Connect with us

Eveniment

Peste 5.000 de șoferi, lăsați fără permis de conducere. Aproape 2.000, din cauza vitezei, dintre care doar șapte în Sibiu

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Acțiunile Poliției Rutiere au scos de pe șosele, cel puțin teoretic, mai bine de 5.000 de șoferi, după ce polițiștii i-au surprins, în ultimele șapte zile, cu aparatele radar depășind viteza legală, dar și pentru că au fost găsiți sub influența alcoolului. Multe alte contravenții la legea rutieră au stat la baza ridicării permiselor. Datele din Sibiu arată că aici nu prea există încălcări ale legii sau, poate, nu există suficienți polițiști care să le descopere.

Poliţiştii rutieri au reușit să „ridice”, în doar o săptămână, 5.138 de permise de conducere, cele mai multe fiind suspendate pentru depășirea vitezei cu mai mult de 50 km la oră.

PUBLICITATE

„Au fost reţinute, în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, 5.138 de permise de conducere, dintre care 1.938 pentru depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime legale admise, 628 pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, 816 pentru depăşire neregulamentară, 307 pentru neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor şi 537 pentru neacordarea priorităţii de trecere pietonilor”, potrivit unui comunicat al IGPR.

Au fost aplicate, ca măsură principală, 47.110 de amenzi, dintre care 42.445 pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice.

„Astfel, au fost aplicate 13.597 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea regimului legal de viteză, 537 pentru neacordarea priorităţii de trecere pietonilor, 307 pentru neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor, 2.205 pentru abateri săvârşite de pietoni, 3.549 pentru abateri săvârşite de biciclişti, 1.055 pentru abateri ale căruţaşilor, 816 pentru depăşiri neregulamentare şi 585 pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice”, se arată în comunicat.

PUBLICITATE

Pentru conducerea unor autovehicule având defecţiuni tehnice sau pentru neîndeplinirea unor obligaţii legale, poliţiştii rutieri au retras 1.681 de certificate de înmatriculare.

Polițiștii au constata și 431 de infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, dar şi 253 de infracţiuni de altă natură.

În Sibiu, doar 57 de permise reținute

PUBLICITATE

Dacă la nivel național rezultatele sunt impresionante, în județul Sibiu „capturile” polițiștilor de la rutieră au fost rezervate în ultima săptămână. Potrivit informațiilor transmise de Poliția Sibiu, în perioada 6 – 12 septembrie, au fost reținute 57 de permise de conducere. 11 dintre permise au fost suspendate pentru depăşiri neregulamentare, 9 pentru consum de alcool la volan, 7 pentru depăşirea limitei legale de viteză, iar alte 9 pentru neacordarea de prioritate pietonilor. De asemenea, 5 permise de conducere au fost reţinute pentru neacordarea de prioritate autoturismelor, evenimente din care au rezultat tamponări, 3 pentru depăşiri neregulamentare din care au rezultat tamponări, alte 9 permise pentru neprezentarea în termenul legal de 24 de ore la sediul poliţiei după implicarea într-un eveniment rutier din care au rezultat pagube materiale, 2 pentru nerespectarea semnalelor poliţiştilor şi câte un permis pentru circulaţie pe sens opus, respectiv unul pentru trecere pe culoarea roşie a semaforului.

De asemenea, la nivelul judeţului Sibiu au fost constatate 12 infracţiuni rutiere, au fost retrase 41 de certificate de înmatriculare şi au fost aplicate 522 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 182.000 de lei.

 

PUBLICITATE

PUBLICITATE
Comentează

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Eveniment

Un doctor în istorie tranșează conflictul statuii lui Brukenthal: „Unii s-au supărat aflând că i s-a făcut statuie în centrul Sibiului”

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Cătălin Borangic este dr. în istorie antică, arheolog, a studiat istoria și arheologia la București și la Alba Iulia și a scris numeroase cărți de specialitate, fiind cunoscut și pentru enciclopedia-dacica.ro, un site care tratează istoria României așa cum trebuie, dincolo de titluri bombastice și legende. Istoricul Cătălin Bornagic a intervenit acum, cu argumente, în povestea statui lui Brukenthal cu o poziție care poate ajuta pe mulți dintre cei care au fost surprinși de scandal și care nu sunt pregătiți să înțeleagă ce rol a avut baronul Samuel von Brukenthal în istoria Sibiului, în cea a României și, evident, în evoluția Transilvaniei.

„Unii s-au supărat aflând că baronului Samuel von Brukenthal i s-a făcut statuie în centrul Sibiului”, așa își începe textul, extrem de pedagogic, istoricul Cătălin Borangic, și continuă cu o explicație ceva mai lungă, dar ușor de citit, pentru cei care vor să afle mai multe pe acest subiect controversat.

PUBLICITATE
Catalin Borangic

„O să trecem peste câteva realizări și reforme iluministe ale baronului. De la el ni se trage buda din fundul curții, obligatorie în locul cufurelii pe unde se nimerea, implementarea cultivării unor plante noi (ex. cartoful, porumbul, cultivate experimental în grădinile sale și care au salvat de la foametea endemică satele de iobagi), faptul că regiunea a avut un muzeu cu trei ani înainte de deschiderea Luvrului, lăsat moștenire Transilvaniei etc etc.

În calitate de guvernator al Transilvaniei a avut ghinionul să administreze provincia în timpul răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan.

Ghinionul i-a fost cu atât mai mare cu cât  fusese un apropiat al împărătesei Maria Tereza, mama viitorului împărat Iosif al II-lea, care, din pricini pe care nu le știu, când a ajuns pe tron nu l-a plăcut deloc pe baronul sas.

PUBLICITATE

Motiv pentru care nici nu l-a lăsat să se ocupe de răscoală, ci a trimis trupele imperiale conduse de von Jankovich, un comisar aflat în serviciul direct al împăratului şi care nu dădea socoteală pentru acţiunile sale guvernatorului sau altcuiva.

Prin oameni de încredere, von Jankovich a negociat sumele pentru care moții i-au trădat, prins și predat autorităților pe capii răscoalei.

Câte 600 de ducați de aur și eliberarea din iobăgie a celor 7 moți.

PUBLICITATE

Aceștia au fost preotul Moise, fiul preotului, Moise cel tânăr, Ion Clisaru din Abrud, Ion, Todor şi gornicul Irimie Soil, Lazăr Latea, toţi din Cărpiniş, Todor şi Ion Holobut din Şasa-Lupşa, Todor Momen din Lupşa şi preotul Simion din Şasa-Lupşa.

Asta ca să știm despre ce vorbim.

Guvernatorului Brukenthal, răscoala i-a pus capăt carierei. Nici măcar n-a participat la sinistrul carnagiu al execuției, necum să fi avut ceva de zis sau făcut. Ordinele veniseră direct din cancelaria imperială, fără ca baronul să fie consultat sau întrebat ceva.

PUBLICITATE

Poate și pentru că anterior gestionase cam ineficient starea de tensiune preexistentă, nedorind să intre în conflict cu nobilimea maghiară. Căci este drept, valahii reprezentau o stare inferioară.

Brutalitatea execuției este asumată direct de către împărat, fapt ce dă mult de gândit istoricilor și acum, căci vorbim de iluministul Iosif al II-lea. Să fi fost ceva masonic la mijloc, Horea fiind și el mason, nu știu a zice.

Așa că acuzele la adresa baronului, aduse de unii pădureți, sunt nejustificate. Și chiar dacă a fost cu un pas înaintea vremurilor lui, a fost și un om al timpului său. Un timp în care românii erau considerați specie inferioară și multe dintre deciziile guvernatorului au favorizat sașii și aristocrația maghiară. Asta ca să mai temperăm și avântul ultra-europenilor care-i pupă soclul.

PUBLICITATE

Personajele istorice cărora li se ridică acum statui „beneficiază” de un tratament ceva mai nuanțat din partea noastră, căci suntem afectați, să nu zic infestați, de păguboasa ideologie a corectitudinii politice pe care o proiectăm în trecut. Și căreia i se opune tot o proiecție în trecut venită din partea naționaliștilor de peșteră.

Căci, deși oamenii trecutului au trăit cum le era lumea, imaginea despre ei este, din păcate, dependentă de cum înțelegem noi vremea lor.

Cine știe când, departe în viitor, vreun mecena ori vreun politruc zelos va decide că Iohannis are dreptul la statuie.

PUBLICITATE

Se va spune atunci că a fost ales președinte în ciuda faptului că fusese neamț, că a fost un stâlp al democrației, că sub el România a învins Valul 4 al pandemiei, că a organizat și administrat țara în momente de cumpănă și restriște.

N-am nici o tresărire că atunci se vor ridica împotrivă unii, alții, care vor zice că nu e a fost așa, că în realitate a fost mai mult plecat la schiat, prin concedii, că de fapt a păpușărit în folos propriu politica românească de la începutul secolului XXI, că a fost un mediocru și multe altele.

Tot atunci se va ridica altcineva care va zice că merită statuie, că a făcut și bune – a blocat odioasa Ordonanța 13, faptă legendară – și o fi făcut și rele, că a avut ghinion, dar a fost președintele României și face parte din istoria țării.

PUBLICITATE

Îi vor ridica au ba statuie nu știu, dar că se vor pizdui pe subiect sunt sigur.”

Am vorbit cu Cătălin Borangic pentru a afla ce l-a determinat să scrie povestea, una scrisă pe un ton relaxat, a baronului Brukenthal și a legitimității statuii sale. Mi-a spus că a scris-o „să le spun că aberează, să învețe lumea cum a fost, nu cum cred ei că a fost”. Și mai are o explicație pentru ceea ce se petrece:„Este reacția extremelor: unii huo, alții hăis și nimeni nu știe real decât să urle, nu și realitatea istorică. Și, mai ales, judecă faptele de atunci cu normele de acum, fie naționaliste, fie ultraprogresiste. Echilibru deloc.”

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Comunicate de presa

Cisnădioara, mai curată. O acțiune de curățenie organizată de membrii comunității

Publicitate

Publicat

pe

Membrii ai comunității Cisnădioara se adună din nou sâmbătă, 18 septembrie intre orele 09.00-11.00 pentru o nouă acțiune de curățenie a localității în care locuiesc.

Acestia s-au mobilizat si au organizat pe parcursul verii mai multe actiuni de curatenie a localitătii, au pus afise cu rugamintea pastrarii curateniei de catre turisti si au putut constata cu bucurie ca multi oameni sunt sensibili si raspund pozitiv indemnului de a-si strange gunoiul la plecare de la picnic/gratar.

PUBLICITATE

De această dată a venit rândul zonei denumite pe harta creata de localnici VALEA LUMINOASĂ, unde se va curata vechea groapa de gunoi a satului de pe strada Raului (loc intalnire podul de la intersectia strazilor Raului cu valea Argintului ) si de asemenea, o altă echipa va curata drumul din padurea spre Cisnadioara (loc intalnire statia de autobuz de la intrarea pe str.Marului – strada cu Apfelhaus).

Avand in vedere ca acest drum este parcurs nu doar de membrii comunitatii ci si de turisti, biciclisti iubitori de natura si frumos, facem apel la cei care doresc sa participe sa ni se alature. Contributia fiecaruia conteaza!

Principiul dupa care ne-am ghidat la toate actiunile organizate pana acum a fost ”nu exista vremea rea ci doar imbracamintea nepotrivita”!

PUBLICITATE

Cine doreste sa participe e asteptat! Sacii, manusile sunt asigurate de primaria Cisnadie si de asemenea, Soma va ridica sacii stransi la finalul actiunii.

WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (1)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (3)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (4)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (7)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (6)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (5)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59 (2)
WhatsApp Image 2021-09-17 at 10.55.59

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Comunicate de presa

Astra Film Festival 2021 și-a desemnat câștigătorii

Publicitate

Publicat

pe

Noi împotriva noastră (Andra Tarara, România), Creșa de noapte (Moumouni Sanou, Burkina Faso), Năvala lupilor (Martin Páv, Cehia)

și Senza Latte (Lidia Ilie, România), marii câștigători ai AFF2021.

PUBLICITATE

Cei mai buni regizori: Olga Lucovnicova („Nanu Tudor”) – Secțiunea România

și Maja Novaković („Și apoi se lasă seara”) – Secțiunea DocSchool

Zece premii au fost acordate la Astra Film Festival la capătul a opt zile în care spectatorii au avut prilejul să participe la 200 de evenimente culturale. Juriul, alcătuit din personalități culturale din România și din străinătate, a avut de evaluat 41 de filme înscrise în cele patru secțiuni competiționale – majoritatea prezentate la Sibiu în premieră mondială sau națională. Cel mai bun film al Secțiunii România a fost considerat „Noi împotriva noastră (regia Andra Tarara – România, 2021). Premiul pentru Cel mai bun regizor al Secțiunii România i-a fost acordat Olgăi Lucovnicova autoarea filmului „Nanu Tudor(Belgia, Ungaria, Portugalia – 2021). Cel mai bun documentar al Secțiunii Voci emergente ale documentarului a fost acordat unei producții din Burkina Faso, „Creșa de noapte” (regia Moumouni Sanou, 2021). Cel mai bun documentar al Secțiunii Europa Centrală și de Est fost considerat „Năvala lupilor” (regia Martin Páv – Republica Cehia, 2021). Producția „Senza Latte (regia Lidia Ilie – România, 2021) a fost considerată cel mai bun documentar al Secțiunii DocSchool.

PUBLICITATE

Cea de a 28-a ediție a festivalului Astra Film Sibiu va rămâne în memoria participanților datorită calității filmelor și a discuțiilor generate de acestea, datorită temelor abordate, de cea mai mare importanță pentru vremurile pe care le trăim și datorită mesajelor transmise prin proiecțiile din cadrul programului special Bărcile de salvare și a campaniilor Ride-in @AFF, respectiv Oameni și Urși.

Am ajuns la capătul unui șir de proiecții pe ecranele Astra, proiecții printre mori de vânt, dezbateri, concerte și evenimente speciale. Le suntem recunoscători membrilor juriului, care s-au alăturat eforturilor noastre de a evalua filmele acestei ediții, una în care sclipește măiestria meseriei de documentarist, și le mulțumesc tuturor invitaților din industria filmului, care au contribuit esențial la succesul programul DokTank, ajutând tinerii documentariști să dezvolte proiecte noi de filme non-ficțiune, și transmițând tainele meseriei către noi generații de documentariști”, a declarat Dumitru Budrala, directorul-fondator al festivalului Astra Film Sibiu.

Secțiunea România, două premii și o mențiune specială

PUBLICITATE

Cel mai bun film al Secțiunii România a fost considerat „Noi împotriva noastră (regia Andra Tarara – România, 2021). Juriul a apreciat „colaborarea dintre doi cineaști aparținând unor generații diferite și modul în care cei doi au găsit calea comună de comunicare prin intermediul limbajului cinematografic” precum și „autenticitatea dialogului lor despre maladia care a afectat viețile amândurora”.

Premiul pentru Cel mai bun regizor al Secțiunii România i-a fost acordat Olgăi Lucovnicova autoarea filmului “Nanu Tudor(Belgia, Ungaria, Portugalia – 2021), „pentru modul organic în care pătrunde cu camera în propriile amintiri din copilărie și relația traumatică cu unchiul ei. Prin planuri apropiate suprapuse pe imaginile unui trecut idilic doar în aparență, înțelegem semnificația șocantă a dialogului dintre autoare și cel care i-a marcat copilăria”.

Juriul a acordat de asemenea o Mențiune specială filmului “Spioni de ocazie (regia Oana Giurgiu – România, 2021), „pentru originalitatea cu care regizoarea reconstituie un capitol necunoscut din cel de-al Doilea Război Mondial, împletind poveștile personale cu contextul istoric la scară largă”. „Prin dezvăluirea faptelor unui grup de voluntari, regizoarea vorbește despre curajul și idealismul fără de care actele de eroism nu s-ar întâmpla”, mai spun cei trei membri ai juriului (Dimitris Kerkones – programator la Thessaloniki International Film Festival; Cecilia Felméri – regizoare și profesoară la la Facultatea de Regie a Universităţii Sapientia din Cluj; Costi Rogozanu – scriitor și  jurnalist).

PUBLICITATE

Secțiunea Voci emergente ale documentarului. Marele premiu merge în Burkina Faso

Cel mai bun documentar al Secțiunii Voci emergente ale documentarului a fost acordat unei producții din Burkina Faso, „Creșa de noapte” (regia Moumouni Sanou, 2021).

Motivația juriului: „Un documentar extrem de bine realizat de către un regizor african aflat la început de carieră, ce ne permite să privim la o realitate foarte îndepărtată și, în același timp, apropiată nouă, aceea a post-colonialismului; o realitate portretizată cu multă onestitate, sensibilitate și compasiune – fără intervenții perceptibile din partea regizorului sau a camerei. Profilul secțiunii, care e dedicată cineaștilor aflați la început de drum, este un argument în plus pentru acordarea acestui premiu unui film de debut, încurajându-l pe autorul lui să aducă în continuare pe ecran povești unice și convingătoare”.

PUBLICITATE

A fost acordată și o Mențiune specială filmului „Pentru confortul și siguranța dumneavoastră (regia Frédéric Mainçon – Franța, 2021), datorită subiectului original „care nu a mai fost abordat până acum și pentru modul în care filmul a reușit să dea glas fețelor nevăzute care ne păzesc muzeele. Nu în ultimul rând, am apreciat contrastul dintre obiectele de artă contemporană și poveștile semnificative ale oamenilor care le păzesc pe ele și pe noi”, au transmis membrii juriului (Laura Mușat –producător de film, redactor șef Films in Frame, fondatoarea ADFR; Ana Grgic – cercetătoare specializată în cinematografia balcanică și est-europeană; Mihai Andrei Leaha – cercetător audio-vizual, antropolog, cineast și educator, care trăiește în Brazilia).

Două premii la Secțiunea Europa Centrală și de Est

Cel mai bun documentar al Secțiunii Europa Centrală și de Est fost considerat „Năvala lupilor” (regia Martin Páv – Republica Cehia, 2021).  Motivația juriului: „Martin Pav crează cu abilitate o poveste care explorează temele schimbărilor ecologice și de mediu, neîncrederea față de cei din afară și modul în care opiniile polarizate și punctele de vedere fixiste subminează șansele de înțelegere și colaborare (…) Filmul este o piesă reușită de cinema documentar realizat de un talentat pe teme relevante pentru lumea contemporană din Europa Centrală și de Est și de pretutindeni”.

PUBLICITATE

Filmul „Fac ce vreau în mănăstirea mea (regia Ivana Marinić Kragić – Serbia, Croația, 2021) a primit Mențiune specială deoarece „trunde într-o lume ascunsă în spatele unei așa-zise normalități și scoate la lumină o realitate despre care nu se vorbește: poveștile de dragoste dintre călugărițe. Autoarea îmbină cu creativitate elemente proprii filmului de ficțiune și de animație în firul narativ documentar”.

Juriul secțiunii Europa Centrală și de Est a fost alcătuit din Joan Gonzàlez – Director DocsBarcelona, producător executiv, cineast și editor; Smith Shane – Director de programe la festivalul Hot Docs; Constantin Pârvulescu – cercetător principal în studii de film și media la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

Filme promițătoare la Secțiunea DocSchool. Trei dintre ele au fost premiate

PUBLICITATE

Producția „Senza Latte (regia Lidia Ilie – România, 2021) a fost considerată cel mai bun documentar al Secțiunii DocSchool. „Am apreciat simplitatea, sentimentul de intimitate și creativitatea narațiunii unei povești cu multe straturi și generații. Povestea surprinde costul emoțional al migrației în Uniunea Europeană și se construiește în jurul inevitabilității schimbării”, se arată în motivația juriului.

Premiul pentru Cel mai bun regizor al Secțiunii DocSchool i-a fost acordat regizoarei  Maja Novaković – „Și apoi se lasă seara (Serbia, Bosnia, 2021). „Juriul acordă premiul de regie unui film observațional ce surprinde într-un stil cinematografic remarcabil o relație plină de tandrețe care există undeva în afara timpului. Juriul a apreciat modul în care autoarea folosește mici detalii și gesturi pentru a spune o poveste despre singurătate și despre conectarea la natură”, au transmis membrii juriului.

La Secțiunea DocSchool a fost acordată și o Mențiune specială filmului „Unde luminoase (regia Samuel N. Schwarz – Germania, 2021). „Filmul pătrunde în lumea nevăzătorilor într-o formă vizuală imaginativă, deschizând calea către un nou mod de a explora lumea”, este motivația celor trei membri ai juriului (Monica Sebestyen –  producătoare, directoare Cinema ARTA Cluj, cofondatoare și co-directoare a UrbanEye Film Festival; Letenyei László – producător de film și profesor de antropologie culturală și vizuală la Budapest Business School; Liviu Tipuriță – regizor și producător de film in Marea Britanie).

PUBLICITATE

Mesaj puternic pentru responsabilitate

La eveniment a fost prezentă și Alexandra-Maria Bocșe, Consilier se Stat-Departamentul Climă și Sustenabilitate, care a înmânat diploma de Înalt Patronaj acordată Astra Film Festival. Diploma a fost ridicată de Csilla Kato, Directorul artistic al Festivalului.

Cel mai importanta eveniment cinematografic al toamnei s-a încheiat cu un mesaj puternic pentru responsabilitate față de planeta Pământ, idee care s-a reflectat într-una dintre temele principale ale festivalului – Alerta de Colaps Climatic. Mesajul a fost transmis prin programul special Bărcile de salvare și prin campaniile Oameni și Urși, respectiv Ride-in @AFF (500 de persoane au răspuns invitației organizatorilor și au venit cu bicicleta la proiecțiile de film).

PUBLICITATE

Astra Film Festival nu se termină însă aici. Până în data de 19 septembrie, ora 23:59, AFF Online prezintă 43 de titluri din selecția oficială. Program și bilete, aici: https://www.astrafilm.ro/ro/despre-aff-online

Organizat de: Astra Film, CNM Astra și Fundația Astra Film

Cu sprijinul: Consiliul Județean Sibiu, Ministerul Culturii, Centrul Național al Cinematografiei, Consulatul Republicii Federale Germania la Sibiu, Forumul Cultural Austriac, Uniunea Cineaștilor

PUBLICITATE

Cofinanțat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu și de Uniunea Europeană prin Programul Europa Creativă   Astra Film Festival se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.  Sponsori: HBO, Cinelabs, Ursus, DPD România, NOD, Refresh

Parteneri media: TV5 Monde, Rock FM, Radio România Cultural, RFI România, Hotnews, News.ro, Newsweek, Spotmedia, Avantaje, Liternet, Cineuropa, Film New Europe, Movienews, All About Romanian Cinema, Films in frame, Turnul sfatului, Sibiu 100%, Tribuna, Ora de Sibiu, Știri de Sibiu, Capital cultural, Zile și nopți, Revista Transilvania, Hermanstaedter Zeitung

Partener de comunicare: PiArt Vision

PUBLICITATE
4
3
2

CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE