Connect with us

Economie

Prim-ministrul Cîțu explică: „Bugetul Ministerului Sănătății este mai mare decât anul trecut”

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Premierul Florin Cîțu a oferit explicații pe marginea acuzațiilor potrivit cărora bugetul Sănătății este mai mic anul acesta decât anul trecut. El spune că „e un fake news”, pentru că bugetul este mai mare, nu mai mic.

„Toate aceste discuții sunt pentru că oamenii nu știu să citească un buget sau vor să facă scandal”, a spus Florin Cîțu jurnaliștilor, precizând că nu există tensiuni în coaliția de guvernare pe această temă.

​„Bugetul Ministerului Sănătății este mai mare decât anul trecut. Anul trecut a fost an de pandemie, dacă într-un an normal avem mai mult decât într-un an de pandemie, înseamnă că banii sunt acolo. Uitați-vă sunt 11,4 miliarde mai mulți”, a spus Cîțu. El susține că minsitrul Sănătății, Vlad Voculescu, nu i s-a plâns din cauza bugetului.

PUBLICITATE

Și ministrul Finanțelor a explciat în termeni asemănători comparația celor două bugete. De fapt, scăderea despre care s-a scris a fost făcută pe bugetul de execuție al Sănătății, care a cuprins toate rectificările generate de plățile legate de pandemie.

“Aparent e o scădere, pentru că de fapt, dacă ne raportăm la bugetul anului 2019, e o creştere. Aici ce a scăzut: subvenţia de echilibrare, iar subvenţia de echilibrare la Casă de la 9 la 6 miliarde scade, în condiţiile în care Casa, în acest an în care ne revenim, va avea o colectare a contribuţiilor mult mai bună. Deci, ca atare, 6 miliarde va fi subvenţia de echilibrare şi va fi cu un miliard mai mare decât subvenţia de echilibrare din 2019 pe care îl luăm ca an de referinţă pentru un an normal”, a explicat Alexandru Nazare. El a mai transmis că toate cheltuielile cu nbunuri și servicii medicale cresc, cu 2% față de anul trecut. Singurele sume care se modifică sunt cele de la subvenția pentru echilibrare, dar și cele pentru concediile medicale, unde situația s-a schimbat radical. „Acolo facem o economie de 700 milioane de lei, aceasta este explicația”.

PUBLICITATE

Economie

Noi investiții imobiliare în Sibiu: cartier nou în vestul orașului și mall în Cisnădie

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Unul dintre investitorii în parcuri industriale din România, care are sediul principal în Sibiu, a anunțat că a vândut o parte din portofoliul de parcuri și va investi în spații rezidențiale, inclusiv în Sibiu.

Dezvoltatorul imobiliar Zacaria, care are sediul în Sibiu, a anunțat că a vândut patru parcuri logistice către unul dintre competitori, CTP, urmând ca fondurile obținute să fie reinvestite în spații rezidențiale, dar și comerciale.

„În ceea ce privește planurile noastre imediate, vom continua dezvoltarea de noi parcuri industriale, în primă fază în Sibiu și Pitești și, mai mult, vom accelera construcția ansamblurilor rezidențiale, având deja câteva terenuri pregătite. În același timp, infuzia de capital va fi direcționată și către noi linii de business pe care dorim să le deschidem în România, îndeosebi în sectorul de retail”, a declarat Jonathan Scifo Diamantino, CEO Zacaria.

PUBLICITATE

Compania a îânceput să deruleze mai multe investiții, între care una în Sibiu, într-un proiect rezidențial. „În ultimele luni am lucrat intens pentru a putea demara cât mai rapid trei proiecte rezidențiale, în Sibiu, Craiova și București. Eforturile au dat rezultate și suntem încântați că putem începe lucrările în perioada imediat următoare, astfel că vom scoate pe piață aproximativ 550 de apartamente la standardul de calitate demonstrat deja prin proiectele anterioare”, a mai spus șeful companiei.

Oficialul companiei mai spune că în ultimele luni s-a lucrat la trei proiecte rezidențiale care ar urma să fie demarate la Sibiu, Craiova și București. Dezvoltatorul va scoaste pe piață circa 500 de noi locuințe în perioada imediat următoare.

Proiectul din Sibiu va demara în luna octombrie și va cuprinde 3 blocuri și 121 de apartamente „în imediata vecinătate a viitorului spital județean”. Vânzările vor începe în aceeași lună.

PUBLICITATE

Zacaria intenționează să se extindă și în segmentul de spații comerciale, după ce achiziția și transformarea spațiului din zona Metro – Șos. Alba Iulia a fost una reușită. De data aceasta, planurile prevăd un mall deschis, similar cu cel dezvoltat în zona Hornbach de cei de la Oasis Retail.

„Compania a hotărât să dezvolte un nou proiect de tip strip mall, în centrul orașului Cisnădie. Securizând deja Lidl ca ancoră de food, dezvoltatorul intenționează să construiască două clădiri cu o suprafață închiriabilă de aproape 9.000 mp. Cisnădie Retail Park va reprezenta primul proiect de acest tip din oraș”, mai spun cei de la Zacaria.

„Ne dorim ca acest proiect să devină principalul centru de shopping și de relaxare pentru populația din Cisnădie”, a declarat Marius Moga, director de vânzări și marketing.

PUBLICITATE

CITEȘTE MAI MULT

Economie

Klaus Iohannis a semnat decretele privind numirea noilor miniștri interimari

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Monitorul Oficial a publicat decretele semnate de preşedintele Klaus Iohannis prin care se ia act de demisiile din Guvern ale reprezentanţilor USR PLUS, precum şi decretele pentru desemnarea miniştrilor interimari.

Lista decretelor semnate de Klaus Iohannis:

PUBLICITATE
  1. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  2. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  3. Decretul de desemnare a lui Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, interimar
  4. Decretul prin care se ia act de demisia lui Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  5. Decretul de desemnare a lui Dan Vîlceanu, ministrul Finanţelor, ca ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, interimar
  6. Decretul prin care se ia act de demisia lui Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  7. Decretul de desemnare a lui Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, ca ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, interimar
  8. Decretul prin care se ia act de demisia lui Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  9. Decretul de desemnare a lui Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, interimar
  10. Decretul prin care se ia act de demisia Ioanei Mihăilă, ministrul Sănătăţii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
  11. Decretul de desemnare a lui Cseke Attila Zoltan, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, ca ministru al Sănătăţii, interimar.

CITEȘTE MAI MULT

Economie

Fitch Ratings: Criza politică din România reprezintă un risc la adresa consolidării fiscale

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings avertizează că dizolvarea coaliţiei guvernamentale din România ar putea perturba eforturile de consolidare fiscală, care sunt cruciale pentru schimbarea perspectivei “negative” care în prezent este asociată ratingului “BBB minus” atribuit României.

“Fitch a afirmat în repetate rânduri că evoluţia finanţelor publice reprezintă principalul factor care influenţează ratingul României. O acţiune pozitivă de rating ar necesită încredere că autorităţile vor implementa planuri fiscale credibile care să stabilizeze raportul datorie guvernamentală/PIB pe termen mediu. Lipsa progreselor în implementarea refomelor, care să conducă la o creştere mai rapidă decât se preconizează a datoriei publice, ar putea conduce la o acţiune negativă de rating”, subliniază agenţia de evaluare.

PUBLICITATE

Fitch Ratings reaminteşte că USR-Plus a anunţat pe 7 septembrie că părăseşte coaliţia, în urma demiterii ministrului USR-Plus, Stelian Ion, din funcţia de ministru al Justiţiei pe 2 septembrie. Acest lucru lasă guvernul fără majoritate parlamentară.

“Agenda ambiţioasă de reforme a coaliţiei, ancorată în PNRR, s-a confruntat deja cu obstacole mari din cauza dificultăţilor în implementarea măsurilor în timpul pandemiei. Este incert cât de mult va fi capabil sau dispus să promoveze reforme sensibile în domeniile sănătăţii, salariilor, pensiilor şi justiţiei un guvern minoritar PNL sau un nou guvern condus de PSD. Acest lucru ar putea întârzia şi mai mult aprobarea de către Comisia Europeană a PNRR, lucru pe care Guvernul îl aştepta la până la finalul lunii septembrie”, susţine Fitch.

De asemenea, agenţia de evaluare subliniază că turbulenţele politice reprezintă un pericol la adresa perspectivelor fiscale.

PUBLICITATE

Guvernul de la Bucureşti avea în vedere reforme ambiţioase pe partea de venituri şi cheltuieli pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB în 2024 de la 9,3% în 2020. Analiştii se aşteptau ca guvernul de la Bucureşti să propună o lege a salarizării unice şi o lege a pensiilor până la finele lui 2021 şi de asemenea a promis că va creşte gradul de colectare a taxelor şi va reduce deficitul de încasare a TVA.

“Însă în ultimele luni au fost făcute progrese reduse şi acum perspectiva unei implementări rapide s-a diminuat şi mai mult, chiar dacă PNRR ar putea servi ca ancoră politică. Un eşec pe traiectoria de reducere a deficitului avută în vedere este principalul risc la adresa prognozelor Fitch privind datoria”, avertizează agenţia de evaluare.

Următoarea revizuire a ratingului suveran al României este programată de Fitch pe 22 octombrie.

PUBLICITATE

Ratingul “BBB minus” atribuit în prezent României de Fitch este ultimul calificativ din categoria “investment grade”, o eventuală retrogradare cu o singură treaptă, posibilă având în vedere perspectiva “negativă”, ar duce ratingul României în zona “junk”, adică sub pragul recomandat investiţiilor. (AGERPRES)

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE