Dr. Marcel Pereanu: Pacienții care prezintă simptomele unui accident vascular trebuie să solicite urgent ambulanța, pentru că timpul înseamnă creier

Accidentul vascular cerebral(AVC) reprezintă prima cauză de mortalitate în România. În județul Sibiu figurează în evidențele Direcției de Sănătate Publică aproape 8000 de persoane care în prezent se recuperează după ce au suferit un accident vascular cerebral. Aceștia sunt cei care au supraviețuit, pentru că rata de mortalitate în cazul infactului cerebral ajunge până la 40%, iar pentru hemoragii cerebrale depășește 70%. Care sunt semnele premergătoare unui accident vascular cerebral, dar și cauzele și modalitățile de prevenire ne spune prof.dr. Marcel Pereanu, șeful secției de Neurologie, din cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu.

Ce este un accident vascular cerebral?

Trebuie menționat de la început ca accidentul vascular cerebral este de două feluri: ischemic și hemoragic. Cel ischemic, denumit și infarct cerebral, este produs prin oprirea bruscă a circulației sângelui la nivelul unei artere cerebrale și are ca mecanism principal de producere ateroscleroza, care duce în final la astuparea (obstrucția) vasului. Accidentul vascular cerebral hemoragic se produce prin ruperea unui vas la nivelul creierului și are ca și consecință inundarea acestuia cu sânge. În ambele cazuri creierul suferă și apar semne și simptome specifice, produse de afectarea unui anumit teritoriu vascular.  

Cam câți sibieni suferă lunar/anual un accident vascular cerebral?

În Secția Clinică a Spitalului Clinic Județean din Sibiu se internează anual aproximativ 2.500 de bolnavi cu accidente vasculare cerebrale, dintre care 2.200 cu infarcte cerebrale și în jur de 370 cu hemoragii. Menționăm că numărul real al acestor bolnavi este în realitate mult mai mare, din diferite motive (neglijarea simptomelor, neprezentarea la medic, internări în alte spitale, deces s.a.).

Care sunt principalele cauze care duc la această afecțiune?

Cauzele diferă în funcție de tipul de accident vascular cerebral. Pentru infarctul cerebral, cea mai frecventă cauză o reprezintă ateroscleroza. Ea constă într-o depunere lentă și progresivă de grăsimi la nivelul peretelui arterial, care duce la o îngustare progresivă a lumenului vascular, fapt care determină, în final, astuparea acestuia. Alte cauze , mai puțin frecvente sunt reprezentate de cheagurile de sânge (emboliile) care provin de la inimă, bolile infecțioase și inflamatorii ale arterelor, bolile de sânge, traumatismele arterelor din zona gâtului, contraceptivele orale s.a. Pentru hemoragia cerebrală cea mai frecventă cauză o reprezintă, de departe, hipertensiunea arterială, urmată de boli ale sângelui (hemofilie, tratamentul cu substanțe anticoagulante), traumatismele, intoxicațiile cu monoxid de carbon, tumorile carebrale. 

Accidentele vasculare sunt mai frecvente în sezonul cald. Cum trebuie să ne protejăm în acest sens?

Pentru prevenirea infarctelor cerebrale, în primul rând consumând o cantitate suficientă de lichide, care să prevină deshidratarea (aceasta crește vâscozitatea sângelui și favorizează astfel coagularea acestuia). Pentru hemoragiile cerebrale este importantă limitarea expunerii la soare, în special în orele amiezii, pentru că insolația produce edem cerebral și favorizează ruperea vaselor de sânge.

Ce simptome are o persoană care face un accident vascular cerebral și cât timp are la dispoziție pentru a cere ajutor?

În infarctul cerebral, cele mai frecvente simptome sunt pierderea forței musculare într-o jumătate a feței și/sau jumătate de corp, tulburare de vorbire, care devine neclară (dizartrie) sau absentă (afazie), tulburări de sensibilitate într-o jumătate a feței și/sau jumate de corp, tulburări de echilibru, tulburare de înghițit, vedere dublă (diplopie). Hemoragia cerebrală de obicei începe cu dureri de cap (cefalei) extrem de puternice, grețuri, vărsături, agitație, pierderea cunoștinței. Persoanele care prezintă astfel de simptome sau cei din jur (rude, vecini) ar trebui să solicite cât mai repede ambulanța și să fie duse la spital pentru investigații de specialitate și tratament, pentru că în concepția actuală pe plan mondial timpul înseamnă creier („time is brain”). În concluzie, cu cât mai repede, cu atât mai bine.  

Care sunt, procentual vorbind, șansele de supraviețuire după un AVC?

Șansele de supravietuire depind de mai mulți factori: felul accidentului vascular cerebral (infarct sau hemoragie), de localizarea și mărimea acestuia, de bolile asociate, de vârstă. Se consideră că mortalitatea în infarctul cerebral este de 12-40% și este mai mare în primele două săptămâni de la debutul bolii. Hemoragiile cerebrale au în general o evoluție mult mai gravă, mortalitatea fiind de peste 70%.

Ce presupune tratamentul?

Tratamentul presupune un complex de măsuri medicale, dar și de altă natură, care să amelioreze evoluția bolnavului. În stadiile inițiale, acute grave se pune problema pericolului vital, a supraviețuirii. La cei care se mențin în viață se pune problema identificării și tratării factorilor de risc, precum și al bolilor asociate (în primul rând cele cardiace). În final se pune problema recuperării, în special prin măsuri complexe de recuperare a vorbirii (unde este cazul) și a forței musculare (prin cultură fizică medicală și balneofizioterapie).  

Pe ce durată se poate extinde recuperarea după un accident vascular cerebral? În cât timp pot fi recuperate vorbirea, mersul, purtatul singur de grijă?

În general se acceptă că durata de recuperare după un accident vascular cerebral este de aproximativ 2 ani, după care aceasta devine nesemnificativă.

Supraviețuitorii unui accident vascular devin foarte vulnerabili. De ce are nevoie pacientul în această perioadă?

Supraviețuitorii unui accident vascular cerebral au nevoie în primul rând de suport psihologic din partea familiei, de un regim de viață și alimentar echilibrat, de o medicație optimă și eficientă (care să prevină în primul rând reapariția bolii, a recidivei). 

Cum pot fi prevenite accidentele vasculare cerebrale?

Accidentele vasculare cerebrale se previn prin combaterea factorilor de risc care sunt de două feluri. În primul rând sunt factorii de risc modificabili, asupra cărora se poate acționa (hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, grăsimile din sânge, obezitatea, contraceptivele orale, fumatul, consumul exagerat de alcool, stresul, sedentarismul). Din păcate există și factori de risc nemodificabili, asupra cărora nu se poate interveni, dintre care menționăm vârsta (riscul de a face accident vascular cerebral crește odată cu înaintarea în vârstă) și tipul de personalitate (cel coleric este predispus pentru AVC).