Acasă Blog Pagina 6924

Vom avea din nou card de sanatate

Sibienii ar putea avea de luna viitoare un nou card european de sanatate. Acesta va fi personalizat si va fi distribuit prin posta. Potrivit reprezentantilor Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Sibiu, de la inceputul acestui an, mai mult de 7.000 de sibieni au solicitat insitutiei eliberarea acestui document. Cardul va fi valabil sase luni si va permite asiguratului accesul la servicii medicale de urgenta in alte state, fara sa fie nevoie de incheierea unei asigurari private de sanatate. Cardul european de sanatate a fost lansat in Romania, la inceputul anului trecut. Documentul a costat initial 2,2 lei.

Comisiile de specialitate, samanta de scandal

Continua disputele din Consiliul Judetean Sibiu privind componenta comisiilor de specialitate pe principalele domenii de activitate. Dupa ce Corneliu Bucur a fost propus pentru alta comisie decat cea de cultura, Minervei Boitan i s-a propus sa treaca la urbanism, pentru a nu exista suspiciuni ca ar influenta luarea unor decizii in favoarea spitalului pe care il conduce. In sedinta de constituire a Consiliului Judetean (CJ) Sibiu de la sfarsitul lunii trecute, Corneliu Bucur, directorul CNM Astra, a fost propus si apoi ales ca membru al Comisiei de asistenta sociala si sanatate, domeniu in care acesta se considera „incompetent”.

Al cui e Palatul Astra?

Controversata problema a Palatului Astra revine in atentia Consiliului Judetean. Corneliu Bucur a solicitat consiliului adoptarea unei hotarari de predare a imobilului Complexului National Muzeal (CNM) Astra. Lupta directorului muzeului pentru obtinerea cladirii dureaza de cativa ani. Palatul Astra, cladirea veche a bibliotecii cu acelasi nume, aflata pe strada Ghe. Baritiu, la numarul 5, este imobilul pe care si-l disputa de cativa ani doua institutii de cultura din Sibiu. Pe de o parte, CNM Astra considera ca are tot dreptul sa-si desfasoare activitatea in acest loc, dat fiind faptul ca este proprietarul de drept al cladirii.

Preturi tot mai mari

0

Preturile carburantilor comecializati in statiile Rompetrol au fost majorate marti, 15 iulie. Reprezentantii Bancii Mondiale atrag atentia asupra faptului ca cel putin pana in 2012 preturile alimentelor vor fi mari. Compania Rompetrol, controlata de grupul KazMunaiGaz din Kazahstan, a majorat, cu trei bani pe litru, preturile tuturor carburantilor comercializati prin reteaua proprie. În urma scumpirii, pretul benzinei Premium Euro 4 a urcat la 4,28 lei pe litru, iar cel al sortimentelor Efix 95 si Euro Super 98 fara plumb a crescut la 4,24 lei, respectiv 4,87 lei pe litru. Pretul motorinelor Efix Euro 4 si super Euro 5 a fost majorat la 4,61 lei, respectiv 4,9 lei pe litru.

Sibiul impartit in colegii uninominale

0

Conform Legii votului uninominal, fiecare judet reprezinta o circumscriptie electorala si are in componenta sa atatea colegii uninominale cati parlamentari ii revin, in functie de numarul locuitorilor. Norma de reprezentare in Romania este de un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori. Prin urmare, judetul Sibiu va avea sase colegii de deputati si trei de senatori. Comisia de cod electoral a stabilit, luni 14 iulie, colegiile uninominale pentru alegerile din toamna din noua judete, printre care si Sibiul. La nivel local discutiile dintre liderii partidelor politice pe tema impartirii colegiilor uninominale nu au fost foarte incinse, comparativ cu alte judete.

Interventii rapide

Intr-o singura zi, Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta din patru judete, impreuna cu alte echipaje de interventie s-au confruntat cu incendii, viituri si au salvat o persoana ranita. Toate aceste actiuni au avut loc cu ocazia unei aplicatii-test pentru verificarea gradului de pregatire a unitatilor de interventie.
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Cpt. Dumitru Croitoru al judetului Sibiu si-a testat echipajele in cadrul unei aplicatii tactice in teren desfasurata saptamana trecuta la Fondul Silvic de la Bistra si Valea Frumoasei. La eveniment au participat, pe langa Detasamentul de Pompieri Sibiu si Medias, Serviciul Medical de Urgenta, Reanimare si Descarcerare al Detasamentului Sibiu, grupele operative si de asigurare logistica din partea ISU Sibiu si omologii lor din judetele Alba, Hunedoara si Valcea. Echipajele au simulat situatii reale de urgenta.
Scopurile urmarite in cadrul acestui exercitiu demonstrativ au fost verificarea modului de actiune in caz de incendiu si in situatii de cautare si salvare a persoanelor afectate de fenomene naturale. Alaturi de reprezentanti ai Jandarmeriei, Aviatiei, S.M.U.R.D si ai Ocoalelor Slvice, soldatii au avut de infruntat incendii, viituri si au acordat ingrijiri medicale unui muncitor blocat intre fiarele contorsionate ale unui utilaj rasturnat.

Popas pentru calfele calatoare

0

Vizita calfelor calatoare la Sibiu incepe sa devina o traditie. Aproape 50 de mestesugari din Franta, Germania si Elvetia au venit la Sibiu pentru a-i invata pe elevii scolilor profesionale secretele folosite de membrii breslelor in munca lor.
Proiectul „Calfe Calatoare”, initiat de Parohia Evanghelica, a adus si in acest an la Sibiu mestesugari, membrii ai breslelor traditionale, care vor lucra in atelierele culturale ale calfelor amenajate in Turnul Olarilor si Turnul Dulgherilor. Acestia sunt doar cativa dintre cei aproximativ 700 de dulgheri, tamplari, zidari, pietrari si sculptori care au pornit intr-o calatorie maraton ce va dura trei ani. In premiera, calfele calatoare de la Sibiu i-au invitat pe elevii scolilor profesionale „Avram Iancu” si „Carol I” sa participe la lucrarile mestesugaresti si sa experimenteze arta traditionala medievala.


Parohia Evanghelica a pus la dispozitia calfelor o cladire din Piata Huet. Cunoscuta sub denumirea de „Casa Calfelor”, cladirea va fi renovata in acest an chiar de mestesugarii care vor ramane la Sibiu pana in luna august.
Breslele sibiene au fost atestate pentru prima data in anul 1367 intr-un document care vorbeste despre breasla tabacarilor. Breslele au avut un rol economic foarte important in dezvoltarea orasului, in principal intre secolele al XIV-lea – al XVIII-lea, cand Sibiul a fost unul dintre cele mai recunoscute centre mestesugaresti din Transilvania.

Vacanta pe computer

Daca in urma cu cativa ani elevii de la tara isi petreceau vacanta jucandu-se pe dealuri, acum ei au o noua optiune: pot cunoaste tainele lumii virtuale. Scolile din Laslea, Saliste si Valea Viilor au fost incluse intr-un proiect de comunicare on-line si utilizare a calculatorului intitulat „e-Vacanta!”. Acesta se adreseaza in principal zonelor in care internetul este considerat inca un lux.
In judetul Sibiu, trei scoli participa la editia din acest an a proiectului „e-Vacanta!”, lansat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), finantat prin programul „Economie Bazata pe Cunoastere” (EBC). Elevii si profesorii din localitatile Laslea, Saliste si Valea Viilor isi vor petrece o perioada din vacanta in scoli pentru activitati creative, concursuri si pentru a comunica prin internet cu elevii din cele peste 250 de scoli incluse in program.


Temele puse la dispozitia elevilor sunt „Internet de vacanta”, „Micul scriitor”, „Desene pe monitor”, „Albumul meu foto”, „Parteneriat scolar pentru viitor”, „Comunicare pentru Internet”, „Micii jurnalisti” si multe altele dintre care scolile pot alege. Editiile I si II din anii 2006 si 2007 au avut un impact pozitiv la nivel local si tocmai de aceea proiectul a continuat si in acest an.
Scopul proiectului este acela de a familiariza elevii cu tehnicile de folosire a computerului, iar pentru profesori se doreste insusirea unor metode moderne de predare. Rezultatele proiectului se vor concretiza intr-o expozitie a celor mai reusite lucrari. Bugetul de 60 milioane de dolari alocat pentru acest proiect, reprezinta un imprumut acordat de Banca Mondiala.

Sportul e solutia

0

Romania se afla printre ultimile tari din Europa la practicarea sportului, dar pe primele locuri la consumul de alcool si boli cardiovasculare. Sportul poate oferi solutii, insa e nevoie de implicarea tuturor.
Unele dintre cele mai grave probleme din ultimii ani ale oamenilor, in special cele de sanatate, desi pot avea explicatii multiple, sunt cauzate in special de lipsa activitatilor sportive. Situatia este si mai ingrijoratoare in ceea ce priveste Romania. Statisticile situeaza tara noastra in topul unora dintre cele mai nefericite clasamente. Locul intai in Europa la decesele provocate de bolile cardiovasculare, locul intai la consumul de tigari si varsta frageda la care tinerii se apuca de fumat si locul 3 in ceea ce priveste obezitatea infantila.


De asemenea, romanii sunt pe locul al doilea in Europa la consumul de alcool, dupa irlandezi. Daca media europeana este de 15 litri pe cap de locuitor, in Romania se consuma peste 18 litri. Mai mult decat atat, conform statisticilor, 2% din bugetul fiecarui roman se duce pe alcool.
Solutia acestor probleme, potrivit lui Mihai Adrian, antrenor Kudokai Sibiu, este practicarea sportului, pentru ca „sportul, pe langa sanatatea fizica, ofera disciplina si educatie. Sportul te ia din coltul strazii si te socializeaza”. Acesta semnaleaza in Sibiu lipsa interesului pentru sport, atat din partea tinerilor, cat si a autoritatilor. „In Sibiu, sportul e pe janta, nu prea exista. Frecventa tinerilor in salile de sport este foarte scazuta in comparatie cu alte orase mari din Europa si chiar din Romania. O natie sanatoasa este o natie puternica”, a declarat Mihai Adrian, pentru Sibiu 100%. Tarile dezvoltate din Europa au luat masuri pentru evitarea unor astfel de probleme si au obtinut rezultate mai mult decat satisfacatoare, interesul tinerilor pentru sport a crescut foarte mult. Spre exemplu, intr-un oras din Olanda, o sala de 800 de metri patrati, pentru fitness, masaj, sauna, K-Bo si aerobic, are peste 1300 de abonati. In schimb, la Sibiu terenurile si salile de sport dispar pe rand.

Sibiul pe limba investitorilor

O mare parte a brosurii „Sibiul in cifre”, lansata saptamana trecuta, este dedicata anului 2007. Brosura se adreseaza oamenilor de afaceri care intentioneaza sa investeasca in Sibiu. Programul Capitala Culturala Europeana este considerat un bun exemplu pentru dezvoltarea economica a orasului.
Primarul Klaus Iohannis a anuntat lansarea unui nou instrument de informare si promovare, brosura „Sibiul in cifre”. „Brosura este un instrument util atat in demersurile municipalitatii de a atrage investitori, cat si pentru turismul de afaceri. Cel care consulta brosura isi va putea forma o imagine cu privire la gradul de dezvoltare economica a Sibiului”, a declarat Klaus Iohannis.


Cu toate ca este prezentata ca o imagine generala a dezvoltarii economice a Sibiului incepand din 2000, publicatia contine in mare parte informatii despre programul Sibiu Capitala Culturala Europeana. Anul 2007 este considerat anul de referinta pentru dezvoltarea si cresterea vizibilitatii orasului, nu doar din punctul de vedere al evenimentelor culturale, ci mai ales datorita lucrarilor de reabilitare demarate inaintea programului. Aceste lucrari, spune primarul Iohannis, „au fost gandite in asa fel incat sa fie investitii de care sa beneficieze toti sibienii pe termen lung”. Desi se urmareste dezvoltarea economica prin prezentarea investitiilor si proiectelor demarate, municipalitatea recunoaste importanta culturii. Latura culturala este un atu care ne-a propulsat in topul oraselor din Romania. Pentru realizarea brosurii Primaria a cheltuit pana in acest moment 3500 de lei pentru un tiraj de 2000 de exemplare in limba romana, care vor fi distribuite in locurile frecventate de oameni de afaceri. In viitorul apropiat, numarul exemplarelor va creste odata cu tiparirea variantelor in limba engleza.
Bugetul Primariei a crescut din anul 2000 de peste 14 ori. Rapoartele publicate claseaza Sibiul intre orasele cu cel mai ridicat grad de ocupare al fortei de munca din Romania, cu o rata a somajului care tinde spre zero. Un rol important in acest sens l-au jucat investitorii. Doar anul acesta, 31 de firme din Zona Industriala Vest au creat peste 2500 de locuri de munca.

Dezinteres la nivel inalt

Unii edili locali nu dau doi bani pe patrimoniul traditional si turismul rural. Sase primari au lipsit inexplicabil de la semnarea unui manifest pentru promovarea localitatilor pe care le conduc.
Promovarea turistica a oraselor si satelor din regiunile Sibiu si Tarnava si patrimoniul traditional par sa nu ii intereseze pe toti primarii. La sedinta de semnare a „Manifestului pentru protejarea mostenirii arhitecturale a oraselor si satelor din regiunea Sibiu si Tarnava si pentru promovarea turistica a acestora” au participat doar 11 dintre cei 17 primari asteptati. Pentru ca cei sase edili nu si-au anuntat din timp absenta, sedinta a inceput cu intarziere, primarul municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, sperand pana in ultimul moment ca scaunele vor fi ocupate.


Manifestul a fost semnat de cei 11 edili impreuna cu primarul Iohannis in prezenta lui Giorgio Ficcarelli (foto), seful echipei de tranzitie Phare din cadrul reprezentantei Comisiei Europene. Acesta s-a aratat interesat de sustinerea initiativei, considerand ca fiecare sat din judetul Sibiu reprezinta un patrimoniu. „Sunt convins ca mediul rural din regiunea aceasta are un potential mare de dezvoltare”, a declarat Giorgio Ficcarelli intr-o romana perfecta.
Documentul reprezinta un pas important in alcatuirea unei strategii pentru restaurarea patrimoniului si promovarea turistica a zonelor. Prin semnarea manifestului, primarii prezenti s-au aratat interesati de conservarea valorilor traditionale si de monitorizarea procesului de reabilitare a caselor. Astfel, acestia se vor asigura de folosirea materialelor de constructie conventionale (caramida, lemn, tigle ceramice) si de interzicerea tamplariei PVC pentru ferestre.
Teodor Banciu, primarul orasului Saliste, a semnalat faptul ca localitatile au nevoie in continuare de sutinere, in primul rand financiara.

Someri de vara

Numarul sibienilor care nu au un loc de munca a crescut. Reprezentantii Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) spun ca este pentru prima data cand rata somajului in judetul Sibiu este in crestere pe perioada verii.
Sibiul are mai multi someri. Potrivit evidentelor AJOFM, in prezent in tot judetul sunt mai mult de 4000 de fara loc de munca. Comparativ cu sfarsitul lunii anterioare numarul somerilor a crescut cu 68 de persoane, nivelul ratei somajului inregistrand de asemenea o usoara crestere cu 0,1 puncte procentuale fata de sfarsitul lunii mai 2008. „In luna iunie rata somajului in randul femeilor s-a modificat inregistrand valoarea de 2,7 la suta, in urcare cu 0,1 puncte procentuale fata de sfarsitul lunii mai, si este mai mare decat rata somajului in randul barbatilor, aceasta fiind de 2,5 la suta, tot in crestere cu 0,1 la suta puncte procentuale.


Este pentru prima data cand rata somajului in judetul Sibiu are un trend crescator in perioada de vara, fenomen ce se datoreaza prezentarii la sediul agentiei a persoanelor neindemnizate pentru solicitarea unui loc de munca, dar si datorita stagnarii angajarii somerilor indemnizati”, spune Aniela Corlateanu, purtatorul de cuvant al agentiei. Din totalul somerilor, 1.936 sunt beneficiari de indemnizatii si 2.706 someri neindemnizati, iar din punctul de vedere al mediului de provenienta cei mai multi sunt din mediul rural: 2.600 de persoane. Totodata, in cursul lunii trecute mai mult de 700 de persoane au fost angajate prin activitatile de mediere derulate de catre AJOFM. In plus, 147 de persoane s-au angajat datorita serviciilor de informare si consiliere ale Agentiei, iar alte 48 de persoane s-au incadrat ca urmare a absolvirii cursurilor de formare profesionala.