– Interviu cu Prof. Emilian-Marius Novac, Inspector Şcolar General al ISJ Sibiu –
Un număr de 64.790 de copii din judeţul Sibiu încep de luni noul an şcolar. Le sunt rezervate, în acest an, 364 de unităţi de învăţământ de stat şi particulare (la care se adaugă 8 unităţi de învăţământ special şi alte 11 unităţi de învăţământ conexe pentru activităţi extraşcolare).
Despre cât sunt de pregătite şcolile din judeţul Sibiu să îşi înceapă în condiţii optime activitatea la 5 septembrie, cu ce probleme se confruntă unităţile de învăţământ, despre Noua Lege a Educaţiei, dar şi despre emoţia acestui nou început, am discutat cu Prof. Emilian-Marius Novac, Inspectorul Şcolar General al ISJ Sibiu.
„Întotdeauna deschiderea anului școlar pentru mine a fost o zi de neuitat, o zi plină de emoție, de frumusețe, de trăire și de așteptare. Mult aștepam acea zi. Îmi făceam o mie de vise, de așteptări, că anul acesta am să fiu mai bun, mai învățat și că voi avea un plus de valoare față de anul trecut. Aceasta este emoția care mă încearcă şi acum, la fiecare început de an.”
Cum va arăta luni începutul noului an școlar? Sau cât de pregătite sunt școlile din judeţul Sibiu pentru linia de start?
Eu cred – așa cum am declarat și în Consilul Prefectural – că nu avem probleme deosebite, care să împiedice vreo școală din județul Sibiu să îşi înceapă activitatea în data de 5 septembrie. Într-adevăr, sunt câteva școli care funcționează în alte spații, relocate, dar acestea sunt foarte puține, patru la număr. Celelalte însă încep cursurile în condiții normale. Desigur, sunt şi mici probleme. Unele dintre școli au asigurat, de pildă, 70 % din combustibilul necesar pentru funcţionarea în condiţii optime în perioada rece, dar până în iarnă au timp să își complecteze resursele. Sunt 12 școli care nu au autorizație ISU, ci doar aviz de funcţionare, fiind în curs de autorizare. Însă acestea sunt monitorizate permanent de cei de la ISU.
De ce nu au reuşit până acum să se autorizeze?
Motivele sunt diferite. Unitățile școlare sunt în responsabilitatea UAT-urilor (Unităţi Administrativ-Teritoriale). Şi ne referim aici la clădiri, terenuri, săli de sport. Dacă Primăria și Consiliul Local în raza cărora funcționează școala alocă fonduri suficiente pentru obținerea autorizației ISU (care înseamnă și documentație tehnică, și lucrări de instalare, și mentenanță), acele școli obțin această autorizație într-un timp adecvat.
Ați preluat mandatul de Inspector Şcolar General într-un context foarte complicat, acela al elaborării atât de disputatei şi prea puţin dezbătutei Noii Legi a Educației. Dvoastră v-ați lămurit despre ce e vorba în noua lege?
Vă spun sincer că permanent suntem într-o schimbare, permanent căutăm formule mai bune de educație. Sigur că da, am citit, am dezbătut, am trimis către mass-media peste 80 de propuneri de modificare. Însă până la urmă forurile centrale vor lua o decizie și vor da o formă finală. Sunt convins că forma finală a proiectului de lege de acum va fi mai bună decât proiectul acesta. La acest moment s-au centralizat toate propunerile de modificare. Și sunt mii de astfel de propuneri la nivel național. Sunt convins că cei care gestionează acest proiect de lege vor lua ce este mai bun și forma finală va fi adecvată și pentru elevi, și pentru profesori, și pentru părinți.
Cum integrăm creativitatea în programa stufoasă pe care elevul o are de asumat în sistemul de învățământ actual? Există soluții ca în acest an școlar elevii sibieni să beneficieze de mai multe activități practice în activitatea didactică?
Ora de curs a anului școlar care tocmai începe, poate beneficia de creativitate și de pragmatism, deoarece programele, chiar considerate „stufoase”, oferă generoase deschideri înspre metode de captare a atenției educabililor și de motivare a acestora spre actul învățării.
Așadar o soluție viabilă înspre motivare și creativitate este proiectul școlar. Un proiect în foileton care să valorifice cât mai multe partiții tematice din programa școlară. De exemplu, la limba și literatura română programa pentru clasa a IX-a este structurată pe teme general umane, focusate pe interese socio-culturale, abordate dicotomic, pe varianta ieri-azi. Un proiect școlar poate aborda conținuturile programei pe calendarul anual al cursurilor. Noua structură a anului școlar este gândită în acest sens. Reforma timpului didactic e deci astfel gândită. După fiecare dintre cele cinci perioade școlare, evaluarea de competențe poate fi accesibilizată prin aplicare de proiecte pe termen lung, cu deschideri înspre o abilitate specifică disciplinelor științifice: cercetarea, transpusă în învățare prin descoperire. De exemplu, un proiect de anvergură poate propune o temă precum „caravana culturală”. Aici putem aborda programa disciplinei prin aprofundare sau prin extindere, cu adaos de informație personalizată. Sau abordări crosscurriculare, printr-un proiect precum „Ierbar Eminescu”, o temă care trimite înspre botanică, latină, poezie etc., care se întâlnesc cu abilitățile de viață, poate chiar descoperirea vocației pentru o viitoare carieră. De ce nu un viitor medic să nu-și identifice abilitățile așa, de la filologie de exemplu, cu un parcurs școlar deturnat pozitiv înspre știinte ale naturii? Scopul nostru este, în fond, pregătirea pentru viitor a elevilor, prin asigurarea stării de bine la școală. Un bun profesionist e pregătit din școlarizarea medie pentru performanța socio-profesională viitoare. Schimbările trebuie asumate cu responsabilitate. Motivația pentru învățare crește prin abordări pragmatice ale programei școlare. Reforma în educație înseamnă astăzi actualizarea actului didactic la profilul elevului de azi, elevul care trăiește în realitate și în virtualitate, care e informat instant, care are abilități digitale, care abordează viața zilnică în acest sens și care trăiește global din punct de vedere social și cultural. Nu mai are doar modele existențiale autohtone. Se raportează la geografia lumii ca spațiu accesibil vieții lui viitoare. Poate să călătorească și să muncească oriunde dorește. Dacă-l pregătim corect! E o responsabilitate enormă să aduci un cetățean al lumii, și nu numai al României sau al Europei.
„Niciodată nu a fost permis, prin lege, ca părinții să contribuie la anumite lucrări…”
Avem semnale de la părinții sibieni că anii anteriori au fost costisitori și din punct de vedere financiar pentru susținerea activității școlare (renovarea clasei, achiziția de materiale adiacente, top-uri de hârtie pe care trebuie să le aducă de acasă fiecare copil, fond al clasei etc.). Cum se vede dinspre Inspectoratul Școlar Județean această practică?
Fiecare școală are un Consiliu de Administrație și un regulament de organizare și funcționare. Consiliul de Administrație al școlii are rolul și de a întocmi un buget realist, care să asigure toate sectoarele de funcționare ale unei unități școlare. Niciodată nu a fost permis, prin lege, ca părinții să facă donații financiare sau să contribuie la anumite lucrări de întreținere a unității școlare. Dacă au făcut-o, au făcut într-un mod organizat, prin Asociația de Părinți, printr-un anumit ONG care vrea să spijine procesul educațional, dar nu avem cunoștință că cineva, dintr-o anumită școală, solicită părinții pentru material didactic. Fiecare școală trebuie să își asigure acest necesar.
Care vă sunt nemulțumirile la 1 septembrie 2022?
Nemulțumirile sunt destule. Pentru că, așa cum vă spuneam, nu aș fi vrut, de pildă, să existe nicio școală fără autorizație ISU. Aș fi vrut ca toate școlile să aibă astăzi manualele școlare în școală. Am speranța că în cursul lunii septembrie se va rezolva această problemă. Aș fi vrut să am clase formate pentru tot planul de școlarizre. Au mai rămas clase necompletate, în special în învățământul profesional. Aș fi vrut, astăzi, să am toate posturile didactice ocupate. Pentru ca, la începutul școlii, fiecare unitate de învățământ să aibă profesori, învățători, educatori în școală și să nu existe problema aceasta. Însă mai sunt câteva sute de posturi – fracțiuni de norme, mai exact – care nu sunt completate.
„Învățământul sibian este unul bun, performant, cu rezultate vizibile”
Ce notă ați acorda sistemului de învățământ sibian?
Întotdeauna am avut o părere foarte bună despre sistemul sibian de învățământ. Eu îl cunosc foarte bine. Lucrez în învățământ de 30 de ani și în funcția de director de peste 22 de ani. Am mai ocupat, între 2018-2019, funcția de Inspector Școlar General. Am revenit tocmai în ideea că aici găsesc învățământ de calitate și că putem face performanță. Ați văzut că școlarii sibienii obțin rezultate deosebite în zona de excelență și întodeauna, la examenul național, la bacalaureat, am obținut permanent, în ultimii 10 ani cel puțin, între 1 și 6, 7 ca loc pe țară, ceea ce nu este puțin lucru. La fel, la evaluarea națională, suntem întotdeauna între primele 10 județe pe țară. Aceasta denotă că învățământul sibian este unul bun, performant, cu rezultate vizibile.
Ce le transmiteţi elevilor, aşa, ca însoţire către primul clopoţel?
Le doresc să aibă un an școlar nou așa cum și-l doresc și ei. Să găsească școli frumoase, primitoare, sigure, profesori dedicați, apropiați, prietenoși, competenți și îi asigur că noi, de la Inspectoratul Școlar Judeţean, ne străduim să fim aproape de ei, să îi sprijinim, la timpul potrivit, acolo unde e necesar. Şi îi rog să fie silitori, prezenți permanent, activi, implicați, și să țină la școala pe care o au de parcurs, pentru că e a doua lor casă.
Găsim un cuvânt şi pentru profesori?
Bineînțeles, nu pot să nu mă gândesc la colegii mei, care deja sunt în activitate, pregătesc unitățile școlare, deja trăiesc emoția de început de an școlar. Le doresc multă sănătate, răbdare, înțelepciune, putere de muncă și dăruire pentru această frumoasă meserie de dascăl.
