Connect with us

Administrație

Salvamont Sibiu la 40 de ani

Redactia Sibiu 100%

Publicat

pe

Salvarea montană, această nobilă ocupaţie, îmbinare între curaj şi umanitarism, entuziasm şi competenţă, dintre dragostea de fru­museţile naturii şi generozitate, a împlinit la finele lui 2009, 40 de ani de activitate legiferată în România. Primele acţiuni iniţiate în ţara noastră, pe linia salvării de vieţi omeneşti pe munte, datează încă de la începutul anilor 1900, când, în localităţile de la poalele munţilor Bucegi şi Făgăraş (Braşov, Sinaia, Sibiu şi Buşteni), pe lângă asociaţiile turistice existente la acea vreme, s-au organizat grupuri de salvatori alpini, formate din alpinişti, vânători şi călăuze, grupuri a căror activitate a fost consemnată în presa vremii. Un grup de montaniarzi înflăcăraţi – Aristide Stavros, Nicolae Jitaru, Mihai Sârbu, dr. Ioan Giurculescu, dr. Ludovic Gyorffy, Toma Boerescu, dr. Nicolae Ivan, încep demersurile în vederea legiferării Salvamontului în România. Datorită influenţei acestor persoane, în anul 1969, prin H.C.M. 140, se pun bazele organizării legale a primelor formaţii Salvamont. Primele localităţi nominalizate pentru organizarea de formaţii Salvamont au fost: Câmpulung Muscel, Bicaz, Caransebeş, Reşiţa, Braşov, Predeal, Zărneşti, Bran, Victoria, Răşinari – Sibiu, Buşteni, Sinaia, Borşa, cu un număr total de 140 de salvamontişti. În decursul a 40 de ani, lor li s-au adăugat şi alte centre salvamont, în prezent existând 42, cu peste 1200 de salvamontişti. La Sibiu s-a format prima echipă de Salvamont condusă de Toma Boerescu, iar primii membri au fost alpinişti: Adolf Meltzer, Erin Schneider, Sigfrid Maierblucher, Ion Gligorea şi Liviu Miu. Aria de acoperire a echipei sibiene era în masivele: Cindrel, Lotru şi Făgăraş, aceasta fiind şi în prezent cea mai întinsă zonă din ţară. “Începutul a fost foarte greu, întrucât nu exista echipament corespunzător pentru intervenţii şi mijloace de transport adecvate”, îşi aminteşte salvamontistul voluntar Teodor Tulpan. Din anul 1971 au început patrulările pe traseele de creastă ale munţilor Făgăraş, cu echipe de 2 salvamontişti la: Suru, Lacul Avrig, Negoiu, Lacul Călţun, Bâlea Lac şi Podragu în perioada 1 iunie – 15 septembrie, când fluxul de turişti este maxim. La 2 noiembrie 1991 are loc adunarea de constituire a Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România (ANSMR). Preşedinte a fost ales în unanimitate Mircea Opriş. Un an mai târziu se înfiinţează şi Asociaţia Salvatorilor Montani Sibiu, din aceasta făcând parte salvamontişti voluntari, activând în zona montană aferentă judeţului. În cadrul Consiliului Judeţean Sibiu se înfiinţează S. P. Salvamont Sibiu cu 4 angajaţi şi 25 de voluntari din ASMS. Anul 2006 aduce demisia voluntarilor din S. P. Salvamont Sibiu, iar în 2009 se înfiinţează Salvamont Cârţişoara – Bâlea. Salvamontiştii reuşesc să-şi acopere singuri toate cheltuielile din 2006. “Salvamontul sibian activează de 40 de ani, timp în care au fost ajutaţi şi salvaţi circa 3000 de turişti. Cele mai cunoscute acţiuni: avalanşa din Bâlea Lac – 1977, soldată cu 23 de victime; cele 2 avioane prăbuşite în zona Prejba fără supravieţuitori; maşina prăbuşită sub telecabina Bâlea, unde din fericire au scăpat toţi doar cu răni grave”, povesteşte Teodor Tulpan. Pe lângă aceste accidente tragice, au fost numeroase cazuri în care victimele, chiar dacă au fost în stare gravă, fără şanse reale de scăpare, datorită dăruirii şi muncii asidue depuse de salvamontiştii sibieni, chiar şi după 50 – 70 de ore de muncă în munte, s-au recuperat complet, mergând şi azi pe munte. “Din păcate, după ce s-au vindecat şi scăpat, toţi au uitat cât şi cine a muncit pentru viaţa lor, nici măcar o scrisoare de mulţumire nu au considerat că merită aceştia. Unii au promis tot felul de ajutoare băneşti sau materiale, dar au uitat rapid să se ţină de cuvânt”, adaugă salvamontistul. Teodor Tulpan îşi aminteşte şi de cei 2 colegi ai săi dispăruţi în acţiuni de salvare: Robert Ungureanu şi Dorin Bog­dan. Doar două scrisori de mulţumire au primit salvamontiştii sibieni în cei 40 de ani de “miracol”. Odată echipa sibiană a fost premiată de Preşedintele României şi al Po­loniei pentru merite deosebite în salvarea a 2 turişti polonezi. ªi atât. “Actualmente, problema majoră este că nu există mulţi tineri doritori să intre în voluntariat. Am dori ca şi alţi tineri să se implice şi îi putem pregăti pentru acest lucru”, spune Tulpan cu regret. Georgeta Mândrean

PUBLICITATE
PUBLICITATE
Comentează

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

FOTO & VIDEO Companiile care lucrează la infrastructura din Sibiu lasă în urma lor tot mai multe gunoaie și resturi

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Sibiul este „frământat” în ultimii ani de o mulțime de proiecte de infrastructură, unele pornite de la zero, altele destinate reabilitării și modernizării unor cartiere. Din păcate, companiile de cosntrucții care au contractat lucrări în aceste proiecte lasă în urma lor tot mai multe resturi, moloz, distrugând uneori infrastructura existentă.

Cititorii din zona Țiglari ne-au sesizat faptul că recentele lucrări de modernizare a străzii Țiglari și a zonei adiacente au adus alte probleme locatarilor din zonă. Compania care a efectuat lucrările pe această stradă, Terra Building, a lăsat în urmă o mulțime „urme” care le fac viața mai grea celor care stau acolo. Este vorba despre criblură rămasă de la asfaltări, pete mari de ulei care sunt împrăștiate pe stradă și pe trotuar, dar și zone în care asfaltul existent a fost distrus parțial de camioanele companiei.

PUBLICITATE

O altă lucrare pe care ne-au sesizat-o sibienii este cea de pe strada Bâlea. Aici a fost înlocuită țeava principală de gaze, o intervenție care a adus bătăi de cap locatarilor și celor care tranzitează această stradă. După ce s-au confruntat cu o lucrare neîngrijită, care a însemnat gropi neprotejate, pietriș aruncat pe carosabil, spații neamenajate corespunzător pentru trecerea pietonilor, la finalul lucrărilor, o bună parte din trotuare stă acoperită cu praf și pământ, bordurile instalate în urmă cu câțiva ani sunt distruse de mașinile de mare tonaj, iar reparațiile făcute de firma care a lucrat la acest proiect sunt superficiale, cu asfalt care va ieși, probabil, la prima ninsoare.

Am solicitat Primăriei Sibiu un punct de vedere referitor la răspunderea pe care o au aceste companii și vom publica poziția instituției imediat ce va fi transmisă, pentru a afla cine trebuie, conform contractelor, să repună infrastructura în starea inițială, după astfel de lucrări. Am cerut primăriei inclusiv o situație a sancțiunilor aplicate în ultimii ani companiilor care au lăsat în urma lor resturi și au distrus infrastructura existentă.

PUBLICITATE
str Tiglari Terra Building (1)
str Tiglari Terra Building (2)
str Tiglari Terra Building (3)
str Tiglari Terra Building (4)

Așa arată str Țiglari după plecarea muncitorilor.

str Balea gaze (1)
str Balea gaze (2)

Așa arată Str. Bâlea după plecarea muncitorilor.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Administrație

Primăria Sibiu: „Depuneți declarații pentru imobilele nelocuite, pentru scutirea de la plata taxei de salubrizare!”

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Administrația sibiană atrage atenția celor care dețin imobile nelocuite că este nevoie de o declarație anuală în care să precizeze că imobilele respective nu sunt locuite, astfel încât să fie scutiți de plata taxei speciale.

Sistemul de taxare pentru ridicarea gunoiului în Sibiu a fost modificat la începutul acestui an, astfel că noul Regulament privind taxa de salubrizare, care a intrat în vigoare în 1 februarie 2021, prevede scutirea de taxă a proprietarilor de imobile nelocuite.

Pentru a beneficia de această prevedere cei care dețin imobile nelocuite/nefuncționale au obligația să depună anual o declarație de impunere. Obligația este în vigoare chiar dacă au fost depuse astfel de declarații în perioada 2016 – 2020. Potrivit primăriei, măsura a fost luată pentru ca situația acestor imobile să fie actualizată în baza de date a Direcției Fiscale.

PUBLICITATE

Termenul limită de depunere a declarației pentru anul în curs a fost prelungit până în 30 septembrie 2021. Sibienii care dețin imobile nelocuite sunt rugați să depună declarația până la data menționată, împreună cu confirmarea din partea asociației de proprietari/locatari – în cazul imobilelor ce fac parte din asociații sau orice alt document care să ateste faptul că imobilul este nelocuit/nefuncțional, în cazul celorlalte imobile.

Formularul pentru această declarație poate fi descărcat de aici: https://www.sibiu.ro/ro2/pdf/formulare/Declaratie_de_impunere_stabilire_taxa_speciala_de_salubrizare.pdf

Pentru declarației există și opțiunea trimiterii online, pe email, la adresa declaratie.salubrizare@sibiu.ro sau pe portalul de e-administrație, accesibil de pe site-ul sibiu.ro, pentru cei care au cont, la secțiunea Taxe și Impozite, prin mesaj.

PUBLICITATE

În situația în proprietarii acestor imobile nu depun declarația până în data de 30 septembrie, se va stabili din oficiu o taxă de salubrizare pentru perioada 1 februarie 2021 – 31 decembrie 2021  în cuantum penalizator egal cu dublul valorii abonamentului PRACTIC, adică 84 de lei/lună.

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT

Administrație

HARTA Noi detalii despre închiderile de străzi din Sibiu, în „Săptămâna Europeană a Mobilității”

Gabriel Dogaru

Publicat

pe

Primăria Sibiu a revenit cu noi informații detaliate despre străzile din centrul Sibiului care vor fi închise în perioada 17 – 19 septembrie, adică în weekendul care urmează. Restricțiile vor fi valabile între 8.00 și 20.00.

Evenimentul care a condus la decizia închiderii unor artere de circulație din Sibiu este Săptămâna Europeană a Mobilității, o manifestare la nivel european în care s-a înscris și orașul nostru. Ea va fi marcată în Sibiu printr-o serie de evenimente stradale, la care sunt invitați toți sibienii.

Scopul principal al Săptămânii Europene a Mobilității este cel de descurajare a utilizării mașinii personale pentru transportul urban. Din acest motiv, accesul mașinilor pe unele străzi și în anumite parcări din centrul istoric va fi oprit, în zilele de 17,18 și 19 septembrie.

PUBLICITATE

Spațiile închise, de vineri, 17 septembrie, ora 08.00 până duminică, 19 septembrie, ora 20.00, vor fi:

  • Piața Schiller,
  • strada Arhivelor,
  • Piața Mică,
  • str. Mitropoliei, de la str. Tribunei până la str. Al. Odobescu
  • str. Al. Odobescu, de la str. Mitropoliei până la intersecția cu str. Konrad Haas
  • str. Cetății.
  • strada Centumvirilor.

Primăria spune că locuitorilor de pe străzile Mitropoliei și Cetății li se va permite accesul cu mașina către proprietăți. De asemenea, excepție vor face microbuzele electrice care circulă pe Linia Verde din centrul istoric, acestea fiind non-poluante și constituind o alternativă de deplasare.

De asemenea, strada Avram Iancu va fi închisă traficului între Piața Mare și intersecția cu str. General Magheru, dar doar sâmbătă, 18 septembrie, în intervalul orar  08.00 – 18.00.

închideri trafic Mobility Week

PUBLICITATE
CITEȘTE MAI MULT
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE

DELGAZ

PUBLICITATE

Subiecte

ULTIMA ORĂ

CELE MAI CITITE