Connect with us

Cultura

Hackerii au invadat Muzeul Astra

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Cultura traditionala pare sa prezinte interes in lumea hackerilor. Site-ul oficial al Complexului National Muzeal (CNM) Astra a fost atacat de mai multe ori in ultima perioada. Coordonatorul site-urilor oficiale ale muzeului, Paul Nemes, profesor la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, a transmis recent o sesizare catre conducerea CNM Astra prin care informa ca au existat o serie de atacuri asupra site-urilor www.muzeulastra.ro si www.muzeulinaerliber.ro, ceea ce face ca vizitatorii sa fie redirectionati spre alte pagini web care contin fisiere virusate sau nu le permite acestora accesul la anumite informatii. Nemes s-a disculpat de orice vina si considera ca firma americana care intretine serverele intampina probleme de securitate, ceea ce a permis atacul hackerilor. ÔÇ×Personal nu ma simt raspunzator de aceste atacuri, asa cum nu consider vinovat nici personalul care administreaza site-ul din partea muzeului Astra de aceste probleme. Ele sunt generate de o bresa la nivelul de securitate generala al serverului. Datorita incalcarii acordului initial cu firma de hosting din SUA si a conflictului de interese am pierdut hostingul pe o perioada de aproximativ sase luni, serviciu platit in avansÔÇŁ, a declarat Paul Nemes. Atacurile hackerilor nu au afectat departamentul financiar. Drept urmare, coordonatorul site-ului considera ca nu este nevoie ca Astra sa ceara despagubiri, dar spune ca este necesara o monitorizare mai frecventa si schimbarea la intervale scurte a parolelor, pentru evitarea ÔÇ×neplacerilorÔÇŁ. (B.A.)

PUBLICITATE
PUBLICITATE
Comenteaz─â

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultura

Teatrul Na╚Ťional ÔÇ×Radu StancaÔÇŁ Sibiu, triumf r─âsun─âtor ├«n turneul din Basarabia

Andra Marinescu

Publicat

pe

Teatrul Na╚Ťional “Radu Stanca” din Sibiu a str─âlucit ├«n turneul din Basarabia. Spectacolele ÔÇ×FeliiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Cui i-e fric─â de Virginia Woolf?ÔÇŁ, prezentate de TNRS zilele acestea, la Reuniunea Teatrelor Na╚Ťionale Rom├óne╚Öti din Chi╚Öin─âu, s-au bucurat de o primire deosebit─â din partea publicului din Basarabia ╚Öi a criticilor de specialitate.

S─âlile de spectacole au fost pline ├«n ambele seri ├«n care au fost puse ├«n scen─â reprezenta╚Ťiile arti╚Ötilor din Sibiu, la finalul reprezenta╚Ťiilor publicul r─âspl─âtind actorii cu minute ├«ntregi de aplauze, cu ova╚Ťii, cu flori ╚Öi cu chem─âri repetate la ramp─â.
C─âldura cu care spectatorii din Basarabia i-au primit pe arti╚Ötii Teatrului Na╚Ťional ÔÇ×Radu StancaÔÇŁ Sibiu ╚Öi cronicile generoase publicate de media din Chi╚Öin─âu au fost un prilej de mare bucurie pentru actorii Ofelia Popii, Marius Turdeanu, Cezara Cre╚Ťu, Horia Fedorca ╚Öi Alexandru Malaicu ╚Öi pentru ├«ntreaga echip─â a TNRS aflat─â ├«n turneu.
ÔÇ×Sunt foarte m├óndru c─â, la 100 de ani de activitate a Teatrului Na╚Ťional “Mihai Eminescu din Chi╚Öin─âu ╚Öi la prestigioasa Reuniune a Teatrelor Na┼úionale Rom├óne┼čti la Chi┼čin─âu, care obi╚Önuie╚Öte publicul cu cele mai bune spectacole duse ├«n turneu in Basarabia, Teatrul Na╚Ťional “Radu Stanca Sibiu” a triumfat cu spectacolele Felii ╚Öi Cui i-e fric─â de Virginia Woolf?, fiind zeci de minute de ova╚Ťii si de aplauze. Faptul c─â toate televiziunile ╚Öi radiourile, to╚Ťi jurnali╚Ötii ╚Öi-au dorit s─â ia interviuri actorilor, Ofeliei Popii ╚Öi lui Marius Turdeanu, personalit─â╚Ťi importante ale Chi╚Öin─âului au dorit s─â g─âseasc─â un loc la spectacole ÔÇô pe care l-au g─âsit foarte greu, de altminteri ÔÇô arat─â pre╚Ťuirea ╚Öi calitatea spectacolelor sibiene, care se bucur─â de o audien╚Ť─â deosebit─âÔÇŁ, a declarat Constantin Chiriac, directorul Teatrului Na╚Ťional ÔÇ×Radu StancaÔÇŁ Sibiu ╚Öi pre╚Öedintele Festivalului Interna╚Ťional de Teatru de la Sibiu.

PUBLICITATE

Ofelia Popii: “E o mare bucurie pentru noi c─â am jucat, c─â am fost real ├«mpreun─â ├«ntr-un moment de s─ârb─âtoare”

Primul spectacol prezentat de TNRS la Chi╚Öin─âu a fost ÔÇ×FeliiÔÇŁ, de Lia Bugnar, cu Ofelia Popii ╚Öi figura┼úia asigurat─â de Alexandru Malaicu, ├«n 21 septembrie, pe scena Teatrului Na╚Ťional ÔÇ×Mihai EminescuÔÇŁ.
ÔÇ×Ce bucurie s─â juc─âm pentru un public at├ót de dornic de teatru, at├ót de sensibil ╚Öi cald! Spectatorii din Chi╚Öin─âu sunt prietenii no╚Ötri, familia noastr─â, tr─âiesc fiecare clip─â din spectacol cu o savoare care te face s─â ├«i iube╚Öti! E o mare bucurie pentru noi c─â am jucat, c─â am fost real ├«mpreun─â ├«ntr-un moment de s─ârb─âtoare: La mul╚Ťi ani, Teatrul Na╚Ťional Mihai Eminescu!ÔÇŁ, a declarat actri╚Ťa TNRS Ofelia Popii.
Ofelia Popii a avut ╚Öi o ├«nt├ólnire cu profesorii ╚Öi studen╚Ťii Academiei de Muzic─â, Teatru ┼či Arte Plastice din Chi╚Öin─âu cu care a discutat despre activitatea sa de cadru didactic al Departamentului de Art─â Teatral─â, din cadrul Facult─â╚Ťii de Litere ╚Öi Arte a Universit─â╚Ťii ÔÇ×Lucian BlagaÔÇŁ din Sibiu.

Actorul Marius Turdeanu: “Sincer, am a╚Öteptat cu mare ner─âbdare…”

PUBLICITATE

Spectacolul ÔÇ×Cui i-e fric─â de Virginia Woolf?ÔÇŁ, de Edward Albee, ├«n regia lui Andrei ╚Öi Andreea Grosu, cu Ofelia Popii, Marius Turdeanu, Cezara Cre╚Ťu ╚Öi Horia Fedorca a fost jucat ├«n 22 septembrie ╚Öi s-a bucurat de aceea╚Öi primire c─âlduroas─â din partea publicului din Chi╚Öin─âu.
Turneul din Moldova a reprezentat, pentru echipa TNRS, un dublu prilej de bucurie, cel al reîntâlnirii cu un public sensibil și generos și deopotrivă bucuria reîntâlnirii cu spectatorii într-un turneu, după o lungă perioadă în care aceste manifestări artistice au lipsit.
ÔÇ×Sincer, am a╚Öteptat cu mare ner─âbdare s─â ajung la Reuniunea Teatrelor Na╚Ťionale Rom├óne╚Öti din mai multe motive. ├Än primul r├ónd pentru c─â este vorba de Chi╚Öin─âu. Ora╚Öul acesta ne-a primit mereu cu cea mai mare c─âldur─â, at├ót gazdele festivalului, c├ót ╚Öi publicul. Apoi e vorba de un spectacol de care ne bucur─âm mult ╚Öi c─âruia ├«i place ╚Öi s-a obi╚Önuit s─â fie scos ├«n lume. Mai ales acum, dup─â o perioad─â ├«n care am dus dorul turneelor, al festivalurilor. Mul╚Ťumim!ÔÇŁ, spune actorul TNRS Marius Turdeanu.
Constantin Chiriac, Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Moldova
Tot cu prilejul deplasării la Chișinău, Constantin Chiriac a primit titlul de Doctor Honoris causa al Academiei de Studii Economice din Moldova.
Reuniunea Teatrelor Na┼úionale Rom├óne┼čti la Chi┼čin─âu se desf─â┼čoar─â ├«n perioada 15-29 septembrie, sub ├Änaltul Patronaj al Pre╚Öedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu ╚Öi al Pre╚Öedintelui Rom├óniei, Klaus Iohannis, marc├ónd totodat─â ╚Öi ├«mplinirea unui secol de activitate a Teatrului Na╚Ťional ÔÇ×Mihai EminescuÔÇŁ Chi╚Öin─âu.

 

PUBLICITATE
CITE╚śTE MAI MULT

Cultura

Pia╚Ťa Mare va avea un oaspete special. Marcel Iure╚Ö, ├«n spectacol al─âturi de Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu

Andra Marinescu

Publicat

pe

Cunoscutul actor Marcel Iure╚Ö vine ├«n fa╚Ťa sibienilor ├«n spectacolul de teatru simfonic “Planetele”, de Gustav Holst. Evenimentul, parte din agenda Sibiu Opera Festival, va avea loc s├ómb─ât─â, 25 septembrie, de la ora 15, ├«n Pia╚Ťa Mare.┬á

Centrul Sibiului va avea, m├óine, un oaspete important. Maestrul Marcel Iure╚Ö, considerat cel mai important actor rom├ón contemporan, va fi invitatul special al spectacolului de teatru simfonic “Planetele”, sus╚Ťinut de Orchestra Simfonic─â a Filarmonicii de Stat Sibiu, sub bagheta dirijoral─â a lui Cristian Lupe╚Ö, managerul institu╚Ťiei culturale.

PUBLICITATE

Spectacolul, ├«n regia lui Alexandru Dabija, face parte din programul Sibiu Opera Festival 2021, care, ├«n acest an, se afl─â la ceas aniversar, s─ârb─âtorind 20 de ani de la prima edi╚Ťie.

├Än ultima zi a festivalului, respectiv duminic─â, de la ora 15, sibienii ╚Öi nu numai sunt a╚Ötepta╚Ťi ├«n inima ora╚Öului pentru a participa la un concert pe ritmuri de jazz, “Unifying Worlds”, cu participarea solistei Teodora Enache.

Sibiu Opera Festival va trage cortina ├«n acest an la ora 18, c├ónd este programat “The Enescu Project”, sus╚Ťinut de Capriccio Quartet, un ansamblu alc─âtuit din Nicolas Dautricourt (vioar─â), Valentin ╚śerban (vioar─â), R─âzvan Popovici (viol─â) ╚Öi Valentin R─âdu╚Ťiu (violoncel).

PUBLICITATE

Intrarea la evenimentele Sibiu Opera Festival este liber─â, ├«n limita locurilor disponibile, cu respectarea normelor sanitare ├«n vigoare pentru prevenirea r─âsp├óndirii COVID-19, iar informa╚Ťii suplimentare pot fi aflate apel├ónd num─ârul de telefon 0735.566.486.

Evenimentul este realizat cu sprijinul Consiliului Jude╚Ťean Sibiu ╚Öi cofinan╚Ťat de Prim─âria municipiului Sibiu, proiectul afl├óndu-se pe Agenda Cultural─â 2021.

PUBLICITATE
CITE╚śTE MAI MULT

Cultura

Vizitatorii Muzeului ASTRA au ├«nv─â╚Ťat cum se confec╚Ťioneaz─â lum├ón─ârile din seu de oaie

Andra Marinescu

Publicat

pe

Datinile mo╚Ötenite de la bunici ╚Öi str─âbunici sunt p─âstrate ╚Öi ast─âzi. ├Än Muzeul ASTRA, vineri, pre╚Ť de patru ore, a avut loc o nou─â serie de ateliere gastronomice ╚Öi handamade, ├«n cadrul c─ârora vizitatorii au putut deslu╚Öi tainele prepar─ârii c─ârnii de oaie ╚Öi ale confec╚Ťion─ârii lum├ón─ârilor din cear─â de albine ori seu de oaie.

├Än atelierul gospod─âriei din Sebe╚Öu de Jos, un me╚Öter bo╚Ötinar ÔÇô lum├ón─ârar, a confec╚Ťionat, ast─âzi, lum├ón─âri din cear─â de albine folosind instala╚Ťia pentru confec╚Ťionarea lum├ón─ârilor prin ├«mb─âiere ╚Öi rulare pe tamburi. Procedeul este unul ingenios prin faptul c─â instala╚Ťia ce folosea doi tamburi pentru rularea lum├ón─ârilor permitea confec╚Ťionarea unui num─âr impresionant de lum├ón─âri, toate produse ├«n acela╚Öi timp. Cu toate acestea, priceperea lum├ón─ârarului trebuia s─â fie cu at├ót mai mare cu c├ót sunt numeroase aspecte de care trebuia s─â ╚Ťin─â cont: temperatura cerii topit─â ├«n v─âni╚Ťa prin care se trecea firul de bumbac, temperatura men╚Ťinut─â ├«n interiorul atelierului, viteza ╚Öi ritmul cu care sunt ├«nv├órti╚Ťi tamburii pentru a rula firul de lum├ónare.
“├Än teorie, procedeul de realizare a lum├ón─ârilor prin aceast─â metod─â este unul destul de u╚Öor: se trece cap─âtul firului de bumbac prin v─âni╚Ťa cu cear─â cald─â, apoi prin primul orificiu cu ajutorul c─âruia se ├«ndep─ârteaz─â excesul de cear─â, apoi ├«ncepe rularea pe primul tambur; c├ónd s-a rulat ├«ntreaga lungime a firului, cap─âtul acestuia se trece prin v─âni╚Ťa cu cear─â ╚Öi apoi prin al doilea orificiu superior ca m─ârime care va asigura din nou scurgerea surplusului de cear─â, apoi se ruleaz─â ├«ntreaga lungime a lum├ón─ârii pe cel de al doilea tambur. Procedeul se continu─â, p├ón─â c├ónd lum├ónarea ajunge la grosimea dorit─â, iar apoi se taie dup─â lungimea necesar─â. Urm─âtoarea opera╚Ťiune era t─âierea la un cap─ât pentru a elibera parte din fitilul de lum├ónare”, explic─â reprezentan╚Ťii Muzeului ASTRA.

PUBLICITATE

Dup─â re╚Ťete pastorale

Un alt eveniment a vizat atelierele gastronomice ╚Öi de confec╚Ťionare a lum├ón─ârilor din seu de oaie. ├Än curtea gospod─âriei din R─â╚Öinari, s-a desf─â╚Öurat atelierul gastronomic dedicat prepar─ârii c─ârnii de oaie, potrivit re╚Ťetelor pastorale, utiliz├ónd materia prim─â care este pretabil─â a fi preparat─â pentru consumul uman, iar prin atelierul de confec╚Ťionare a lum├ón─ârilor din seu de oaie s-a valorificat seul, un produs care ├«╚Öi g─âse╚Öte valoarea prin transformarea sa ├«n lum├ón─âri.
“Acest atelier ├«╚Öi propune s─â re├«nvie un me╚Öte╚Öug uitat ├«n negurile timpului, ├«ns─â practicat p├ón─â la ├«nceputul secolului XX. Confec╚Ťionarea lum├ón─ârilor din seu de oaie, necesita parcurgerea urm─âtoarelor etape: prepararea seului, preg─âtirea fitilului de lum├ónare ╚Öi turnarea lum├ón─ârilor. Procedeul confec╚Ťion─ârii lum├ón─ârilor din seu de oaie ├«ncepea prin topirea ╚Öi fierberea seului, apoi stoarcerea jum─ârilor pentru a ob╚Ťine ├«ntreaga cantitate de gr─âsime, urma ├«nmuierea fitilului ├«n seu ╚Öi turnarea lum├ón─ârilor folosind tuburi aflate ├«n scaunul de lum├ón─âri. Dup─â r─âcire, formele erau u╚Öor ├«nc─âlzite pentru a facilita scoaterea lum├ón─ârilor”, spun reprezentan╚Ťii Muzeului.
Informa╚Ťii pre╚Ťioase g─âsim ├«n “Monografia comunei R─â╚Öinariu”, a lui Victor P─âcal─â ap─ârut─â ├«n anul 1915, cu ajutorul c─ârora putem contura tabloul acestei ocupa╚Ťii principale a r─â╚Öin─ârenilor: p─âstoritul, ocupa╚Ťie care a determinat direct ╚Öi alte arii ale vie╚Ťii lor dintre care cea mai gr─âitoare fiind “Alimenta╚Ťiunea”. Astfel afl─âm, c─â: “Rolul de c─âpetenie ├«n alimenta╚Ťiunea ╚Ť─âranului ├«l are carnea…├Än timpurile de bun─âstare, c├ónd oile se t─âiau cu sutele de mii ├«n R─â╚Öinariu, nu re╚Ťinea pentru trebuin╚Ťele casei dec├ót numai fruntea c─ârnii: pecia, care afumat─â se nume╚Öte ╚Öu╚Öal─â, articele (picioarele dinapoi cu ╚Öoldurile) ╚Öi spetele (picioarele dinainte)…Dintre cele 12123 capete, c├óte s-au t─âiat ├«n a. 1911, au fost: 2 boi, 33 vaci, 2 junci, 13 vi╚Ťei, 1 bivoli╚Ť─â, 113 porci, 4154 oi ╚Öi 7805 miei. Statistica popula╚Ťiei arat─â c─â ├«n anul 1910, ├«n R─â╚Öinari erau 6420 suflete, av├ónd 1772 numere de cas─â”.
Tot din Monografie, afl─âm c─â la ├«nceputul secolului XX, ├«nc─â se produceau lum├ón─âri din seu de oaie, dar ╚Öi din cear─â: “Lum├ón─ârari sunt 4, dintre cari 2 fac lum├ón─âri de s─âu, iar al╚Ťi doi lum├ón─âri de cear─â. Cantitatea acestor produse industriale abia ajunge ast─âzi pentru acoperirea trebuin╚Ťelor interne, necum s─â mai serveasc─â ╚Öi exportului ca ├«n timpurile mai vechi”.

Tehnologie de ultim─â genera╚Ťie

PUBLICITATE

Noul circuit expozi╚Ťional, ce cuprinde gospod─âria de bo╚Ötinar din Sebe╚Öu de Jos, staulul ╚Öi gospod─âria de oier transhumant din R─â╚Öinari, ├«i familiarizeaz─â pe vizitatori cu via╚Ťa comunit─â╚Ťilor din cele dou─â localit─â╚Ťi ╚Öi prin intermediul unor tehnologii de ultim─â genera╚Ťie.
Evenimentul a fost organizat de Muzeul ASTRA ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Utilizarea tehnologiei multimedia de ultim─â genera╚Ťie ├«n accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRAÔÇŁ, finan╚Ťat prin Granturile SEE 2014-2021 ├«n cadrul Programului RO-CULTURA, apelul Sus╚Ťinerea expozi╚Ťiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate. Proiectul Utilizarea tehnologiei multimedia de ultim─â genera┼úie ├«n accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA (CALL01-3) este organizat ├«n parteneriat cu Museums of South Trondelag (MiST, Norvegia) ╚Öi beneficiaz─â de un sprijin financiar nerambursabil de 606.977,60 lei, din care 515.930,96 lei (85%) reprezint─â valoarea eligibil─â nerambursabil─â din Granturi SEE, iar 91.046,64 lei (15%) reprezint─â valoarea eligibil─â nerambursabil─â din cofinan┼úare na┼úional─â, valoarea total─â a proiectului fiind de 786.977,60 lei. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.astravr.ro.

PUBLICITATE
CITE╚śTE MAI MULT
Ad
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA OR─é

Culturaîn urmă cu 5 ore

Teatrul Na╚Ťional ÔÇ×Radu StancaÔÇŁ Sibiu, triumf r─âsun─âtor ├«n turneul din Basarabia

Teatrul Na╚Ťional “Radu Stanca” din Sibiu a str─âlucit ├«n turneul din Basarabia. Spectacolele ÔÇ×FeliiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Cui i-e fric─â de Virginia...

Culturaîn urmă cu 7 ore

Pia╚Ťa Mare va avea un oaspete special. Marcel Iure╚Ö, ├«n spectacol al─âturi de Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu

Cunoscutul actor Marcel Iure╚Ö vine ├«n fa╚Ťa sibienilor ├«n spectacolul de teatru simfonic “Planetele”, de Gustav Holst. Evenimentul, parte din...

Culturaîn urmă cu 7 ore

Vizitatorii Muzeului ASTRA au ├«nv─â╚Ťat cum se confec╚Ťioneaz─â lum├ón─ârile din seu de oaie

Datinile mo╚Ötenite de la bunici ╚Öi str─âbunici sunt p─âstrate ╚Öi ast─âzi. ├Än Muzeul ASTRA, vineri, pre╚Ť de patru ore, a...

Fapt Diversîn urmă cu 8 ore

Poli╚Ťia are 3000 de dispozitive cu care vor fi verificate certificatele de vaccinare, dar vrea s─â mai cumpere

Noile m─âsuri introduse de Guvernul Rom├óniei, la propunerea CNSU, ca urmare a cre╚Öterii inciden╚Ťei pandemiei de coronavirus ├«n Rom├ónia, implic─â...

Politicaîn urmă cu 11 ore

SONDAJ Rom├óni vor ├«n continuare guvern PNL – USR PLUS – UDMR, dar nu mai au ├«ncredere ├«n Orban sau C├«╚Ťu

Cel mai nou sondaj de opinie, realizat de Avangarde, la comanda PSD, arat─â c─â rom├ónii sus╚Ťin un guvern PNL ÔÇô...

CELE MAI CITITE