fbpx
Connect with us

Fapt Divers

Lungimea autostrăzilor a crescut cu 54 kilometri în 2020

Avatar

Published

on

Lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 54 de kilometri, la sfârşitul anului 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, iar liniile de cale ferată electrificate reprezentau 37,5% din lungimea reţelei de căi ferate aflate în exploatare la nivel naţional, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii oficiale, la 31 decembrie 2020, lungimea drumurilor publice totaliza 86.791 km, din care 17.913 km (20,6%) drumuri naţionale, 35.085 km (40,4%) drumuri judeţene, respectiv 33.793 km (39%) drumuri comunale.

Din punct de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra 39.189 km drumuri modernizate (45,2%), în proporţie de 93,5% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu, 24,9% (21.651 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 29,9% (25.951 km) drumuri pietruite şi de pământ.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, peste o treime (33,4%) din lungimea drumurilor modernizate, precum şi 40,9% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. De asemenea, din lungimea drumurilor naţionale, 6.178 km (34,5%) erau drumuri europene, 920 km (5,1%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1.959 km (10,9%) erau drumuri cu patru benzi, 297 km (1,7%) drumuri cu trei benzi şi 35 km (0,2%) drumuri cu şase benzi.

Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 43,4% drumuri modernizate şi 35,8% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite. La nivel general, lungimea autostrăzilor a crescut cu 6,2%, respectiv cu 54 km, la finele anului trecut, faţă de intervalul similar din 2019.

Potrivit sursei citate, la 31 decembrie 2020, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.769 km, din care 10.631 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust. Totodată, densitatea liniilor la o mie de km pătraţi teritoriu era de 45,2%. În acest sens, densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (156,3%), regiunea Vest (58,9%), regiunea Sud-Est (48,8%) şi regiunea Nord-Vest (48,7%).

La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.990 km, echivalentul a 55,6% din lungimea simplă

Advertisement
Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fapt Divers

Românii în topul clasamentului european, prea săraci pentru a-și permite un concediu

Avatar

Published

on

Aproximativ 28% din populația Uniunii Europene nu își permite să meargă într-o vacanță. Românii fac parte dintre cei mai afectați europeni.

Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES) a făcut un studiu conform căruia, 35 de milioane de persoane din Uniunea Europeană (28%), au prea puțini bani pentru a-și permite să meargă vara într-o vacanță de o săptămână. Chiar dacă românii sunt printre cei mai afectați europeni, locuitorii unei alte țări sunt pe ultimul loc.

Advertisement

Țara care ocupă ultimul loc în acest clasament este Grecia. Deși pare ireal, deoarece este destinația preferată a multor oameni, grecii sunt codași la acest capitol. Grecia deschide clasamentul în rândul persoanelor care trăiesc în risc de sărăcie, adică cu mai puţin de 60% din venitul mediu. Astfel, grecii se încadrează în acest clasament cu o pondere de 88,9%. România este țara situată pe al doilea loc cu un procentaj de 86,8% și este urmată de Croaţia (84,7%), Cipru (79,2%) şi Slovacia (76,1%), conform studiului CES.

Printre cei care nu își permit să meargă în concediu regăsim pensionarii și șomerii. De asemenea, trebuie incluse și milioane de muncitori plătiţi cu salarii mici, în special cei care câştigă salariu minim legal.

Mergând la o altă categorie, cea a europenilor care nu merg în concediu, îi găsim pe italieni în frunte. Persoanele din această categorie semnifică 7 milioane de persoane dintr-o populație totală de 60 de milioane de locuitori ai Italiei. Urmează în acest top Spania cu 4,7 milioane, dintr-o populație de 46,5 milioane de locuitori, Germania – 4,3 milioane, din 82,5 milioane, Franţa – 3,6 milioane, din 67 de milioane, Polonia – 3,1 milioane, din 38 de milioane şi România – 3,077 milioane de persoane din aprox 20 de milioane de locuitori.

Advertisement

,,Inegalităţile în materie de concedii între cei mai săraci muncitori şi ceilalţi au crescut în 16 state membre pe parcursul ultimului deceniu”, analiză a datelor Eurostat.

Inegalitatea, un fenomen ,,fruntaș” în România

În România o comparație se poate face între cei care sunt supuşi riscului sărăciei și nu pot să plece în vacanţă cu o rată de 86,8% și cei cu venituri de peste 60% din medie care reprezintă 40,1%. Decalajul de 40,1 puncte procentuale a crescut cu 17,1% începând din 2010.

Advertisement

„Creşterea inegalităţii în materie de vacanţe arată că beneficiile creşterii economice în Europa de-a lungul ultimului deceniu nu au fost împărţite corect”, a declarat Secretarul General Adjunct al CES, Esther Lynch, conform Agerpres.

Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES) crede că reglementarea salariului minim ar putea fi o soluție. Confederaţia sindicală pledează pentru introducerea unui „prag decent” care ar garanta că salariile minime legale nu vor putea fi mai mici de 60% din salariul mediu şi 50% din salariul mediu al oricărui stat membru. Confederația a declarat faptul că în prezent, 17 state membre UE au un salariu minim legal mai mic de 60% din salariul mediu naţional.

Advertisement
Continue Reading

Fapt Divers

Fenomene extreme în această vară, în România. Ce explicaţii au climatologii

Redactia Sibiu 100%

Published

on

Trecem de la o avertizare la alta de cod galben sau portocaliu de caniculă şi disconfort termic, iar în unele zile aerul este foarte greu de respirat. Trecem apoi rapid la avertizări de vijelii, furtuni şi ploi teorenţiale în decurs de câteva ore. O explicaţie a fost oferită de către un climatolog.

Aceste fenomene sunt doar caracteristici locale, fiind vorba de un fenomen la scară mare, o consecință a încălzirii globale, care reușește să inducă manifestări severe unor fenomene obișnuite, de altfel, pentru această perioadă din an, a explicat climatologul Roxana Bojariu a explicat, într-o intervenție la Digi24.

Advertisement

Roxana Bojariu a precizat că vara aceasta va intra în istoria climatologiei și vor exista cercetări asupra fenomenelor din ultima perioadă. Climatologul a detaliat acest aspect.

“Fenomenele extreme au predominat în toată emisfera nordică, și în România, am avut astfel de contraste cu regiuni cu caniculă, dar și altele cu instabilitate atmosferică, cu furtuni puternice, cu inundații. Și nu doar România se confruntă cu aceste extreme, și în Italia sunt regiuni cu inundații, altele cu caniculă și incendii de vegetație. Această vară va intra în istoria climatologiei și vom vorbi și vom cerceta aceste fenomene.

Un lucru e clar, întreaga emisferă nordică, acum când e vară, a fost cu astfel de fenomene, iar asta ne arată că nu vorbim doar de caracteristici locale, ci de un fenomen la scară mare, e vorba de încălzirea globală, cea care reușește să aducă mai multă energie și prin asta manifestări severe unor fenomene obișnuite, de altfel, pentru această perioadă din an”, a spus climatologul.

Advertisement

“Sunt și fluctuații naturale, nu trăim doar schimbarea climei. Pe fundalul acesta al fluctuațiilor se suprapune semnalul schimbării climei, deci pe termene scurte avem fluctuații, dar dacă ne uităm statistic vedem cum fenomenele care implica un grad mare de acoperire cu energie, manifestările acestea severe, cu temperaturi ridicate, ce presupun cantități de căldură în sistem și de vapori de apă, acestea predomină totuși”, a mai precizat Roxana Bojariu.

Advertisement
Continue Reading

Fapt Divers

Început de săptămână cu dosare penale pe șoselele din județul Sibiu

Avatar

Published

on

Doi șoferi băuți și un tânăr fără permis de conducere descoperit la volan. Sunt infracțiunile descoperite luni pe șoselele din județul nostru.

Luni după amiaza, polițiștii rutieri au oprit pentru control un autoturism condus pe Drumul Județean 106E, în comuna Orlat, de către un localnic în vârstă de 25 de ani. În urma verificărilor efectuate s-a constatat că tânărul nu deține permis de conducere eliberat pentru nicio categorie de autovehicule.

Advertisement

Polițiștii au mai aflat că proprietara autoturismului, o femeie în vârstă de 34 de ani, din județul Brașov, i-ar fi dat tânărului mașina, deși știa că acesta nu are permis de conducere. Polițiștii sibieni au deschis un dosar de cercetare penală privind săvârșirea infracțiunilor de conducere fără permis, respectiv încredințare.

Tot luni, în municipiul Mediaș, polițiștii Biroului Rutier Mediaș au oprit pentru control un autoturism condus pe strada Hermann Oberth de către un bărbat în vârstă de 45 de ani, din Brateiu. Polițiștii au constatat că bărbatul nu deține dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice. Mai mult decât atât, testarea alcoolscopică a celui aflat la volan a rezultat într-o concentrație de 1,01 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat.

Bărbatul a fost însoțit la o unitate medicală unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge. Având în vedere cele constatate, polițiștii rutieri au întocmit actele premergătoare efectuării de cercetări penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducere fără permis, respectiv conducere sub influența alcoolului.

Advertisement

Luni seara, pe raza comunei Nocrich, polițiștii Secției de Poliție Rurală Agnita au descoperit un alt șofer aflat sub influența alcoolului. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 30 de ani, domiciliat în municipiul Sibiu, a cărui testare cu aparatul etilotest a indicat o valoare de 0,49 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat.

După recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge, polițiștii au întocmit actele premergătoare efectuării de cercetări penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Advertisement
Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

DELGAZ

Advertisement

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE