Connect with us

Economie

Lucrările la Autostrada Sibiu – Pitești încep anul viitor. Vom putea circula pe primii km peste cel puțin 4 ani

Lucrările la Autostrada Sibiu – Pitești ar putea începe anul viitor, după ce câștigătorii, care vor fi desemnați în doar câteva zile, vor finaliza proiectarea.

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Lucrările la Autostrada Sibiu – Pitești ar putea începe anul viitor, după ce câștigătorii, care vor fi desemnați în doar câteva zile, vor finaliza proiectarea.

PUBLICITATE

Directorul general al CNAIR, Narcis Neaga, a declarat că lucrările la Autostrada Pitești Sibiu vor începe în 2020, după ce se va încheia partea de proiectare, care este prevăzută să dureze 12 luni. Companiile câștigătoare pentru Loturile 1 și 3, cele care se află la capetele autostrăzii,  vor fi anunțate în scurt timp, astfel că acestea vor semna contractul și vor putea începe proiectarea. Apoi, în 2020, vor demara lucrările care vor dura cel puțin 3 ani. Celelalte loturi ale autostrăzii nu au încă demarate procedurile de licitație.  “Nu vă pot spune dacă sunt firme românești sau străine, câștigătorii licitațiilor pentru tronsoanele 1 și 5 vor fi anunțați în câteva zile. În cursul lunii februarie vrem să semnăm contractele.  Proiectarea durează 12 luni, cerem constructorilor să o termine la începutul anului 2020. Lucrările pentru cei aproximativ 45 km de autostradă, respectiv loturile 1 și 3 din autostrada Sibiu-Pitești, încep anul viitor”, a precizat directorul general al CNAIR, Narcis Neaga, pentru News.ro.

Autostrada Sibiu-Pitești va avea o lungime de 122,1 km, este împărțită în cinci loturi, Sibiu-Boița, Boița-Cornetu, Cornetu-Tigveni, Tigveni-Curtea de Argeș și Curtea de Argeș-Pitești, va avea opt noduri rutiere și nouă tuneluri. Conform  datelor prezentate de CNAIR, primul nod rutier face legătura cu DN 1 și va fi la intrarea în Sibiu. Al doilea punct important al autostrăzii este la km 14 și va face legătura cu DN 7 și viitoare autostradă Sibiu-Făgăraș. La km 44-45, în apropiere de Cornetu, se construiește al treilea nod rutier, la km 44-45. “Între km 73-74 va fi construit nodul rutier de la Văleni, la km 82-83, cel de la Tigveni, următorul nod rutier face legătura cu orașul Curtea de Argeș km 91-92. Există încă două noduri rutire, la km 105-106, în apropiere de Băiculești și cel de la Bascov, km 120-122”, conform oficialilor CNAIR. Vor exista opt spații de servicii pentru benzinării și parcări de scurtă durată.

Ministerul Transporturilor a cheltuit peste 2 milioane de euro pentru un studiu de fezabilitate pentru cei 122 km de autostradă, dar studiul a expirat în 2010, iar Ministerul Transporturilor a cerut în 2012 o licitație pentru actualizarea documentației privind construcția autostrăzii Sibiu-Pitești. După instalarea Guvernului Ponta, licitația a fost anulată. La sfârșitul anului 2013 s-a pus problema actualizării documentației și abia în vara anului 2017, fosta conducere a CNAIR a reușit demararea licitației pentru loturile 1 și 5 din autostrada Sibiu-Pitești.

PUBLICITATE

PUBLICITATE
Comentează

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Economie

Klaus Iohannis a semnat decretele privind numirea noilor miniștri interimari

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Monitorul Oficial a publicat decretele semnate de preşedintele Klaus Iohannis prin care se ia act de demisiile din Guvern ale reprezentanţilor USR PLUS, precum şi decretele pentru desemnarea miniştrilor interimari.

Lista decretelor semnate de Klaus Iohannis:

  1. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  2. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  3. Decretul de desemnare a lui Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, interimar
  4. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  5. Decretul de desemnare a lui Dan Vîlceanu, ministrul Finanţelor, ca ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, interimar
  6. Decretul prin care se ia act de demisia lui Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  7. Decretul de desemnare a lui Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, ca ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, interimar
  8. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  9. Decretul de desemnare a lui Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, interimar
  10. Decretul prin care se ia act de demisia Ioanei Mihăilă, ministrul Sănătăţii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  11. Decretul de desemnare a lui Cseke Attila Zoltan, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, ca ministru al Sănătăţii, interimar.

CITEȘTE MAI MULT

Economie

Fitch Ratings: Criza politică din România reprezintă un risc la adresa consolidării fiscale

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings avertizează că dizolvarea coaliţiei guvernamentale din România ar putea perturba eforturile de consolidare fiscală, care sunt cruciale pentru schimbarea perspectivei “negative” care în prezent este asociată ratingului “BBB minus” atribuit României.

“Fitch a afirmat în repetate rânduri că evoluţia finanţelor publice reprezintă principalul factor care influenţează ratingul României. O acţiune pozitivă de rating ar necesită încredere că autorităţile vor implementa planuri fiscale credibile care să stabilizeze raportul datorie guvernamentală/PIB pe termen mediu. Lipsa progreselor în implementarea refomelor, care să conducă la o creştere mai rapidă decât se preconizează a datoriei publice, ar putea conduce la o acţiune negativă de rating”, subliniază agenţia de evaluare.

Fitch Ratings reaminteşte că USR-Plus a anunţat pe 7 septembrie că părăseşte coaliţia, în urma demiterii ministrului USR-Plus, Stelian Ion, din funcţia de ministru al Justiţiei pe 2 septembrie. Acest lucru lasă guvernul fără majoritate parlamentară.

“Agenda ambiţioasă de reforme a coaliţiei, ancorată în PNRR, s-a confruntat deja cu obstacole mari din cauza dificultăţilor în implementarea măsurilor în timpul pandemiei. Este incert cât de mult va fi capabil sau dispus să promoveze reforme sensibile în domeniile sănătăţii, salariilor, pensiilor şi justiţiei un guvern minoritar PNL sau un nou guvern condus de PSD. Acest lucru ar putea întârzia şi mai mult aprobarea de către Comisia Europeană a PNRR, lucru pe care Guvernul îl aştepta la până la finalul lunii septembrie”, susţine Fitch.

De asemenea, agenţia de evaluare subliniază că turbulenţele politice reprezintă un pericol la adresa perspectivelor fiscale.

Guvernul de la Bucureşti avea în vedere reforme ambiţioase pe partea de venituri şi cheltuieli pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB în 2024 de la 9,3% în 2020. Analiştii se aşteptau ca guvernul de la Bucureşti să propună o lege a salarizării unice şi o lege a pensiilor până la finele lui 2021 şi de asemenea a promis că va creşte gradul de colectare a taxelor şi va reduce deficitul de încasare a TVA.

“Însă în ultimele luni au fost făcute progrese reduse şi acum perspectiva unei implementări rapide s-a diminuat şi mai mult, chiar dacă PNRR ar putea servi ca ancoră politică. Un eşec pe traiectoria de reducere a deficitului avută în vedere este principalul risc la adresa prognozelor Fitch privind datoria”, avertizează agenţia de evaluare.

Următoarea revizuire a ratingului suveran al României este programată de Fitch pe 22 octombrie.

Ratingul “BBB minus” atribuit în prezent României de Fitch este ultimul calificativ din categoria “investment grade”, o eventuală retrogradare cu o singură treaptă, posibilă având în vedere perspectiva “negativă”, ar duce ratingul României în zona “junk”, adică sub pragul recomandat investiţiilor. (AGERPRES)

CITEȘTE MAI MULT

Economie

Raluca Turcan: Nivelul salariului minim trebuie să crească

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, anunţă că a stabilit marţi cu partenerii sociali, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit, ca la finele lunii octombrie să poată fi avansată o variantă agreată a salariului minim.

“Cu toţii suntem de acord că nivelul salariului minim trebuie să crească, iar mecanismul de majorare să nu mai fie un instrument politic, ci să fie bazat pe criterii obiective. Am stabilit cu partenerii sociali că este nevoie de un calendar mult mai strâns pentru a analiza toate propunerile şi datele economice, astfel încât, la sfârşitul lunii octombrie să putem avansa o variantă agreată a salariului minim.

Aşa cum ne-am angajat, predictibilitatea este un element important pentru mediul economic, dar şi o dovadă de respect faţă de partenerii noştri sociali”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Premierul Florin Cîţu a declarat că ţine foarte mult la o formulă “predictibilă” şi pentru viitor a salariului minim, precum şi la o dinamică a acestuia care să ţină cont de creşterea economică, de nevoile românilor şi de perspective.

Şeful Executivului a făcut declaraţia, marţi, la începutul reuniunii Comitetului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, la Palatul Victoria.

“Vreau să începem discuţiile din timp, anul acesta, pe o temă importantă, salariul minim în România, şi avem timp acum să găsim până în decembrie, cum era, de obicei, formula ideală cu care să fim toţi de acord. Ştiţi foarte bine că trebuie să găsim o formulă ca, după aceea, să rămână în viitor, să fie predictibilă, ţin foarte mult la acest lucru.

În acelaşi timp, să găsim o dinamică a salariului minim care să ţină cont de creşterea economică, de nevoile românilor şi, bineînţeles, de perspective. Deja, astăzi, cred e foarte bine să începem să auzim opiniile tuturor, şi Ministerul Muncii şi patronate, dar şi sindicate, şi după aceea aş vrea să avem un calendar clar, începând de astăzi, cât ne întindem. (…)

Aş vrea să agreăm, nu ştiu, ne vedem până la finalul lunii octombrie să decidem care e salariului minim sau mai devreme, dar decidem asta împreună “, a declarat Florin Cîţu. (AGERPRES)

CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE