Connect with us

Sibiu 100%

Gratuit pentru elevii saraci si pensionari

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Pensionarii sibieni vor putea sa circule gratuit cu mijloacele de tranport in comun pe rutele locale. Masura va intra in vigoare la inceputul lunii viitoare si va fi valabila doar pe baza buletinului sau cartii de identitate si a cuponului de pensie. Potrivit unei hotarari mai vechi, pana acum o parte dintre pensionari beneficiau doar o reducere de 50 la suta. Consilierii au adoptat noua hotarare dupa ce Directia Economica din cadrul Primariei Municipiului Sibiu a propus acordarea gratuitatii pe transportul urban ÔÇ×pentru a se asigura un tratament egal si nediscriminatoriu pentru toate categoriile de pensionariÔÇŁ. Eventualele pierderi ale companiei de transport in comun rezultate in urma acestei decizii vor fi acoperite din bugetul local. Pentru fiecare persoana care beneficiaza de gratuitate, se va acorda o finantare de 18 lei lunar. Consilierii au mai aprobat in sedinta de luna aceasta acordarea de calatorii gratuite pentru 45 de elevi domiciliati in Viile Sibiului, care se afla intr-o situatie familiala si materiala dificila. Acestia vor putea circula gratuit pe parcursul anului scolar 2008-2009 cu autobuzul 7 pe traseul Viile Sibiului ÔÇô Sibiu si retur. Situatiile materiale si familiale foarte grele, precum si lipsa unei unitati de invatamant la Viile Sibiului face foarte dificil transportul elevilor spre oras si de aceea exista chiar riscul ca acestia sa abandoneze scoala. (B.A.)

PUBLICITATE
PUBLICITATE
Comenteaz─â

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mapamond

3 mai: Ziua mondială a Libertăţii Presei

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Ziua mondial─â a libert─â┼úii presei este marcat─â an de an la data de 3 mai prin numeroase evenimente de con┼čtientizare la nivel mondial asupra libert─â┼úii de exprimare ┼či r─âsp├óndire a informa┼úiilor sau opiniilor.

Ziua mondial─â a libert─â┼úii presei reprezint─â un prilej de a s─ârb─âtori principiile fundamentale ale libert─â┼úii presei, de a evalua situa┼úia libert─â┼úii presei ├«n lume, de a ap─âra mass-media de atacurile asupra independen┼úei sale ┼či de a aduce un omagiu jurnali┼čtilor care ┼či-au pierdut via┼úa ├«n timpul exercit─ârii profesiei, potrivit┬á Organiza┼úiei Na┼úiunilor Unite.

PUBLICITATE

Ziua de 3 mai marcheaz─â demersul jurnali┼čtilor africani pentru libertatea presei, concretizat prin semnarea ├«n 1991 a “Declara┼úiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia c─â “o pres─â liber─â, pluralist─â ┼či independent─â este o component─â esen┼úial─â a oric─ârei societ─â┼úi democratice”.

Această zi este sărbătorită din 1993, de când a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, care a dat curs unei recomandări adoptate de Conferinţa Generală a UNESCO din 1991.

Organiza┼úia Na┼úiunilor Unite a declarat ziua de 3 mai drept┬á “Ziua mondial─â a libert─â┼úii presei” pentru a aduce ├«n aten┼úia public─â importan┼úa ┼či necesitatea respect─ârii libert─â┼úii de exprimare, statuate de articolul XIX din Declara┼úia Universal─â a Drepturilor Omului:

PUBLICITATE

“Orice om are dreptul la libertatea exprim─ârii opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii f─âr─â imixtiune din afar─â, precum ┼či libertatea de a c─âuta, de a primi ┼či de a r─âsp├óndi informa┼úii ┼či idei prin orice mijloace ┼či independent de frontierele de stat.”

PUBLICITATE
CITE╚śTE MAI MULT

Sibiu 100%

DRUMUL APEI ÔÇô S─é ├ÄN╚ÜELEGEM CE BEM

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

P├ón─â s─â ajung─â la robinete, apa care provine din Mun╚Ťii Cindrel ╚Öi Mun╚Ťii Lotrului, prin r├óurile Cibin ╚Öi Sadu, a parcurs zeci de kilometri. ├Än fiecare secund─â, la uzina ÔÇ×DumbravaÔÇŁ sunt trata╚Ťi 680 de litri de ap─â provenind din Acumul─ârile Gura R├óului ╚Öi Sadu, capacitatea total─â a celor 7 rezervoare fiind de aproape 35.000 mc. Dup─â un amplu proces, apa ├«╚Öi schimb─â propriet─â╚Ťile, devenind bun─â de b─âut. Ulterior, prin sistemul de canalizare, va ajunge ├«n sta╚Ťia de epurare de la ╚śelimb─âr, fiind din nou redat─â circuitului natural, ├«n r├óul Cibin.

Recunoscut drept unul dintre primele ora╚Öe din ╚Ťar─â cu un sistem de distribu╚Ťie centralizat─â a apei ╚Öi cu o re╚Ťea de canalizare racordat─â la o sta╚Ťie de epurare, Sibiul este alimentat ├«n prezent din Acumul─ârile Gura R├óului ╚Öi Sadu, precum ╚Öi, ├«ntr-o m─âsur─â redus─â, din pu╚Ťurile Luncii ╚śtezii ╚Öi izvoarele din P─âltini╚Ö. Astfel, Sibiul are fericita ╚Öans─â de a dispune de dou─â surse din bazine hidrografice diferite, cu capacit─â╚Ťi de acumulare ce asigur─â o rezerv─â considerabil─â de ap─â brut─â. Lungimea total─â a aduc╚Ťiunilor este de 70 de km, fiind realizate din o╚Ťel ╚Öi font─â, cu diametre cuprinse ├«ntre 22 cm ╚Öi 1,2 m. Dup─â procesele de filtrare, apa este distribuit─â c─âtre utilizatori printr-o re╚Ťea cu o lungime de 342 de km.

PUBLICITATE

Uzina de ap─â ÔÇ×DumbravaÔÇŁ

Sibiul a avut o uzin─â de ap─â ├«nc─â din anul 1894, c├ónd au fost conectate instala╚Ťiile de captare la re╚Ťeaua de distribu╚Ťie centralizat─â a ora╚Öului. Captarea din Lunca ╚śtezii a pus Sibiul pe DCIM100MEDIAharta primelor ora╚Öe de pe teritoriul actual al Rom├óniei, care avea un sistem de distribu╚Ťie a apei potabile. Realizarea, ├«ntre 1961 ╚Öi 1963, a Uzinei de ap─â ÔÇ×DumbravaÔÇŁ, dup─â ce r├óul Cibin a fost ales ca surs─â principal─â pentru alimentarea ora╚Öului, a fost un alt pas important pentru asigurarea apei la calitatea ╚Öi, mai ales, cantitatea dorite. Uzina a fost extins─â ├«ntre anii 1974-1977 ╚Öi, ulterior, ├«n perioada 2006-2010, modernizat─â cu fonduri europene. Uzina de ap─â ÔÇ×DumbravaÔÇŁ asigur─â apa potabil─â pentru peste 230.000 de abona╚Ťi din municipiul Sibiu, ora╚Öul Ocna Sibiului, comunele ╚śelimb─âr, ╚śura Mare, ╚śura Mic─â ╚Öi Cristian, precum ╚Öi numeroase localit─â╚Ťi de pe Valea Seca╚Öelor.

Drumul apei în uzină

Camera_Filtrelor2Uzina este alimentat─â din cele dou─â surse: R├óurile Cibin ╚Öi Sadu, ambele fiind regularizate prin lacuri de acumulare. Transportul apei spre Uzin─â se face din sursa Cibin prin aduc╚Ťiuni de font─â ╚Öi o╚Ťel, iar din sursa Sadu, printr-o aduc╚Ťiune din o╚Ťel.
Deoarece apa provine din surse diferite, cu parametrii calitativi diferi╚Ťi, se impune omogenizarea ├«ntr-o camer─â de amestec, cea mai mare parte a apei provenind din sursa Cibin – minim 83 %, procent care uneori ajunge ╚Öi p├ón─â la 100 %.
ÔÇ×Drumul apei ├«n Uzina ┬źDumbrava┬╗ este strict monitorizat, de la camera de amestec, la injec╚Ťia cu solu╚Ťie de var pentru corec╚Ťia PH-ului, sau, c├ónd situa╚Ťia o impune, la ad─âugarea de coagulant sau polimer pentru ├«nl─âturarea suspensiilor cum ar fi particulele de n─âmol sau resturi vegetale. Apa ajunge ├«n decantoare – unde sedimenteaz─â – apoi ├«n filtre, pe pat de nisip cuar╚Ťos. ├Änainte de a trece ├«n rezervoare, apa prime╚Öte o doz─â de clor, elimin├óndu-se astfel microorganismeleÔÇŁ, spune Thomas Roth, purt─âtor de cuv├ónt SC Ap─â-Canal Sibiu.
În cadrul uzinei, apa filtrată, 680 litri pe secundă, ajunge la 6 rezervoare de înmagazinare, 4 având capacitatea de câte 5.000 mc, iar 2 cu câte 6.500 mc.
ÔÇ×Laboratorul Uzinei de ap─â este dotat cu aparatur─â modern─â, zilnic efectu├óndu-se determin─âri ale calit─â╚Ťii apei. Aici se monitorizeaz─â duritatea, turbiditatea, conductivitatea, aciditatea ╚Öi se efectueaz─â numeroase analize bectereologice prin care se monitorizeaz─â strict calitatea apei. Zilnic sunt prelevate probe din diferite zone ale ora╚Öului care sunt analizate ├«n laborator, ├«n concordan╚Ť─â cu legisla╚Ťia sanitar─â. Rezultatele pot fi consultate pe pagina web a societ─â╚Ťii,┬áwww.apacansb.ro, sec╚Ťiunea ┬źBuletine analiz─â ap─â┬╗, unde este postat─â harta municipiului Sibiu, cu 14 puncte de prelevareÔÇŁ, explic─â Thomas Roth.
Potrivit Raportului privind calitatea apei potabile ├«n jude╚Ťul Sibiu ├«n anul 2016, realizat de Direc╚Ťia de S─ân─âtate Public─â, apa distribuit─â ├«n municipiul Sibiu a prezentat un procent foarte bun de conformare a analizelor chimice ╚Öi microbiologice.
ÔÇť├Än urma monitoriz─ârii calit─â╚Ťii apei potabile de la ie╚Öirea din sta╚Ťia de tratare ╚Öi din
re╚Ťeaua de distribu╚Ťie, efectuat─â at├ót de c─âtre SC Apa Canal SA, c├ót ╚Öi de c─âtre DSP Sibiu, s-a constatat, ├«n anul 2016, conformarea rezultatelor analizelor chimice ╚Öi microbiologice, ├«ntr-un procent de 98,68% ╚Öi, ca urmare, apa se poate folosi pentru b─âut, preparea hranei, sp─âlat etc. ├Än cursul anului 2016, ca ╚Öi ├«n anii anterior, ├«n jude╚Ťul Sibiu, nu s-au ├«nregistrat episoade de epidemii hidriceÔÇŁ, a declarat dr. Br├óndu╚Öa S─âraru, medic primar Igien─â ├«n cadrul DSP Sibiu.

Sta╚Ťia de epurare

epurareRe╚Ťeaua de canalizare este format─â ├«n prezent din 340 de km conducte realizate din beton, ceramic─â, mase plastice ╚Öi beton armat. ├Änainte ca apa s─â ajung─â din nou ├«n circuitul natural, respectiv ├«n r├óul Cibin, are loc procesul de epurare, adic─â de purificare, de ├«ndep─ârtare a substan╚Ťelor care sunt nocive pentru mediu.
Sibiul a avut o sta╚Ťie de epurare ├«ncep├ónd cu anul 1908, canalizarea fiind introdus─â din primii ani ai secolului al XX-lea. Potrivit reprezentan╚Ťilor Ap─â-Canal, vechea ÔÇ×Decantare or─â╚Öeneasc─âÔÇŁ a func╚Ťionat aproximativ 60 de ani, ├«ns─â extinderea ora╚Öului ╚Öi sporirea permanent─â a volumului de ap─â tratat─â au impus construirea unei noi sta╚Ťii.
├Än anul 1968 s-au pus bazele sta╚Ťiei de epurare a municipiului Sibiu, amplasat─â la 5 km de ora╚Ö, pe teritoriul comunei ╚śelimb─âr. Lucr─ârile au fost ├«ncheiate ├«n 1970, an din care a ├«nceput deja s─â func╚Ťioneze. Suprafa┼úa de teren ocupat─â de Sta┼úia de Epurare este de 7,5 ha., la care se mai adaug─â aproximativ 3,5 ha., spa┼úiu destinat depozit─ârii n─âmolului rezultat ├«n urma desf─â┼čur─ârii procesului de epurare.
Fa┼ú─â de prima etap─â pus─â ├«n func┼úiune ├«n anul 1970, Sta┼úia de Epurare a fost extins─â treptat, cea mai important─â investi╚Ťie a avut loc ├«ntre 2005 ╚Öi 2008. Capacitatea proiectat─â a Sta╚Ťiei de Epurare este de 890 l/s.
Prima construc╚Ťie pe care apa uzat─â o parcurge ├«n etapa de epurare mecanic─â este gr─âtarul rar manual, o construc╚Ťie metalic─â cu rol de a re╚Ťine obiectele mai mari de 10 cm. Ele sunt evacuate manual ╚Öi ├«nc─ârcate ├«ntr-un container.
ÔÇ×Nu de pu╚Ťine ori, ├«n gr─âtar au ajuns obiecte ca: bidoane din plastic, carcase de televizor, radiouri, covoare, ├«nc─âl╚Ť─âminte, ├«mbr─âc─âminte, g─âle╚Ťi, ligheane etc, rod al lipsei de civiliza╚Ťie a unor contemporani. Exist─â cazuri ├«n care capacele de pe colector sunt ridicate, ├«n interiorul acestuia fiind desc─ârcate gunoaie al c─âror loc ar trebui s─â fie ghena sau groapa de de╚Öeuri. Astfel de comportamente duc la cre╚Öterea cheltuielilor de exploatare a sta╚Ťiei, procesele fiind serios afectate ╚Öi reduc├óndu-se durata de via╚Ť─â a echipamentelorÔÇŁ, mai spune Thomas Roth.
Dup─â re╚Ťinerea obiectelor mari, apa trece printr-o ÔÇ×perdeaÔÇŁ de aer generat─â de dou─â suflante ce fac parte din instala╚Ťia de separare a gr─âsimilor. Urmeaz─â gr─âtarele medii, ce re╚Ťin corpurile de peste 2,5 cm ╚Öi cele rare, cu re╚Ťinerea suspensiilor de peste 6 mm. Toate obiectele extrase sunt depozitate ├«n containere ╚Öi transportate la groapa de gunoi.
O construc╚Ťie important─â este Desnisipatorul-separator de gr─âsimi, realizat sub forma unui bazin cu dou─â culoare, ce re╚Ťine ╚Öi evacueaz─â nisipul ╚Öi g─âsimile din apa uzat─â.
├Än scopul prevenirii desc─ârc─ârii apei neepurate ├«n r├óul Cibin, s-a construit un sistem de gestionare a apei pluviale. ├Än situa╚Ťia unui debit de intrare mai mare dec├ót cel proiectat, apa pluvial─â ├«n exces este pompat─â la o sta╚Ťie de gr─âtare pentru eliminarea resturilor ╚Öi trimis─â ├«n dou─â bazine. Dup─â terminarea ploii, pompele sunt activate, iar apa intr─â pe fluxul tehnologic normal de epurare.
Toate acestea se fac ├«n vederea asigur─ârii unei ape c├ót mai curate ├«n momentul reintroducerii ├«n circuitul natural ÔÇô apa ajung├ónd din nou, ├«n r├óul Cibin.

PUBLICITATE
CITE╚śTE MAI MULT

Sibiu 100%

Valentin Pali╚Ötan, examinator detector de minciuni: Fiecare om care se a┼čaz─â pe fotoliul acela, ┼čtie dinainte cum ├«i va ie┼či testul

Diana Stancovici

Publicat

pe

Valentin Pali┼čtan este psiholog ┼či lucreaz─â de zece ani ca examinator poligraf ├«n laboratorul din cadrul Poli┼úiei Sibiu. Se consider─â un c─âut─âtor al adev─ârului, pe care nu-l poate afla dec├ót de la oamenii pe care-I examineaz─â, de aceea, le acord─â tuturor o aten┼úie special─â. Spune c─â examenul poligraf este fair-play ┼či, de aceea, fiecare om care particip─â la el ┼čtie dinainte cum ├«i va ie┼či testul. Valentin Pali┼čtan visa c├ónd era copil s─â devin─â spion. Visul nu l-a p─âr─âsit nici c├ónd a mai crescut, doar c─â luase alt─â form─â. ├Ä┼či dorea s─â lucreze ca ata┼čat pe l├óng─â o ambasad─â, astfel ├«nc├ót s─â aib─â at├ót posibilitatea de a cunoa┼čte oameni ┼či culturi noi, de a vorbi cu str─âinii, c├ót ┼či s─â foloseasc─â ceea ce ├«nv─â┼úase ├«n folosul ┼ú─ârii sale.
ÔÇ×Din c├óte ┼čtiam, nu po┼úi s─â te duci s─â ba┼úi la u┼ča unui astfel de serviciu, trebuie s─â te cheme ei, ├«ns─â la u┼ča mea nu a b─âtut nimeni. M-am trezit cu c├óteva zile ├«nainte de licen┼ú─â c─â va trebui s─â lucrez ├«ntr-un domeniu strict juridic, pentru c─â asta terminasem, una din facult─â┼úile de drept din Bucure┼čti. Mi-am propus s─â fac lucrul acesta c├ót mai pl─âcut. Mi-am ales un ora┼č frumos, cu inten┼úia de a avea o tinere┼úe interesant─â. Mi-am propus s─â vin un an ├«n Sibiu, apoi un an ├«n Cluj, pentru a m─â ├«ntoarce ├«n Bucure┼čti ├«ntr-un final, ora┼č de care eram foarte ata┼čat din vremea studen┼úieiÔÇŁ, poveste┼čte Valentin.
A venit ├«n 1994 ├«n Sibiu ┼či s-a ├«ndr─âgostit de acest ora┼č frumos, cu oameni buni, s─âritori ┼či civiliza┼úi. So┼úia sa a fost de acord s─â vin─â ┼či ea la Sibiu a┼ča c─â s-au stabilit aici. Profit├ónd de faptul c─â Sibiul este ora┼č universitar s-a ├«nscris la Facultatea de Psihologie, dar nu cu inten┼úia de a profesa ┼či doar pentru a-┼či satisface pl─âcerea de a studia aceast─â disciplin─â care-l pasiona.
ÔÇ×Ce a contat foarte mult ├«n facultate a fost replica unui profesor care m-a marcat: ÔÇ×C├ót timp lucr─âm ca psihologi, nu suntem cu adev─ârat psihologi dac─â nu avem omenie. Omenia este valoarea suprem─âÔÇŁ, spune Valentin Pali┼čtan.

Tehnica poligraf, tema lucr─ârii de licen╚Ť─â

PUBLICITATE

poligraf 2Pentru lucrarea de licen┼ú─â la terminarea facult─â┼úii ┼či-a ales utilizarea tehnicii poligraf.
ÔÇ×Eram curios cum poate o ma┼čin─â s─â interpreteze adev─ârul, s─â descopere adev─ârul. Chiar aveam o imagine destul de deformat─â, ├«mi imaginam c─â este un aparat care ┼či decide dac─â ai f─âcut bine sau r─âu ┼či eram curios s─â aflu c├óte ceva despre acest aparatÔÇŁ, spune Valentin care a terminat facultatea ┼či tot nu avea de g├ónd s─â lucreze ca psiholog.
A aflat ├«ns─â c─â ├«n cadrul Poli┼úiei Sibiu urma s─â se deschid─â un Laborator Poligraf ┼či a participat la concurs. Au fost ┼čapte candida┼úi, dar el a reu┼čit s─â ob┼úin─â postul.
ÔÇ×Laboratorul Poligraf face parte din Serviciul Criminalistic, structur─â a Poli┼úiei care se ocup─â de realizarea expertizelor, asigurarea mijloacelor de prob─â, oamenii care aduc adev─ârul la lumin─â. Am fost fascinat de colegii mei care reu┼čeau, pornind de la mai nimic, s─â g─âseasc─â tot felul de urme ┼či indicii. Era ca un fel de Discovery aici pentru mineÔÇŁ, poveste┼čte Valentin Pali┼čtan.
Din mai 2005 acesta lucreaz─â cu ceea ce se nume┼čte ├«n limbaj popular ÔÇ×detectorul de minciuniÔÇŁ. ├Ä┼či aminte┼čte ┼či acum c─â a avut un start destul de ciudat ├«n carier─â. Pentru a ├«nv─â┼úa s─â foloseasc─â poligraful s-a dus la un stagiu de preg─âtire la Bra┼čov. Colegul s─âu de acolo – Marian Vasile – l-a primit primit ┼či l-a invitat s─â ia parte la o examinare real─â.
ÔÇ×A f─âcut o examinare ca la carte, care m-a ajutat foarte mult, cu multe elemente non-verbale. La finalul examin─ârii a plecat din laborator ┼či i-a spus persoanei c─â eu o s─â-i comunic rezultatul. M─â g─âseam ├«ntr-o situa┼úie destul de nepl─âcut─â: cum s─â comunic rezultatul, c├ónd eu n-am ├«n┼úeles nimic din diagrama respectiv─â. ├Äncercam s─â ├«n┼úeleg de ce face asta. M-am g─ândit apoi c─â poate consider─â c─â am avut detule elemente pentru a-mi da seama. Av├ónd ├«n vedere ce observasem ├«n cursul interviului pre-test, toate gesturile, mimica, i-am spus: ÔÇ×S─â ┼čti┼úi c─â a┼úi picat testul, practic va trebui s─â v─â g├óndi┼úi ce ave┼úi de f─âcut ├«n continuareÔÇŁÔÇŁ, ├«┼či aminte┼čte Valentin.
A avut dreptate, persoana respectiv─â chiar picase testul. Dup─â o lun─â de zile, acela┼či coleg l-a rugat pe Valentin s─â fac─â el o testare pe care o avea programat─â ┼či la care nu putea ajunge. I-a comunicat c─â este un caz simplu de sinucidere, c─â, cel mai probabil, persoana este sincer─â ┼či nu va ├«nt├ómpina greut─â┼úi.
ÔÇ×Erau trei suspec╚Ťi. Am v─âzut c─â to╚Ťi mint. Nu le-am spus nimic, ├«ns─â eram foarte sup─ârat c─â a trebuit s─â plece domnul Marian. ├Än momentul ├«n care s-a terminat testarea a venit ofi╚Ťetul de judiciar ╚Öi m-a ├«ntrebat ce s-a ├«nt├ómplat. I-am spus: ÔÇ×Poate gre╚Öesc, dar to╚Ťi trei mint. Primul ╚Ötie cine l-a omor├ót, al doilea ╚Öi al treilea dau reac╚Ťii c─â ei sunt autori de omor, dar este posibil s─â fi gre╚Öit. ├Äntreba╚Ťi-l pe domnul Marian, ruga╚Ťi-l s─â fac─â din nou testarea sau, cel pu╚Ťin, s─â se uite pe diagram─âÔÇŁ. Asta era vineri. Luni am primit telefon de la colegul de la Bra╚Öov care m-a felicitat: ÔÇ×Ai prins primii autori de omor. Au recunoscut ce s-a ├«nt├ómplatÔÇŁ. Acesta a fost ├«nceputul meu. Bun sau r─âu, mi-a dat ├«ncredereÔÇŁ, mai spune Valentin.

Treaba noastr─â este s─â afl─âm adev─ârul, nu s─â judec─âm

Dup─â zece ani ├«n care a f─âcut asta, Valentin Pali┼čtan a v─âzut multe ┼či a auzit ┼či mai multe, dar spune c─â c─â omul este cel care conteaz─â. ÔÇ×Omul este cel care conteaz─â. Nu cazul, nu vinov─â╚Ťia, ci persoana de pe scaun. Noi suntem ├«n slujba adev─ârului, iar adev─ârul nu-l po╚Ťi afla dec├ót de la om. Adev─ârul nu ├«nseamn─â dac─â o persoan─â a comis sau nu o fapt─â, ci ╚Öi de ce, ╚Öi cum percepe persoana respectiv─â fapta. Treaba noastr─â este doar s─â afl─âm adev─ârul, nu s─â judec─âm ╚Öi nu s─â stabilim vinov─â╚ŤiaÔÇŁ, afirm─â cu t─ârie Valentin Pali┼čtan.
Poligraful de la Sibiu are cinci canale de ├«nregistrare ÔÇô senzori care se ata┼čeaz─â pe torace, abdomen, zona arterei brahiale ┼či doi pe degete. Se ├«nregistreaz─â activitatea mu┼čchiului intercostal, a mu┼čchiului diafragm─â, tensiunea arterial─â, diferen┼úele de colorit ale pielii ┼či valoarea activit─â┼úii electrodermale.
ÔÇ×Poligraful nu descoper─â minciuna. El scoate ├«n eviden┼ú─â manifest─ârile fiziologice care o ├«nso┼úesc. Nu avem un bec care s─â se aprind─â, sau un difuzor care s─â strige c─â min┼úi, ci aveam o diagram─â pe care sunt ├«nregistrate valorile sub forma unor trasee. Este treaba specialistului s─â citeasc─â diagramele ┼či s─â stabileasc─â dac─â r─âspunsul a fost sau nu sincerÔÇŁ, explic─â examinatorul poligraf.
├Äntrebat cum percep, ├«n general, oamenii testarea, Valentin poveste┼čte c─â sunt situa┼úii ┼či situa┼úii: unii se simt nedrept─â┼úi┼úi c─â trebuie s─â participe, al┼úii se simt u┼čura┼úi c─â, ├«n sf├ór┼čit, se poate afla adev─ârul, al┼úii sunt stresa┼úi, chiar dac─â nu au nimic de ascuns.
ÔÇ×Poligraful este o tehnic─â care ajut─â farte mult. E adev─ârat c─â, dac─â cineva comite o fapt─â ╚Öi r─âspunde nesincer la ├«ntreb─âri, raportul de expertiz─â nu-i va fi favorabil, ├«ns─â, undeva la 35 la sut─â doar dintre oameni sunt nesinceri ╚Öi restul sunt sinceri. Asta presupune c─â pe foarte multi dintre cei pe care i-am examinat i-a ajutat aceast─â tehnic─â s─â scape de vizite ulterioare la Poli╚Ťie, de noi semne de ├«ntrebare la adresa lor. Chiar ╚Öi ├«n cazul ├«n care oamenii au picat testul i-am ajutat s─â priveasc─â problema ├«n ansamblu. Mul╚Ťi care vin aici nu v─âd p─âdurea din cauza copacului, din cauza dosarului ╚Öi a fricii de pedeaps─â. Le-am explicat c─â problema ├«n sine este ce s-a ├«nt├ómplat ╚Öi c─â fapta respectiv─â poate fi reparat─â, dac─â se caut─â o soluie. Fac asta f─âr─â s─â-i judec, f─âr─â s─â le judec fapta sau motivele. Omul c├ónd nu este judecat, ci ├«n╚Ťeles, chiar dac─â nu este aprobat, simte c─â este respectat ╚Öi multora le-a dat ├«ncredere ╚Öi ╚Öi-au recunoscut fapteleÔÇŁ, explic─â Valentin Pali┼čtan.
Acesta recomand─â cu c─âldur─â meseria sa tinerilor. Spune c─â este o meserie frumoas─â ├«n care niciun caz nu seam─ân─â cu cel─âlalt. Nu exist─â cazuri simple sau grele, pentru c─â ÔÇ×orice caz simplu poate deveni dificil dac─â nu-l preg─âte┼čti cum trebuieÔÇŁ.
Munca lui ├«i d─â ┼či satisfac┼úii. ÔÇ×Este o meserie frumoas─â. Satisfac┼úia este, culmea, nu c├ónd prinzi o persoan─â c─â a min┼úit, nu atunci c├ónd descoperi o minciun─â, ci c├ónd vezi c─â ┼či cel examinat ├«┼či asum─â rezultatul examin─ârii ┼či nu are resentimente fa┼ú─â de test, ├«n┼úelege c─â-i este ┼či lui utilÔÇŁ, explic─â Valentin Pali┼čtan.

Poligraful poate salva destinul unui om

O alt─â satisfac┼úie este c├ónd reu┼če┼čte, cu ajutorul poligrafului, s─â salveze destinul unui om. Au fost multe cazuri ├«n care unele indicii ┼či chiar probe din dosar d─âdeau ca suspect o anumit─â persoan─â, care nega. Poligraful a stabilit c─â persoana respectiv─â este sincer─â, iar al┼úii ÔÇô martori ├«n dosar ÔÇô erau, de fapt, nesinceri. A┼ča, un b─ârbat a sc─âpat de acuza┼úia de viol. Un altul a sc─âpat de acuza┼úia de furt, chiar dac─â amprentele sale fuseser─â g─âsite la fa┼úa locului. S-a stabilit ulterior c─â el lucrase ├«n magazia firmei de unde fusese cumparat obiectul furat ┼či nu avea nicio leg─âtur─â cu dispari┼úia obiectului.
Valentin Pali┼čtan poveste┼čte c─â oamenii pe care-i examineaz─â trebuie s─â fie ├«ntr-o stare de s─ân─âtate normal─â pentru ca rezultatul s─â fie concludent.
Poligraful Poli┼úiei este folosit doar ├«n cauze penale ┼či doar la solicitarea anchetatorilor ÔÇô poli┼úi┼čti, procurori, magistra┼úi. ├Än laboratoare private ├«ns─â oameni pot s─â apeleze la poligraf ├«n orice cauz─â ├«┼či doresc. Valentin Pali┼čtan spune c─â pe mul┼úi i-ar scuti de multe nepl─âceri dac─â ar face-o.
ÔÇ×O examinare poligraf te scute┼čte de foare multe nepl─âceri dac─â esti sincer, indiferent dac─â este vorba despre un conflict de munc─â, un incident familial, sau orice altceva. ├Än ziua de azi, c├ónd lucrurile importantese g─âsesc a┼ča de greu ┼či se pierd at├ót de u┼čor, de exemplu, lini┼čtea ├«n cas─â ┼či ├«n familie, sau siguran┼úa locului de munc─â, este foarte important s─â elimini orice urm─â de ├«ndoial─â chiar de la ├«nceputÔÇŁ, spune Valentin Pali┼čtan.
Acesta apreciaz─â c─â din cauza ne├«ncrederii ┼či a costurilor ridicate ÔÇô peste o sut─â de euro examinarea ÔÇô oamenii nu apeleaz─â at├ót de des cum ar trebui la ajutorul poligrafului.
D la ├«nceputul acestui an, Valentin Pali┼čtan a examinat 84 de persoane dintre care 33 au fost sincere, 11 au recunoscut fapta, 3 au refuzat s─â participe, 21 au fost nesinceri, iar restul fie au fost inap┼úi pentru test, fie ├«n cazul lor nu s-a putut stabili cu certitudine dac─â sunt sinceri.
├Äntrebat dac─â aparatul poate fi p─âc─âlit, Valentin spune c─â ÔÇ×oamenii obi┼čnui┼úi nu pot face astaÔÇŁ, poligraful ├«nregistreaz─â totul, iar un examinator experimentat nu poate fi p─âc─âlit.

PUBLICITATE

CITE╚śTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA OR─é

CELE MAI CITITE