Încrederea românilor în preşedintele ales, Klaus Iohannis, aproape s-a dublat după cel de-al doilea tur de scrutin, faţă de luna octombrie (35%), ajungându-se în prezent la un procent de 60%, potrivit unui sondaj realizat de Inscop. În plus, s-a triplat încrederea în Preşedinţie, procentul fiind de 43%, alegerea noului șef de stat ridicând cota de încredere în mai toate instituţiile statului, îndeosebi în cele care au rolul de securitate şi de luptă împotriva corupţiei. Aşadar, un sondaj cu o notă mare de optimism, care arată că românii au aşteptări mari pentru viitor. Și, spre deosebire de anii de după declanșarea crizei economice, de data aceasta au și încredere că România merge într-o direcție bună.
Din păcate însă, proiectul de buget propus de guvern, îndelung tergiversat, de o lună de zile încoace şi trecut prin „chinurile facerii” odată cu ultima vizită a reprezentanţilor FMI în România, nu ne lasă să ne facem mari speranţe pentru anul viitor. Va fi un an în care Guvernul va trebui să onoreze „pomenile electorale” promise înainte de alegerile prezidenţiale.
Proiectul de buget este construit pe un deficit bugetar de 1,8% din PIB, nivelul cheltuielilor estimate fiind mai mare decât cel al veniturilor. Cifrele avansate indică o cifră totală a veniturilor la bugetul de stat estimată la 226 de miliarde de lei, iar cheltuielile totale ale bugetului de stat vor însuma 239 de miliarde. Prin urmare, singura speranţă pentru a reuşi să avem parte de mult aşteptatele investiţii, îndeosebi în infrastructură, ar fi să reușim atragerea de noi fonduri europene. În plus, se anunţă un an cu „salarii îngheţate” pentru bugetari, cu excepţia profesorilor, ale căror remuneraţii vor creşte cu 5% din martie şi a cadrelor sanitare, care vor primi cu 100 de lei mai mult, începând cu luna ianuarie. Bugetarii vor avea în continuare suspendate toate celelate drepturi la plată, precum tichetele de masă, primele de sărbători ori plata orelor suplimentare. Fapt care încalcă legea, deoarece salariaţii de la stat care sunt obligaţi să muncească peste program, din cauza personalului insuficient, depăşesc orele de lucru prevăzute saptămânal în Codul Muncii.
Dincolo de un mic scandal legat de tăierea bugetului pentru DNA, instituţia cu cele mai importante realizări în lupta anticorupţie din ultima perioadă, corectată ulterior atât de ministrul delegat al Bugetului, cât şi de prim-ministru, toate cifrele date publicităţii în proiectul de buget probabil că vor mai suferi modificări sau vor fi votate de parlamentari, cu lungi şiruri de amendamente. Iar dacă anul acesta am oftat amarnic vâzând că autorităţile nu au reuşit să termine de construit decât 22 de kilometri de autostradă, privind bugetul de austeritate propus, avem toate şansele ca anul viitor să fie şi mai rău de-atât.
Publicitate
