Connect with us

Opinii

Marele Spital se sufocă

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Spitalul Județean din Sibiu pare că agonizează de mai multă vreme. Așa cum titrează ziarul nostru în ediția tipărită din această săptămână, cea mai mare unitate medicală din județ e deja în Terapie Intensivă, unde a fost legată zdravăn de pat, ca să nu se automutileze, apoi a primit și câteva doze de sedativ, pentru siguranță. Cum de la cine? De la politicienii care se tot cred terapeuți, de la unii dintre medicii care se cred deasupra noastră a tuturor, de la personalul auxiliar care face tot ce poate ca mecanismul infernal al spitalului să rămână ruginit. Iar acum asistăm neputincioși cum el, Spitalul, stă să se sufoce, de neputință.

Am un respect imens pentru medici, pentru cei care au decis să-și dedice viața unei meserii nobile. Sunt convins că Spitalul Județean Sibiu este plin de astfel de medici, așa cum sunt convins că adevărul despre Secția ATI nu va fi cunoscut doar dintr-o simplă mărturisire emoționantă. Dar nu despre medicii buni este vorba acum, în noul scandal care terfelește încă o dată imaginea Marelui Spital.

Când a trecut prin oraș USR-istul Ungureanu și a pozat tencuiala mucegăită din subsol, am luat apărarea spitalului, pentru că lucrurile bune făcute acolo erau date la o parte de setea de celebritate a unui politician la început de drum. Când am aflat că directorul Benchea a fost rugat să nu-și anunțe plecarea, în prag de concurs, decât în ultima zi, din motive doar bănuite, am spus că zvonurile nu trebuie să prevaleze în fața informației oficiale. Debandada din spital s-a accentuat în pandemie, iar acuzațiile s-au înghesuit din toate părțile: pacienți, presă, medici nemulțumiți, asistenți nemulțumiți, minister, Tătaru, opoziție, containere, secții mutate cu tărăboi. Tot mai mulți morți și tot mai mulți pacienți teribil de supărați, chinuiți, ținuți în soare, în frig, la cozi, abandonați fără răspunsuri, au suferit acolo unde ar fi trebuit să fie ajutați și îngrijiți. Când a venit controlul de la minister, deja lucrurile luaseră foc, pentru că pacienții de ATI se înmulțeau, ceilalți bolnavi se înmulțeau și ei, și doar numirea unui interimar militar a mai calmat spiritele. Obosiți de-atâta pandemie, am sperat cu toții că lucrurile se vor îndrepta. N-a fost să fie!

PUBLICITATE

Prea multe voci, ale oamenilor care au suferit în spital, ale familiilor care au plâns după cei care au intrat acolo și n-au mai ieșit decât cu capacul pus, au venit și au reclamat nebunia din Spitalul Județean. Sunt sigur că, așa cum spunea și directorul Florin Neag, nimeni nu e perfect. Dar pare că nimeni nu mai răspunde de nimic. Am sesizat două cazuri grave de abuz medical în Spitalul Județean încă de acum un an. Întrebările grele puse de noi au rămas fără răspuns și în ziua de astăzi. „Nu e nimic adevărat, totul e minunat!”. Asta am auzit și săptămâna asta.

Actualul scandal din ATI nu e întâmplător, e doar continuarea celorlalte povești. Nu acuzăm pe nimeni, pentru că nu avem dreptul, dar suntem obligați să scriem despre ce se petrece. Ca și în celelalte cazuri, și acum s-au spus multe adevăruri care ne dor, dincolo de exagerările evidente. Oamenii au citit până li s-a ridicat părul pe mână, până le-au dat lacrimile și au refuzat să mai citească. Iar politicienii s-au arătat șocați. Surprinși. Indignați.

Nu uit nicio secundă că medicii sunt mai mult decât simpli prestatori de servicii. Sunt oameni cu suflet care au promis cândva că vor face bine și au obligația să facă bine, atâta timp cât vor face meseria asta. Nu vor fi niciodată perfecți și mă număr printre cei care susțin că medicii au dreptul să greșească. Dar nici ei, nici politicienii care îi patronează nu au voie niciodată să-și bată joc de cei care vin la ușa lor cu toate speranțele înghesuite într-o pungă de plastic, lângă trei hârtii medicale și un telefon ponosit, cu butoane. Un telefon care într-o bună zi va suna în gol, pentru că nu mai e nimeni să răspundă de la atâtea sedative.

PUBLICITATE

Opinii

PNL și USR, aceeași mizerie

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Gabriel Dogaru

Săptămâna aceasta am avut ocazia să asistăm la a doua criză politică declanșată de două dintre partidele din România considerate „cele mai democrate” dar și „cele mai moderne”, aflate la guvernare de numai opt luni.

Scuipând pe adversarii de stânga și pe cei de factură populistă, PNL și USR PLUS au încercat să inducă românilor alegători, de când există fiecare dintre aceste partide, că ele sunt cele mai virtuoase formațiuni politice ale României. Ambele partide au pretenția că sunt clădite pe principii solide, sănătoase, democratice și, mai ales, susțin că urmăresc interesele cetățenilor, nu pe cele ale membrilor de partid. În aceste condiții, declanșarea a două crize politice severe în doar opt luni de guvernare demonstrează cât de inteligenți sunt liderii acestor partide și cât de mult le pasă de țara pe care o conduc împreună.

PUBLICITATE

Criza politică de acum a pornit de la ministrul justiției. Pentru cine nu e la curent, el avea ca misiune, printre altele, desființarea Secției Speciale, SIIJ, care a fost creată de PSD doar pentru a ancheta procurorii incomozi. Secția a dat bătăi de cap magistraților, s-a bucurat de „aprecierile” organismelor europene, dar încă nu e desființată, pentru că politicienii vor, dar nu pot. N-am înțeles nici până în ziua de astăzi ce l-a împiedicat pe Stelian Ion, ministrul USR PLUS, să înceapă procedura de desființare. În schimb, el a reușit să creeze o tensiune imensă în coaliție, blocând programul Anghel Saligny al PNL. Useriștii zic că ar fi un PNDL mascat, care să ducă bani către primari. Mie mi se pare că primarii vor bani pentru investiții, pentru că asta vor alegătorii. Programul s-ar fi putut modela astfel încât să beneficieze de el primari din toate culorile politice. Ministrul spune că n-a avut timp să-l citească, de-aia nu l-a avizat. Personal, sunt convins că nu sunt numai aroganțele lui Stelian Ion, ci ele au fost discutate și apronbate înainte, în forurile de conducere ale USR PLUS.

Așa am ajuns să-i vedem apucăturile de dictator ale lui Florin Cîțu. O spun cu toată părerea de rău, reacțiile impulsive de genul celei care a condus la demiterea lui Stelian Ion nu sunt specifice politicienilor de anvergură. Jocurile politice – pentru că, da, politica este un joc în interesul țării – se fac cu diplomație, cu tact și mai ales cu inteligență. Stabilitatea unei țări, mai ales cea economică și financiară (iar Cîțu ar trebui să știe mai bine ca multă lume ce înseamnă asta) nu se joacă la cacealma, cu nervi și ambiții stupide. Chiar dacă ai strategii și țintești scopuri înalte, nu ai dreptul să joci la pokerul politic ieftin liniștea țării pe care, teoretic, o servești .

Demiterea fără sens a ministrului justiției, după ce ai avut o criză similară în urmă cu doar câteva luni, nu arată decât că nu știi altă partitură. Susținut din spate de o armată de clovni cu salarii grase primite de la Bruxelles, Florin Cîțu a reușit să demonstreze fără loc de îndoială că zicala „PSD și PNL, aceeași mizerie” este puternic ancorată în realitate. Mai mult, strigătura s-ar putea completa: „PSD, PNL și USR, aceeași mizerie”.

PUBLICITATE

Până când politicienii „cei mai democrați” nu vor înțelege că viețile lor politice nu valorează nici doi bani în ochii românilor, care nu vor altceva decât ca țara să fie corect administrată, până atunci nu vor primi din partea acestor români doar vreun vot în scârbă, la nevoie, dar și mult dispreț, sau poate chiar și un șut în dos, simbolic, la următoarele alegeri, atunci când ne vom trezi că alte formațiuni politice împotriva naturii vor răsări de nicăieri.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Opinii

Cinci motive ca să te vaccinezi

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

România a reușit un progres fantastic, din punct de vedere al pandemiei de coronavirus, odată cu vaccinarea unui procent considerabil din populația eligibilă. În acest moment vorbim despre circa 4,5 milioane de persoane vaccinate, din care peste 3,6 milioane de români au schema de vaccinare completă. Dacă adăugăm și cei peste 1 milion de români care au trecut prin COVID și au căpătat o minimă imunitate, putem înțelege de ce răspândirea noului coronavirus a scăzut atât de mult încât nu mai avem raportate decât câteva cazuri pe județ, într-o zi.

În urmă cu un an, tuturor ni se părea de domeniul SF apariția unui vaccin mai devreme de 2 – 3 ani, date fiind procedurile anevoioase necesare dezvoltării, testării și aprobării unui astfel de produs medical. Șansa a făcut ca tehnologia mARN să fie deja în dezvoltare, iar producerea acestor vaccinuri să poată fi grăbită. Acum, vedem viitorul cu alți ochi.

Faptul că județul Sibiu se află printre județele fruntașe în vaccinare este, dincolo de limbajul ușor comunist, o realitate care ar trebui să ne bucure. Sibienii dovedesc că sunt suficient de inteligenți, astfel încât să înțeleagă importanța acestui gest. Mai sunt însă multe de făcut în direcția asta.

PUBLICITATE

În primul rând, trebuie să spunem că orașele au contat majoritar în atingerea unui procent de peste 30% din populație vaccinată. Sibiul este pe primul loc în județ, cu un procent care îl plasează pe locul al doilea pe țară, după Cluj Napoca. Și celelalte orașe din județ au procente bune din populație vaccinate. În schimb, comunele, satele, îndeosebi cele îndepărtate de Sibiu, suferă din cauza distanței, a lipsei de comunicare din partea autorităților și, evident, din cauza mesajelor anti-vaccinare. Mai există, de asemenea, o categorie de persoane din mediul urban care sunt sceptice în privința vaccinării, motivele fiind destul de asemănătoare. Optimismul care s-a instalat printre oameni, odată cu scăderea numărului de cazuri, este și el de vină. „S-a terminat, nu mai e nevoie să mă vaccinez”, am auzit de la mulți.

Din aceste motive, mi se pare de bun simț să revin cu câteva informații importante, pentru cei care încă nu s-au vaccinat:

1. Boala nu a dispărut, chiar dacă numărul de cazuri este tot mai mic. În ATI încă mai ajung pacienți, iar unii dintre aceștia mor și vor mai muri. Cei mai mulți dintre noi nu ne mai îmbolnăvim pentru că ne-am vaccinat, nu pentru că virusul a obosit, dar niciodată nu vom ști cine urmează pe drumul către ATI.

PUBLICITATE

2. Transmiterea virusului de către o persoană nevaccinată este mai probabilă, după cum spun specialiștii, astfel că riscul de a îmbolnăvi un om cu comorbidități și a-i provoca moartea este uriaș. Cei care nu se vaccinează ar trebui să-și asume și rolul de transmițători de boală.

3. Rezultate epidemiologice foarte bune în astfel de cazuri se obțin când procentul de vaccinare este foarte mare, iar rata de răspândire a virusului scade până aproape de zero. Vezi bolile provocate de virusurile anterioare, care au fost eradicate. Este important fiecare om în acest proces, pentru că nu contăm doar ca indivizi, ci și ca specie.

4. Reacțiile adverse sunt minore sau inexistente, o dovedește statistica din România și din lume. Riscurile sunt dominate copleșitor de beneficii, orice medic bine intenționat o poate spune. O discuție cu un om vaccinat ar putea liniști pe cei care încă mai au îndoieli.

PUBLICITATE

5. Medicina este o știință care a salvat și salvează vieți în continuare. Cu ajutorul ei speranța de viață a crescut de la 40 – 50 de ani la peste 70 de ani, în România. Cu ajutorul medicilor și oamenilor de știință copiii nu ne mai mor de boli precum malaria sau febra tifoidă. Cu ajutorul medicamentelor, sunt bolnavi de cancer care au o viață lungă.

În aceste condiții, de ce ar vrea cineva să aștepte virusul cu pieptul gol, ca la război, fără să se vaccineze, în speranța că va supraviețui?

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Opinii

Mai face cineva curat în Sibiu?

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Este deja a treia lună de primăvară, un anotimp în care cuvintele de ordine sunt curățenie, prospețime și renaștere. Din păcate, Sibiul suferă la toate aceste capitole, după cum putem observa cu toții cu ochiul liber.

Spațiile verzi sunt într-un abandon aproape total, de parcă cineva, de-acolo, din echipele de decizie, ar fi pasionat de ierburile înalte, de tip savană, de natura dezlănțuită și de aventurile prin hățișurile junglei. Chiar dacă unele parcuri, spații înierbate au început să fie tunse, timid, în continuare sunt suprafețe largi în care iarba s-a sălbăticit și s-a înfrățit cu buruienile. Știm că primăria căuta la începutul acestui an o companie care să asigure cositul ierbii, se pare însă că deocamdată stăm la mâna binevoitorilor. Este trist, pentru că unele spații au fost create cu costuri ridicate, fiind acoperite cu rulouri de gazon ce necesită o întreținere specială, minuțioasă.

PUBLICITATE

Curățenia din spațiile publice lasă de dorit, și sunt îngăduitor când folosesc acest termen. Chiar dacă există un contract de curățenie pentru străzi și alte spații de pe domeniul public, o spun cu mâna pe inimă, execuția este dezamăgitoare. Ultima dată când am văzut o spălare a străzilor apropiată de ce ar trebui făcut într-un oraș modern a fost în prima carantină națională, în primăvara și vara lui 2020. De atunci, mașinile de curățenie doar umezesc ușor praful pe la colțul bordurii și „mângâie” colbul cu peria rotativă. Nimic special, care să lase în urmă o curățenie strălucitoare pe care să ți-o amintești cu drag și care să-ți dea încredere în serviciul de salubritate.

Coșurile de gunoi sunt în continuare insuficiente, uneori inexistente, pe marile străzi și bulevarde, astfel că trecătorii sunt nevoiți ori să-și pună în geantă resturile și gunoaiele (dacă sunt civilizați), ori să le arunce pe jos (cum se întâmplă în cele mai multe cazuri). Să nu uităm, în același timp, că aproape jumătate dintre români fumează, mulți fumează pe stradă, în drum spre serviciu sau spre cumpărături, iar chiștocul stins nu se poate băga în buzunar, astfel că el ajunge pe stradă, în lipsa unui coș public cu scrumieră.

Imobilele publice și private urâțesc și în 2021 imaginea unui Sibiu istoric, turistic și medieval. Deși s-au făcut unele progrese, primăria nu a găsit încă o metodă, un program, care să stimuleze, să accelereze renovarea tuturor clădirilor, istorice sau nu, centrale sau periferice. În continuare sunt străzi întregi care arată ca după război, într-o stare care sugerează sărăcia, nu prosperitatea.

PUBLICITATE

Nu în ultimul rând, o mulțime de spații publice, străzi, alei, ziduri, piețe și piațete, mobilier urban, stâlpi, bănci, stații de autobuz și multe, multe altele sunt într-o stare degradată, neîngrijită, murdară, urâtă. Avem asfalt spart, denivelat, avem vopsea cojită pe ziduri, avem bănci rupte, stâlpi care stau să cadă pe noi. Este evident că cei care se ocupă cu asta sunt depășiți de situație. Serviciile care au ca obiect de activitate reparațiile, curățenia mobilierului urban, înlocuirea acestuia, zugrăvitul zidurilor și tot ce presupune un oraș frumos, sunt probabil în concediu.

Concluzie de primăvară: degeaba cheltuim milioane de euro pe proiecte noi, dacă tot ce există și tot ce se construiește ajunge să se degradeze sub ochii noștri, pentru că nu știm să spălăm, să reparăm și să îngrijim ce avem deja.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE