8 februarie dosarul în care Dan Vîlceanu, noul ministru al Finanțelor, era acuzat de evaziune fiscală, potrivit unui răspuns oficial al instituției pentru G4Media.ro. Motivul clasării: fapta nu există. Dan Vîlceanu a avut calitatea de suspect în dosarul clasat, potrivit Parchetului General: ”Cercetările s-au efectuat cu urmărirea penală dispusă faţă de suspect”.

Pe de altă parte, Parchetul General a disjuns dosarul în ceea ce privește alte persoane și l-a declinat la alt parchet, potrivit răspunsului oficial remis G4Media.ro.

În dosarul de evaziune fiscală au fost vizaţi deputatul PNL Dan Vîlceanu, numit ministru al Finanţelor, şi firma părinţilor lui, Trefo SRL din Rovinari. Dosarul a plecat de la un control al ANAF Gorj. Inspectorii au sesizat Parchetul Tribunalului Gorj, iar, ulterior, cazul a fost declinat la Parchetul General, dată fiind calitatea de parlamentar a lui Dan Vîlceanu.

PUBLICITATE

O anchetă publicată anterior de România liberă în ianuarie 2020 de un jurnalist din județul Gorj, Narcis Daju, arăta că inspectorii de la ANAF Gorj au făcut în 2019 un control la firma Trefo SRL din Rovinari, deţinută de Elisabeta Vîlceanu şi condusă de directorul Eugen Vîlceanu, părinţii deputatului PNL. Controlul a fost făcut după ce inspectorii au primit sesizări din alte judeţe privind un comportament de tip fantomă din partea mai multor firme care au livrat materie primă către Trefo Rovinari.

Inspectorii ANAF aveau suspiciuni că tranzacţiile erau fictive, erau doar pe hârtie, cu scopul de a diminua impozitul pe profit şi de a deduce TVA. Un lucru a atras atenţia inspectorilor ANAF. Facturile firmelor care livrau materie primă către Trefo erau semnate toate de persoane care se numeau Stănescu şi aveau acelaşi scris, deşi proveanu din zone diferite ale ţării.

Mai multe detalii pe G4Media.ro

PUBLICITATE

CITEȘTE MAI MULT

Justiție

Procurorii din Sibiu clasează dosarul morților din ATI, pentru infracțiunea de omor, dar vor cerceta dacă a fost culpă medicală

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Procurorul Ion Veștemean, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, a declarat pentru publicația turnulsfatului.ro că dosarul în care erau investigate posibile fapte de omor, săvârșite în cadrul Spitalului Județean Sibiu, în secția ATI COVID, va fi clasat, deoarece nu există „niciun element” care să confirme această acuzație.

Scandalul declanșat de dezvăluirile unei foste asistente medicale din Secția ATI COVID a Spitalului Județean Sibiu, care acuza personalul cu care a lucrat că a omorât cu bună știință pacienții internați în această secție, nu se încheie încă, după cum declară șeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu. Procurorii care au cercetat faptele reclamate de dezvăluiri, precum și alte fapte reclamate de familii ale unor decedați au ajuns la concluzia că nu există probe care să dovedească faptul că a fost vorba despre omor. În schimb, unele fapte din dosar vor fi disjunse într-un nou dosar în care vor fi cercetate posibile fapte de ucidere din culpă. „Nu s-au administrat medicamente potrivite, neglijență, nu s-a acordat atenție pacienților sau alte situații” sunt posibilele fapte cercetate, după cum descrie procurorul Veștemean ipotezele procurorilor.

La data izbucnirii scandalului, Spitalul Județean Sibiu a făcut propria anchetă internă, la finalul căreia a luat câteva măsuri mai degrabă organizatorice și a promis că va instala camere de supraveghere în ATI. Printre faptele constatate au fost lipsa de parafe pe toate foile de observație. „Concluzia generală a Consiliului Medical este că pacienții au beneficiat de o monitorizare atentă, aceasta fiind si înregistrată constant  in Fișa de Terapie  Intensivă”, spunea la acel moment Spitalul Județean Sibiu. Ulterior, și DSP a făcut propria anchetă în spital, însă concluziile nu au fost publicate.

PUBLICITATE

CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE