Connect with us

Produs în Sibiu

Povestea baciului Ilie Cerciu: rețeta brânzei de burduf, viața la stână și orele de mers prin munți, spre casă

Andra Marinescu

Publicat

pe

La aproape 1.800 metri altitudine, natura prinde aripi și poveștile reale sunt parcă desprinse din basme. Cântecul păsărilor, susurul apei împletit cu verdele brazilor, peste care se aude glasul a sute de oi la răsărit “sună” ireal pentru a fi trăite la nesfârșit, în fiecare zi. Acest lucru este posibil pentru ciobani, o meserie aparte, practicată doar de cei care poartă în suflet dragostea pentru tradiție și oierit.

Personajul principal al poveștii noastre de astăzi este Ilie Cerciu, din Râu Sadului, cel căruia i-am trecut pragul, recent, datorită campaniei noastre “Produs în Sibiu“, pentru a ne desluși câteva dintre tainele brânzei de burduf, pregătită cu trudă și pasiune la stâna pe care o are pe munte, în Vârful Panta.

PUBLICITATE

O astfel de experiență pe munte, într-un cadru tradițional, nu poate începe mai târziu de răsăritul soarelui. Am pornit la drum, zilele trecute, alături de echipa “Produs în Sibiu” la o oră la care luna își făcea de cap fastuoasă pe cer. “Înarmați” cu toate cele necesare, cu apă, sandvișuri și bună dispoziție, am parcurs cei câțiva kilometri până la Râu Sadului povestind despre aventura ce avea să înceapă în doar câteva clipe. Cele aproape 30 de minute au trecut iute, iar nerăbdarea de a descoperi viața ciobănească m-a făcut să mă gândesc că cei 13 kilometri o să “zboare” imediat. Nu știam, însă, că această distanță o să se transforme în aproape două ore de mers cu o mașină de teren, pentru că stâna lui Ilie Cerciu se află la circa 1.800 metri altitudine. Astfel, din centrul satului, am pornit la drum alături de Daniel Minea, primarul comunei Râu Sadului, care ne-a fost și ghid în această experiență.

Am străbătut văi de poveste, peisaje de basm și alături ne-a fost, în tot acest traseu, verdele crud al munților. La stână, am fost întâmpinați de Fetița și cei zece “Bălani”, așa cum îi numesc ciobanii de aici pe câinii care apără oile. Păreau fioroși, ceea ce ne-a făcut să întârziem cu coborâtul din mașină, dar Ilie Cerciu le-a tradus, cumva, că suntem oameni de bună credință. Și s-au potolit, drept pentru care, după doar câteva minut,e am devenit cei mai buni prieteni.

Ceasul bătea aproape ora 6

PUBLICITATE

… când baciul Ilie Cerciu și ciobanul său, Vasile, au anunțat că trebuie să mulgă oile, pentru ca animalele să plece la păscut. “Haideți că avem treabă! Aici nu se stă!”, ne spune baciul, zâmbind și mergând direct în staul pentru a-și începe treaba. Cei doi nu sunt singuri, Vasi, un copil de aproape 11 anișori, fiindu-le de mare ajutor când vine vorba despre oierit. Am aflat că vrea să ducă mai departe tradiția familiei, pentru că tatăl său a fost cioban. Totodată, mai are un gând: să își cumpere un telefon mobil. “Poate reușesc să strâng bani să îmi iau unul. Să mă joc, să mă uit pe Internet”, spune Vasi.

După mulsul oilor, ciobanul Vasile se pregătește să plece cu ele pe plaiurile apropiate. Are un chip ce duce imediat cu gândul la tradiție, la rustic și frumusețea țăranului autohton. Intru în vorbă cu el și prima curiozitate a mea se leagă de viața la stână. “Vă place?”, întreb. “Foarte bună viața la stână! E frumoasă! Mă culc pe la 10-11, mă trezesc la 3. Prima zi e mai grea, dar apoi te înveți!”, spune ciobanul.

Zilele petrecute cu oile trec repede, mai spune nea Vasile. Mioarele sunt ascultătoare și înțeleg orice gest al ciobanului. “Sunt cuminți, ascultătoare! Că doar sunt crescute de mine! Un cioban trebuie să se priceapă la oi, să fie răbdător, calm și să știe cum să vorbească cu ele!”, încheie ciobanul, plecând cu sutele de oi și cei zece “Bălani”, în frunte cu Fetița.

PUBLICITATE

Ciobănia, moștenire de familie

După ce oile au plecat, baciul Ilie Cerciu se mută cu treaba în stână. Prima imagine pe care o am când îi trec pragul este cea a ceaunului cu omletă și mămăligă, din care ne invită să gustăm. “Asta e mâncarea noastră!”, spune baciul.

Dacă nea Vasile este cu oile prin munți, baciul trebuie să facă brânza.

PUBLICITATE

“Prima dată mulgem oile, după care se strecoară laptele, îi dăm cheagul… Lăsăm o oră- o oră și un sfert. Dacă îl lăsăm prea mult, nu mai iese brânza care ar trebui. Apoi îl zdrobim și îl lăsăm zece minute să se așeze. E gras oricum, dar din iulie, august, devine mai gras. Ajută grăsimea la brânză, că dacă e mai grasă e mai bună, mai dulce, are alt gust. Aia e brânză de munte! Laptele e gras aici! Altfel, ar face toți brânză. Brânza originală de munte e cea… de la munte”, povestește baciul.

După ce a terminat de făcut brânza, baciul se apucă de gătit. “Că vine ciobanul și trebuie să mănânce!”, adaugă Ilie Cerciu, spunând că în jurul orei 17 oile se întorc la stână.

Când i se încheie rândul la stână, pleacă acasă, în Râu Sadului, pe jos. Străbate munții la pas, avându însoțitor doar calul pe care așează desagii cu brânza de burduf. Până în sat, face aproape șase ore. “Dar e frumos!”, adugă baciul.

PUBLICITATE

Și îl lăsăm să își continue treburile, pentru că “aici muncim întruna. Nu e de stat!”, după cum adaugă baciul. Ei bine, noi ne întoarcem cu mașina spre casă. Mai rapid, dar cu o experiență de neuitat în suflet.

Brânza de burduf realizată de Ilie Cerciu este cunoscută în Mărginimea Sibiului și nu numai, iar cei care vor să-i guste produsul pregătit la 1.800 de metri altitudine pot să îl caute pe pagina de Facebook Ilie Cerciu, la numărul de telefon 0737081599 sau în satul natal al acestuia, pentru că toată lumea îl cunoaște.

Lista cu producători Brânză de Burduf de munte:

PUBLICITATE


Cerciu Ilie
Cerciu Rusalim
Blezu Mihai Bucur
Răduț Ion Mihai
Cerciu Nelu Iulian
Poplăcean Nicolae
Cândea Georgeta

PUBLICITATE

Produs în Sibiu

Colour Sense: mâinile care creează artă, o afacere născută dintr-o pasiune descoperită din întâmplare

Publicitate

Publicat

pe

Pentru Adela Masca, pasiunea de a picta hainele a devenit o afacere veritabilă. Încercând mai multe job-uri care nu i se potriveau, aceasta și-a dat seama că trebuie să își ducă pasiunea la un nou nivel și să picteze haine și pentru cei din jur.

Colour Sense a luat naștere în urmă cu trei ani, când Adela Masca e decis ca pasiunea sa să se transforme în afacere. Dacă începutul în acest domeniu a fost unul timid, evoluția sa este una de invidiat. Adela și-a descoperit pasiunea pentru pictat în urmă cu șase ani, când și-a decorat primul tricou, iar de atunci a continuat să picteze tricourile celor apropiați, ajungând ca acum să le comercializeze.

Chiar dacă pare că s-a născut să fie în acest domeniu, antreprenoarea a încercat și alte lucruri până și-a găsit marea pasiune. Aceasta a practicat timp de opt ani gimnastică de performanță, ceea ce a făcut-o să neglijeze unele materii la școală, precum muzica și desenul, de la care era scutită. A ales să își continue studiile urmând dreptul, dar și-a dat seama după câțiva ani lucrând în domeniu că acesta nu i se potrivește. După ce a încercat câteva job-uri a ales să schimbe ceva în viața sa profesională.

“Practicând gimnastică de performanță, nu am făcut orele de educație fizică la școală, muzică sau cele de desen. Din acest motiv eu nu am știut că am o înclinație spre desen și că este atât de plăcut sau că îmi voi câștiga existența din asta”, a declarat Adela Masca.

Și-a îndreptat atenția către un domeniu apropiat de cel a creației și anume designul interior. A început să urmeze câteva cursuri de design interior, însă aceasta alegea să își deseneze proiectele, nu să le facă în programele de simulare 3D pe care trebuie să le utilizeze. Acesta a fost momentul în care și-a dat seama că poate desena cu ușurință, iar din mâinile sale iasă o artă desăvârșită. Adela nu s-a oprit aici și a urmat și câteva cursuri de pictură pentru a-și îmbunătății tehnica, iar de aici a început pentru prima dată să își expună picturile publicului larg.

Prima apariție la o expoziție

654e39e3-c9d3-4d90-a904-95358015d9bd
t5
3
3-2
414b26e7-3328-4c41-851f-d5d06d7336f4
ac84a7e3-953c-4eaa-a93b-d74240fdb9a6
5f13ad35-790f-4744-ad8b-2be4926ec53b
7c13ee01-022f-45a4-9279-6db902d6f96b
7ded54f0-5477-4503-8092-646876701506
53cad611-9a69-4be3-add7-bee58cf97866
a837c689-f2e5-4741-b8fa-1abf5ab758e1
d178fa6c-37ad-4c5f-8b51-52c58dcd12f2

Prima sa apariție publică a fost la o expoziție de produse hand-made, unde a participat timidă. Ziua aceea a fost una încurajatoare pentru viitoarea afacere, plecând de acolo cu majoritatea tricourilor vândute, spre surprinderea ei. ”Este o plăcere imensă când vin oamenii să le probeze și pleacă purtându-le”, completează aceasta. Chiar dacă are o afacere născută din pasiune, începuturile nu au fost ușoare.

“La început a fost mai greu, deoarece nu achiziționasem o imprimantă și aveam nevoie de colaborări. Astfel timpul de livrare al comenzilor creștea și nu este cel mai plăcut mod de a lucra, tocmai din acest motiv am decis că este mult mai bine să achiziționăm și noi una”, a declarat Adela despre începuturile afacerii.

Pentru că nu face față comenzilor, Adela a achiziționat și o imprimantă cu ajutorul căreia reușește să transpună pe haine mult mai ușor desenele sale. Printre lucrurile pe care aceasta le crează găsim haine de diferite feluri, sacoșe, eșarfe și speră ca în viitor să se dezvolte pictând încălțăminte și alte accesorii.

“Stilul este un mod de a spune cine ești fără să spui absolut nimic”

Așa cum declară aceasta, creațiile ei se adresează publicului larg. Adela povestește entuziasmată cum unii clienții revin adeseori să achiziționeze haine de la ea și cum o parte dintre ei au devenit chiar clienți fideli. Ghidându-se după acest motto, antreprenoarea îmbracă mulți oameni în creațiile sale.

“Prețurile sunt decente pentru toate categoriile sociale, nu fac haine doar pentru anumite persoane, vreau să fie accesibile pentru oricine ne alege. Tocmai din acest motiv îmi doresc ca produsele să fie diferite și să se potrivească oamenilor interesați de produsele hand-made”.

Antreprenoarea nu își dorește totuși să se oprească aici, visând ca produsele ei să ajungă pe rafturile mai multor magazine din țară. Tocmai din acest motiv nu a stat pe gânduri, iar hainele sale se pot găsi în Cluj și speră ca până la sfârșitul anului și în Timișoara.

Creațiile Adelei Masca se pot vedea printr-o căutare rapidă a site-ului unde aceasta le expune. Antreprenoarea poate fi contactată pentru comenzi sunând la numărul de telefon40 757 897 804 – Adela sau prin intermediul adresei de mail contact@coloursense.ro .

infinit
c5
c6
d0062352-af0a-4775-8ba9-2a0b47a18655
mkp1
t1
t4
v2
v6

CITEȘTE MAI MULT

Produs în Sibiu

Lupta generației noastre: construim o comunitate din inimi & creiere

Publicitate

Publicat

pe

Un articol de Radu Vancu

O naţiune, spunea cu un secol în urmă Max Weber, e o comunitate de memorie și de sentiment. Azi se vorbește tot mai apăsat despre o epocă post-naţională sau trans-naţională, cu graniţe din ce în ce mai fluide, dar ideea lui Weber e deopotrivă la fel de admirabilă și de imperativă: e nevoie să devenim o comunitate de memorie și de sentiment. Dincolo de graniţe, dincolo de limitele inevitabile care ne despart, e nevoie tot mai urgentă să construim o memorie colectivă în care să ne recunoaștem cu toţii memoriile individuale. Și, de asemenea, să metabolizăm emoţiile colective ale lumii într-o naraţiune afectivă în care să ne recunoaștem ca personaje.

Spus mai simplu, trebuie să construim un creier colectiv al planetei – și o inimă colectivă a ei.

Arta e, probabil, cel mai eficient neurotransmiţător al acestui creier colectiv – și cel mai empatic vasodilatator al acestei inimi colective. La Sibiu, asta s-a văzut prin efectul extraordinar pe care festivaluri precum ASTRA Film Fest sau FITS l-au avut, și continuă să-l aibă, în crearea unei comunităţi. Sibiul e o comunitate și pentru că inima noastră colectivă, creierul nostru colectiv sunt alimentate, de peste două decenii, de imagini umane aduse aici de aceste două admirabile festivaluri care au agregat Sibiul într-o comunitate de inimi & creiere şi care au schimbat, odată cu inimile & creierele noastre, Sibiul însuși.

Schimbare e, de altfel, unul dintre cele mai uzate, și abuzate, cuvinte de pe pla- netă. Și la nivel politic (absolut toţi politicienii pretind că ei sunt “schimbarea”), și la nivel economic, și la nivel artistic, și la nivel climatic – oriunde ne-am uita, cuvântul de ordine e schimbarea. E de înţeles – suntem în miezul unei triple revoluţii: tehnologice (intrăm din Galaxia Gutenberg în Galaxia Zuckerberg), climatice (am pășit hotărât în Antropocen, această eră geologică a unei planete desfigurate de om; am pus Pământul în situaţia de a se lupta pentru supravieţuire) și politice (democraţia e ea însăși în plină luptă pentru supravieţuire). ASTRA Film a răspuns, așadar, spiritului imediat al timpului construind o ediţie care să documenteze exact modurile în care se produce această schimbare. Să ne schimbăm inimile & creierele – astfel încât ele să devină cu adevărat o comunitate. Asta mi se pare că e, de fapt, lupta generaţiei noastre – și, deopotrivă, a generaţiei următoare. Oricât ar părea de idealist, e singurul mod concret în care putem să ne adaptăm triplei schimbări pe care o traversăm.

Inimile & creierele noastre devenite comunitate: iată singurele instrumente concrete care pot face Pământul să supravieţuiască.

91b634d3-d5f7-4690-8e4f-2e71531c8202
banner-AFF2021_300x250px
Radu Vancu

 

CITEȘTE MAI MULT

Produs în Sibiu

Gorgandin, vinurile nobile din Apold și povestea unui vis îndeplinit de familie

Andra Marinescu

Publicat

pe

Poarta de sud-vest a Podișului Transilvaniei este recunoscută încă de acum sute de ani drept o zonă viticolă. Astăzi, tradiția este dusă mai departe de Gorgandin, vinul creat în podgoria Apold. La originea poveștii acestor vinuri stă un vis al unui om ce nu mai e printre noi, dar care a fost dus la îndeplinire de către familia sa. Mioara Barbu, sora celui care a plantat vița-de-vie din această zonă, familia ei și fratele său Mircea au transformat o dorință în realitate, iar astăzi mii de oameni se bucură de vinuri nobile, ce ajung în toată țara și nu numai.

Renașterea vinurilor de Apold a avut loc în 2007, an în care a fost inițiat un proiect de reînființare a plantației de vie. “Povestea are la bază o situație tristă. Fratele meu cel mare, Milucu, a plantat această vie. El, printr-un eveniment nefericit, a decedat. Și noi am rămas cu via. Rămânând cu via, a trebuit să ne ocupăm de ea, pentru că a fost concepută pe un program de reconversie. Trebuia să continuăm acest program, pentru că a fost supravegheat zece ani, până în 2018. Atunci, împreună cu celălalt frate al meu și familia a trebuit să intrăm în această poveste a viei despre care nu știam nimic la început. Ne-am trezit cu toții că noi cultivăm viță-de-vie. Erau 62 de hectare plantate și ne-am apucat de muncă. Nu știam în ce am intrat, a fost foarte greu, nu aveam pregătirea necesară, cunoștințele… A trebuit să o luăm de la zero, să învățăm, să ne căutăm oamenii care aveau toată baza și materialele necesare pentru a putea merge mai departe. Ne-am prins, astfel, în visul fratelui meu și am încercat să îl îndeplinim”, povestește Mioara Barbu.

Antreprenorul local mărturisește că, dacă la început a fost greu, odată cu trecerea anilor a început să se îndrăgostească de vița-de-vie. Mioara Barbu spune că vedea via ca pe un copil. “Am crescut odată cu ea. Era ca un copil care creștea și ne învăța ce trebuie să facem împreună”, spune aceasta.

Își amintește că în 2016 recolta a fost una bogată. Împreună cu familia, a reușit să facă, în acel an, un vin tradițional, din struguri zdrobiți cu teascul, “așa cum făcea tata în curte”, după cum mărturisește. Acel vin, mai adaugă aceasta, ieșise foarte aromat, cantitatea mică de struguri folosită fiind de bun augur.

Ulterior, antreprenorii au închiriat o cramă și au început să vinifice la nivel mai înalt, ieșind, cu pași timizi, pe piață.

Această reușită a venit, însă, cu o dilemă: ce nume va purta vinul produs la Apold? Ei bine, dealurile pe care se întinde plantația se numesc Fața Mare (unde sunt 32 de hectare de viță-de-vie) și Gorgan (unde sunt găzduite 30 ha). Dintr-un joc de cuvinte ce îmbină denumirea celui de-al doilea deal și termenul “vin”, le-a ieșit “Gorgandin”.

Apoi, au trebuit să își aleagă etichetele pentru cele cinci soiuri ale vinului. “Fiul nostru cel mare are o prietenă designer, franțuzoaică din Bordeaux căsătorită în România. A venit în vie și a rămas îndrăgostită de acest peisaj. A văzut și animalele ce trăiesc acolo și a spus că va personaliza fiecare soi cu câte un animal. Astfel, am ajuns la eticheta de astăzi. Dacă punem sticlele apropiate, vom vedea dealul de la Apold și animăluțele sale, printre care căprioara, șoricelul, viespea și cucuveaua”, povestește Mioara Barbu.

Echipa, secretul unei reușite

Aceasta mărturisește că secretul unei afaceri de succes este echipa. Cu toate acestea, nu a găsit localnici care să se alăture acestui proiect, astfel că angajații Gorgandin au provenit din sudul țării. Aceștia veneau în perioada februarie – noiembrie pentru a avea grijă de vie.

Pentru că lucrurile începuseră să fie din ce în ce mai grele, anul trecut Gorgandin a vândut plantația de la Apold. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca a fost cea care a cumpărat cele 62 de hectare, pentru a le fi de ajutor studenților să facă cercetări.

“Universitatea a vrut să cumpere pentru a face un fel de institut de cercetare acolo. Noi am considerat că, prin această vânzare, înnobilăm via și facem un lucru grozav pentru fratele nostru. E ceva mai mult decât am fi putut face noi. Am înțeles că studenții vor planta și alte soiuri, pentru a realiza mai multe lucrări de cercetare. Noi vom produce vinuri în continuare, vom cumpăra de la Universitate strugurii, pentru că așa a fost înțelegerea”, spune Mioara Barbu, adăugând că, deși a fost o decizie grea, consideră că e o hotărâre înțeleaptă: “Via este extraordinară. Te îndrăgostești dacă stai în ea… Noi suferim după ea, dar în viață trebuie să iei și decizii cu părere de rău. Ne era prea greu să avem grijă și de vie și să producem și vin…”.

Cum a fost 2020

În ceea ce privește anul trecut, când pandemia de coronavirus a afectat numeroase sectoare, la Gorgandin aceasta a venit cu o scădere a vânzărilor în domeniul HoReCa, dar cu o creștere în mediul online și în rândul persoanelor fizice. “Am avut multe comenzi de la persoane fizice. Mergeam la domiciliul lor pentru a le livra vinurile”, spun reprezentanții Gorgandin.

Vinurile Gorgandin pot fi cumpărate atât din magazinul de pe strada Bielz nr. 6, deschis de luni până vineri între orele 8 – 16, precum și online, de pe site-ul oficial www.gorgandin.ro. De asemenea, informații suplimentare și detalii despre livrare (chiar și în weekend) se pot obține apelând numărul de telefon 0722310006.

Alte recomandări: 

Vinăria SA

gorgandin (1)
gorgandin (7)
gorgandin (6)
gorgandin (5)
gorgandin (4)
gorgandin (3)
gorgandin (2)

CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE