Acum citesti:
Divide et impera
Intreg articolul 3 minute de lectura

Divide et impera

În vremea Republicii Romane, nu legiunile reformate de generalul plebeu Gaius Marius impuneau expansionismul Romei, ci politica abilă de a strecura idei, de a construi alianţe şi de a stabili state clientelare favorabile Cetăţii Eterne. Senatorii romani trimişi să negocieze cu o lume divizată, au fost factori decisivi în a aduce Grecia şi Ionia în portofoliul imperial al republicii.

Percepţia actuală despre diplomaţia modernă e centrată pe flexibilitate şi punctele comune ideale compromisului. Chiar dacă apar „linii roşii” şi eventual crize, „incidentul ucrainean” e doar o ridicare de ton, o nervozitate discursivă afişată urmate de un mare nimic ce conservă status quo-ul din teren.

Preşedintele american „îl avertizează” pe Vladimir Putin. Uniunea Europeană anunţă ritos diferite sancţiuni, dar dincolo de retorica nervoasă nu se întâmplă şi nu se va întâmpla nimic!

Statele Unite au în atenţia Departamentului de Stat un alt scenariu „ucrainean” concretizat în jurul unor insule aflate în disputa sino-japoneză. Acest lucru se produce  în contextul în care China îşi construieşte o flotă maritimă pentru a-şi proiecta puterea în apele albastre ale Oceanului Pacific şi de a-şi intimida vecinii din Asia de Sud-Est.  Aliaţii NATO din Europa, dincolo de retorica oficială, au prea multe interese economice în Federaţia Rusă pentru a izola politica iraţională de la Kremlin (conform cancelarului german). Franţa livrează armatei de ocupaţie cu cagulă din Ucraina, acei omuleţi neidentificaţi verzi cum îi descrie cu umor Kievul, două nave moderne din clasa Mistral. Dependenţa de gazul rusesc a economiei germane a provocat o reacţie iritată a mediului de afaceri local, iar Marea Britanie, ţară eurosceptică înoată şi ca şi Ciprul în miliardele oligarhilor ruşi.

Vladimir Vladimirovici Putin se freacă la ochi cu surprindere probabil. Chiar dacă cunoaşte Occidentul şi interesele europene atât de divizate, nu se aştepta la uşurinţa de a-şi impune punctul lui de vedere „în curtea” fostei Uniuni Sovietice. Revizionismul frontierelor este o politică acceptată în cancelariile marilor puteri, tratatele internaţionale şi forţa garanţiilor occidentale sunt doar vorbe în vânt se pare.

În 2014 prestigiul statelor occidentale va avea de suferit. Înarmărea unor state ca Ţările Baltice, Polonia şi România devine un scenariu probabil. Contextul unor noi violenţe în Fâşia Gaza, sau în Turcia, sunt evenimente favorabile Rusiei, ce poate începe din nou să se învecineze cu cine vrea ea.

Poate politicienii români vor lua acum o pauză de la traficul de influenţă ce le absoarbe atenţia tot timpul şi vor dori să vadă dincolo de ombilicul mioritic…

 

Introdu cuvintele cheie si apasa Enter.